251 matches
-
popor nu manifestă asemenea sete de autodistrugere ca unii dintre conaționalii noștri. Niciun popor nu-și permite să-și ia în bășcălie geniile, să încerce să schimbe istoria în numele așa zisei revizuiri. Revizuiri din prisma a ce? Eminescu însuși, cu vizionarismul și extraordinara forță de a pătrunde miezul lucrurilor, vorbea despre acele „primejdii dinlăuntru”, mult mai periculoase decât cele din afară. Această sete postdecembristă de a demola și a crea haos! De a trece peste atâtea și atâtea studii consecrate, priviri
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
să-l recitim, să-i memorăm și recităm versurile, să-i înțelegem profunzimea gândirii, mesajul lăsat nouă peste timp prin unicitatea și frumusețea limbii poetice, prin lirica sa ontologizată, setea de cunoaștere, relația cu folclorul, mitologia, trecutul istoric dar și vizionarismul, inovația limbajului poetic, adâncul și înaltul ei, ori prin adevărurile gazetărești rostite cu atâta forță și dorință de a se îndrepta lucrurile, adevăruri care au deranjat ,,stăpânii” de atunci și i-au adus moartea, care deranjează și acum, dovadă aceste
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
care ne vom transforma în viitor. Poate suna alarmant, insă explicațiile se pot găsi în „Reîntoarcere la minunată lume nouă”. Este „adăugirea-explicație” pe care Huxley a făcut-o în 1958 și pe care o putem considera dovadă geniului și a „vizionarismului” autorului. Se înțelege din această lectură nu numai ce urmează, ci și cauzele profunde ale acestei „foi de parcurs”, ca majoritatea este cea care se mulează perfect „Minunatei Lumi”, iar minoritatea formată din cei care gândesc, cei care sunt preocupați
Aldous Huxley: Minunata lume nouă. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/aldous-huxley-minunata-lume-noua-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339439_a_340768]
-
trebuie să se vadă plutind, ca într-o pictură faimoasă, luați de mână cu iubita perfectă; undeva, pe acest pământ frământat de climă, există persoana ideală și către ea trebuie mers. Acestea sunt circumstanțe de vis cu ochii deschiși, de vizionarism erotic: „În posibilul sau măcar în fictivul cartier Gornic / Trăiește / Un tânăr bărbat, / Un posibil tânăr bărbat / Sau măcar un imaginar tânăr bărbat. / Care se gândește atât de intens / La o posibilă sau măcar / Imaginară fată / și la iubirea lor
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/crisu-dascalu-colivia-belgradeana-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
numai. Ideea că cea mai bună moștenire pe care le-o poți lăsa copiilor tăi este să investești în educația țării tale este adânc înrădăcinată în cultura americană. M-aș bucura să văd și la magnații români acest tip de vizionarism. Știu că există inițiative, dar ele sunt firave și suferă, cel mai adesea, de lipsă de coerență (mă opresc aici, pentru că discuția merită un articol separat). Școala de aici nu excelează, însă, la orice nivel, iar colegii mei americani sunt
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
cât și prin apă și aer din "Stăpânul Lumii'. Lor li se adaugă un precursor al televizorului aflat într-una din încăperile castelului transilvan de la Colț și prezentat în romanul "Castelul din Carpați". Dar poate cea mai deosebită dovadă de vizionarism științific a constituit-o imaginarea zborului spre Lună. Latura științifică aflată la baza lansării vehiculului cu care protagoniștii romanelor "De la Pământ la Lună" și "În jurul Lunii" au călătorit până la satelitul Pământului și înapoi este în concordanță aproape deplină cu cea
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
Cristea îl numește pe Pena: Un scriitor „fantazian” nedreptățit . Profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusă în circulație și așezată într-o exactă comparație cu proza urmuziană, într-o corectă înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian. Acum, în 2014, citind și cumpănind, putem afirma că el a fost un vizionar. Între 1928 - 1944, Ion C Pena a publicat poezii, epigrame si proză în următoarele publicații: Profesional
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
d ruitor, conferindu-i sufletului s u o a a ăă rou . (S rmanul Dionis) realizeaz starea de magie a puritate aparte. Revin nostalgic, n zuind la armonia a i I ta a a a a a i oric rui vizionarism ntregitor de fire. n orice construc ie familial , odinioar str ns l ng un brad ornat ntr-o a ț a ta a a a a de anvergur cosmico-ini iatic , un rol esen ial are odaie s r c cioas , dar
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]
-
cultivînd, cu bocet sincopat, speciile oralității (doina, colind, descîntec), el se plasează În tradiția menestrelilor medievali. Dar, În decriptarea simbolurilor, astfel de texte (corespondențe) se dezvăluie prin co-semantizare, observă tot Petru Ursache. Încît citatul/ tiparul folcloric, substratul distilat slujesc un vizionarism cu vîrtuți inițiatice, chemînd În sprijin, În seriaDoinelor (dăina), „cuvîntul adamic” (cf. Theodor Codreanu) pentru a ajunge, pe urmele lui Eminescu, la adevărul din inimă, nu la cel mortificat. Cum bine se știe, Întreaga lirica a lui Cezar Ivănescu stă
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
de asemenea, al unei comprehensive prefețe - precum și textele sale politice reproduse din alte publicații ale timpului în caietele Benjamin Fondane scoase de Societatea de studii care îi poartă numele, nu poate să nu fie profund impresionat de pătrunzătoarea multilateralitate și vizionarismul acestui artist, autor al unor poezii cu rezonanțe tragice, chiar apocaliptice, inspirate nu o dată din textele biblice, și în același timp eseist, comentator și filozof de o extremă erudiție, libertate de spirit, luciditate și incisivitate în analizarea evenimentelor și ideilor
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
sunt tratate într-un limbaj care abandonează abstracția pură, optând pentru definiția metaforică. Aspecte naturale (1989) propune un lirism mai degrabă evaziv, ambiguu, impresionist. Prozele poetice din ciclul Așteptare și hotărâre și lungul poem în proză Orlando, animat de un vizionarism febril, amintesc de un rimbaldian anotimp al „semnelor". Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui Dragomir. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
reunește autobiografii și biografii celebre din sport, muzică, film, politică și lumea culinară, și NARATOR - colecția de nonficțiune creativă care adună lucrările celor mai talentați scriitori contemporani. Autorii selectați pentru a fi publicați sub sigla editurii promovează excelența profesională și vizionarismul: Daniel Kahneman, Dan Ariely, Richard Branson, Walter Isaacson, Clayton Christensen, John Kotter, Arianna Huffington, Richard Thaler, Malcolm Gladwell și mulți alții. Lista completă a autorilor editurii Publica. De asemenea, editura Publica este inițiatoarea seriei de conferințe “Meet the Thinkers”, evenimente
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
masa textualiștilor, în Apostrof, nr.1-2, (56-5 7), anul VI, 1995; Borbely, Ștefan - Liderii Nordului, înPoesis, nr.9-10, 1996; Vasile, Geo - Poetica orbirii: divinație și viziune, în Baricada, nr.39 (349)17 sept.1996; Chioaru, Dumitru -De la alexandrism la vizionarism, în Apostrof, nr.9, anul VII, 1996; Diaconu, Mircea - În așteptarea poetului blestemat, în Luceafărul, nr.47 (344), 31 dec. 1997; Oprea, Nicolae - Poetul noncitadin și ,dictatură ochiului“, în Vatra, nr.5, 1998; Pop. Doru - Regimul scopic al poeziei la
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
religiozități pioase și populare, mereu eficient în comunicarea celor mai complexe concepte teologice, cum o demonstrează deplin Cele Două Trinități. Artă lui Ribera se inspiră din caravagismul napolitan, dând viața unor scene de intens clar-obscur și de mare dramaticitate. Tema vizionarismului traversează întreaga artă spaniolă, de la operele lui El Greco (de ex. "Ruga din" "Ghetsimani") până la coșmarurile lui Goya, sec. al XVIII-lea. În 1842 (pe vremea când pictură flamanda îi intersa numai pe colecționarii particulari), Consiliul de Administrație al muzeului Național
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
materialitatea expresionista a lui Anselm Kiefer se prezenta diluata de în lichiditate coroziva, reducând soliditatea spectrala a acelor figuri la memoria larvara, ceea ce precumpănea era puternică rațiune geometrica a unor ambigue și mute prezente. Era vorba mai curând de un vizionarism care, plecând de la date obiective, recognoscibile - că monumentele din Foruri, care au supraviețuit timpului, relicvele de bazilici și porticuri, bucățile de zid cu colane ieșite în afara - reușea să propună o viziune diferită asupra ideii de cetate eternă. Acele opera se
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
Ochii erau numiți oglinzile sufletului. Nu vedea altceva de valoare în acea făptură mică și scofâlcită, dar expersia din ochii săi era atât de veselă și plină de prospețime, încât părea să ascundă... ce? O voință neînduplecată, sau poate un vizionarism fără margini? „Are magnetism,” își spuse Kahei, hotărând că băiatul acela ciudat la înfățișare îi plăcea. Dacă l-ar fi studiat mai atent, ar fi descoperit, ascunse sub murdăria de pe drum, două urechi roșii ca o creastă de cocoș. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
a defini limbajul poetic au pornit de la un set de trăsături apriorice; pentru Hugo Friedrich, Gérard Genette, Jean Cohen, Roman Jakobson, Carlos Bousoño ț.a.m.d., poezia moderna înseamnă „metafizică, transcendență, magie, idealism, anistoricitate, profunzime, logos, sinteză, origine, orfism, totalizare, vizionarism, autoreflexivitate a limbajului, motivare a semnului și încă multe altele”188, în măsura în care acești remarcabili, de altfel, teoreticieni sunt cu toții atașați prejudecății - perpetuată printr-un susținut efort istoric - că ar exista o esență atemporală a poeziei. Cum nu se poate demonstra
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Volumul Poeme Trans nu decepționează și nu surprinde. E, ca să zic așa, inexpugnabil. Magda Cârneci continuă în fond una dintre cele câteva filoane proprii (descoperit, acesta, în perioada debutului și exploatat începând chiar cu a doua carte). Ingredientele sunt aceleași: vizionarism, conceptualism, metafizic. Derulate și proiectate pe un ecran mental suficient de încăpător pentru asemenea lung metraje. Și mai e ceva: din cele patru cicluri ale cărții, primele două sunt remanieri recente ale unor texte aproape clasicizate. Fugă pentru instrumente necunoscute
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
titlu (care conține un indiciu edificator), o explicație putem găsi în publicistica literară a Magdei Cârneci (strânsă, în 2002, într-o culegere, Poetrix). Am în vedere mai ales două eseuri, ambele publicate aici, în România literară, la începutul anilor nouăzeci: Vizionarismul poetic de azi (nr. 33/1994) și Spre un nou vizionarism trans-științific și transpoetic (nr. 28/1995). Selectez doar două-trei fraze din cel dintâi, un fel de manifest îndreptat împotriva falsității poeziei (la adresa căreia tunase cândva și Ion Barbu): „În timpul
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
publicistica literară a Magdei Cârneci (strânsă, în 2002, într-o culegere, Poetrix). Am în vedere mai ales două eseuri, ambele publicate aici, în România literară, la începutul anilor nouăzeci: Vizionarismul poetic de azi (nr. 33/1994) și Spre un nou vizionarism trans-științific și transpoetic (nr. 28/1995). Selectez doar două-trei fraze din cel dintâi, un fel de manifest îndreptat împotriva falsității poeziei (la adresa căreia tunase cândva și Ion Barbu): „În timpul ăsta, ce fac poeții? Cu ce se ocupă? Ce găsim în
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
intuiție avea să capete un contur și mai clar, o dată cu lectura aplicată a cărții lui Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, căreia îi este dedicat al doilea eseu despre care pomeneam mai sus. Firesc, pe fondul atâtor căutări, admirația devine adeziune. Scontatul vizionarism capătă un factor ordonator. „Într-o lume aparent extirpată de organul religios și metafizic, Basarab Nicolescu alege principiul poetic drept cale de explorare a unei noi obiectivități, a unei noi subiectivități, a unei noi imago mundi.” Și, mai departe: „Ce
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
Studiind opoziția între modernul "hieratic" și postmodernul "ludic" și "deconstructivist", Ihab Hassan detectează, între "dimensiunile" celui din urmă, fragmentarea, decanonizarea, nereprezentabilul, ironia, hibridizarea, carnavalizarea. Așadar subistoria ar putea fi socotită drept un Purgatoriu al unei creații subjugate de un trufaș vizionarism inițiatic ce, într-un fel, s-a îndepărtat de aspectele particulare ale ființei, urmărind o generalitate a ei himerică, avînd drept țel surprinderea în verb a absolutului. Un Purgatoriu din flăcările căruia raporturile dintre autor și text, ca și cele
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
1983) este o culegere eteroclită, în care se întâlnesc mai multe influențe sau tipuri de discurs practicate și înainte: livrescul pe alocuri prețios, de inspirație orientală, expresionismul sau poezia cotidianului, discursul simbolizant neomodernist sau construcția de tip puzzle (turnura dinspre vizionarism spre expresionism e constatată aici de Al. Cistelecan). O constantă remarcabilă a poeziei publicate de T. înainte de 1990 o constituie prezența filonului moral, în parabole politice memorabile, precum Materia signata, Didactica Nova sau Lumina sub talpă, cea din urmă deconspirând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
asupra legii oglinzii și a mitului lui Narcis, a simultaneității stilistice, identificând semnele unei sete de cuprindere a totului comparabilă cu a contemporanilor noștri Márquez și Le Clèzio, a armoniei ca efect stilistic al întâlnirii simetriilor spațiale și temporale, a vizionarismului poetic, a ochiului și auzului, asupra somniei și morții. Lectura Luceafărului ca vis e printre cele mai ademenitoare din câte cunoaștem. Nu intru în amănunte pentru că prea sunt multe observațiile care ar merita o discuție amplă. Aș vrea, în schimb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
direcție. Față de cei care i-au refuzat lui Eminescu statutul de filosof, iar gândirii sale teoretice finalitatea practică, Theodor Codreanu avertizează: "Paginile care urmează încearcă să demonstreze, cu cărțile pe față, că eminescianismul este departe de a fi anacronic, că vizionarismul poetului nostru este extraordinar de fecund și de modern și sub aspectul "rațiunii practice", atât de contestate de către ultimii detractori. Dar pentru asta trebuie început cu începutul, cu gândul ontologic, izvorul întregii creații eminesciene și chintesența modelului cultural național". Cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]