1,128 matches
-
supranumit Mahomed al II-lea, a adăugat alte trei turnuri, zidind o fortăreață care, după ce a fost folosită ca trezorerie, a devenit ulterior o închisoare politică. În cetate erau păstrate tezaurul și arhiva, iar în turnuri erau întemnițați dușmanii sultanului - vizirii considerați trădători, ambasadorii puterilor care luptau împotiva Turciei sau voievozii teritoriilor cucerite de otomani. Toți cei care îl nemulțumiseră pe sultan își așteptau aici moartea. Zidurile temutei temnițe păstrau urmele inscripțiilor scrijelite de cei ce-și găsiseră aici moartea. Au
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
luptau împotiva Turciei sau voievozii teritoriilor cucerite de otomani. Toți cei care îl nemulțumiseră pe sultan își așteptau aici moartea. Zidurile temutei temnițe păstrau urmele inscripțiilor scrijelite de cei ce-și găsiseră aici moartea. Au fost executați la Yedicule marele vizir Halil Pașa, împreună cu fiii săi, David Megas Komnenos, ultimul împărat din Trebizond, împreună cu fiii săi, regele Simion I al Georgiei. În ziua de 22 mai 1622, la vârsta de numai 17 ani, tânărul sultan Osman a murit sugrumat, căci sângele
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
de osândă. Ziua fusese aleasă anume de otomani. Știau că era o mare sărbătoare creștină, ziua în care Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, precum și onomastica soției sale, Marica. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Erau acolo și sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali, ambasadorii creștinătății apusene, de la Veneția, din Franța, Anglia și din Imperiul Habsburgic, dar și din Rusia, alături de mulți oameni de rând. Muntenilor li s-a îngăduit să spună o ultimă rugăciune în genunchi, iar apoi sultanul le-a
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
mânuind bine deopotrivă sabia și cartea, vorbind araba, persana, limbi slave și dialectul tătar, un personaj într-adevăr neobișnuit. Scorpion profund (născut pe 7 noiembrie), Suleyman a găsit în fiica preotului din Rutenia, răpită de tătari și cumpărată de marele vizir Ibrahim spre a i-o oferi, o parteneră pe măsură. Cucerit de inteligența și talentul ei muzical, a făcut-o mama a cinci copii, adorând-o și după ce ea a murit (căci Suleyman și-a petrecut apoi anii în deplină
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
Desigur, e greu de crezut că nu-i observase ambițiile și uneltirile - căci în dorința de a-și vedea unul din fii urmaș la tron, ea a determinat uciderea celorlalți doi fii înaintenă scuți ai sultanului, ca și pe a vizirului Ibrahim -, dar le trecea cu vederea, căci pentru sultanulpoet Hürrem încarna cealaltă jumătate a sa, cea artistică. Era pentru el arhetipul feminin perpetuat încă de poemele preislamice, idealul căruia să i se poată supune. Ca să arate că îi era la fel de
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
alungare a turcilor din Europa. Apoi domnitorul a făcut tot ce era cu putință pentru a câștiga încrederea Porții, deși aceasta a trecut printr-o perioadă sumbră a istoriei sale în care numai în 7 ani a schimbat 18 mari viziri și a suportat o serie de înfrângeri importante, culminând cu cea de la Zenta (1697). Brâncoveanu a plătit regulat haraciul, pe care l-a tot mărit până ce l-a dublat ca valoare, a executat toate dispozițiile, a mituit cu prodigalitate pe
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
și pe ruși și care și-a asigurat o viață în pribegie depunând sume mari de bani la Veneția. Al treilea (foarte grav) a fost defecțiunea marelui spătar Toma Cantacuzino care, cu ostașii săi, a părăsit tabăra turcească a marelui vizir Mehmet Baltagi și s-a alăturat trupelor rusești ale generalului Karl Ewald von Rönne, contribuind la cucerirea Brăilei fapt care a înfuriat pe sultanul turc. Al patrulea a fost faptul că Brâncoveanu a emis o medalie jubiliară de aur la
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
a fost ginere, să mai plătească indemnizația pe care i-o trimetea exaporitului. Se pare că, încă din 1711, sultanul Ahmet III s-a decis să se răzbune pe Brâncoveanu fiind susținut de ginerele său Damad Ali Pașa, ajuns mare vizir, unul din cei mai cruzi demnitari otomani. De altfel, Poarta nu mai avea nevoie de el, acum că turcii erau victorioși și se simțeau în stare să reziste presiunilor Austriei și Rusiei. Odinioară, voievodul valah prin relațiile sale îi ajutase
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
calma situația la Constantinopol. Printre altele, „se supusese tuturor cererilor bănești ale Porții, despăgubise pe brăileni, pentru pagubele suferite în 1711, se achitase prompt de procurarea de salahori pentru lucru la cetatea Hotinului” (P. Cernovodeanu). În plus, Ahmet III și vizirul său i-au pregătit o capcană. Când Brâncoveanu a informat Poarta că vrea să însoare pe fiul său Radu cu fata lui Antioh Cantemir, sultanul l-a felicitat și i-a trimes chiar unele daruri fapt ce a determinat, printre
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. Disensiunile intervenite între domnitor și frații Cantacuzino au constituit cauzele sfârșitului tragic al tuturor. De această dată mijloacele și metodele specifice muncii informative și contrainformative au fost folosite în scopuri distructive. După primirea plângerii false, vizirul a hotărât să treacă la mazilirea lui Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir, în Evenimentele Cantacuzinilor și Brâncovenilor, subliniază că această hotărâre a fost comunicată unui cerc restrâns de prieteni în termenii următori: „Minunat lucru este cu domnul țării muntenești. Eu nu
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
să-l considerăm om de nimica, nerecunoscător și necredincios, trebuie deci să cercetăm planurile lui și atunci să-l judecăm după faptele lui...”8 Tot de la Dimitrie Cantemir și de la Anton Maria Del Chiaro aflăm că despre această hotărâre a vizirului a luat cunoștință și medicul grec Antonio Corai (Corea), rezident la Constantinopol și fost medic al curții lui Constantin Brâncoveanu, care, fiind chemat în casa unui caimacam bolnav, în timp ce prepara un leac din niște ierburi a auzit pe secretarul vizirului
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
vizirului a luat cunoștință și medicul grec Antonio Corai (Corea), rezident la Constantinopol și fost medic al curții lui Constantin Brâncoveanu, care, fiind chemat în casa unui caimacam bolnav, în timp ce prepara un leac din niște ierburi a auzit pe secretarul vizirului aflat în vizită la acel caimacam șoptindu-i, printre altele, că vizirul a hotărât să prindă și să ucidă pe Brâncoveanu împreună cu toată familia lui. Cunoscând limba turcă, mdicul Antoniio Corai (Corea) a reținut aceată informație desebit de importantă și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
Constantinopol și fost medic al curții lui Constantin Brâncoveanu, care, fiind chemat în casa unui caimacam bolnav, în timp ce prepara un leac din niște ierburi a auzit pe secretarul vizirului aflat în vizită la acel caimacam șoptindu-i, printre altele, că vizirul a hotărât să prindă și să ucidă pe Brâncoveanu împreună cu toată familia lui. Cunoscând limba turcă, mdicul Antoniio Corai (Corea) a reținut aceată informație desebit de importantă și, după ce s-a sfătuit cu mai mulți prieteni, a comunicat-o lui
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
scrisoarea fără a răspunde medicului binevoitor, care nu-i solicitase vreo recompensă. Între timp și-a făcut apariția a București capigiul Mustafa-aga, însoțit de 1 ciohodari înarmași, care au răspândit zvonul fals că merg la cetatea Hotin cu porunci din partea vizirului. Întrucât era vechi prieten al lui Constantin Brâncoveanu, cererea demnitarului turc de a fi primit la curtea domnească n-a trezit nici o suspiciune. Când a intrat în sala cea mare unde a primit din partea domnitorului tradiționalele urări de bun venit
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
nu începi să povestești fără a-i cere asistența, pesemne că ți s-a întîmplat să mai dai cîte un rateu înainte de a-ți merita numele și poate că și după aceea. La vremea ei, Șeherezada îi spune tatălui ei, vizirul, să o ducă sultanului care-și dădea nevestele pe mîna călăului, mizînd pe întîmplările pe care le știe, dar prudentă se asigură de prezența a încă unui ascultător, sora sa Doniazada. Poveștile sînt adresate sultanului, a cărui curiozitate trebuie ținută
De ce povestim? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8253_a_9578]
-
unui țăran oltean, Niculae, ajuns pe la începutul secolului mare ban în urma unei întîmplări neverosimile petrecute la Stambul, povestită savuros de prozatorul intrat brusc în scenă. E vorba de dialogul, evident inventat, dintre Niculae și prietenul său turc, devenit între timp vizir: - Dacă e așa - îi zice vizirul - spune-mi ce este mai mare acolo la voi? Aceea voi să fii. - Apoi, deh! Mai mare decît toți la noi este vodă, răspunde Niculae. - Vezi, asta o să fie cam cu greu. Dar spune
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
începutul secolului mare ban în urma unei întîmplări neverosimile petrecute la Stambul, povestită savuros de prozatorul intrat brusc în scenă. E vorba de dialogul, evident inventat, dintre Niculae și prietenul său turc, devenit între timp vizir: - Dacă e așa - îi zice vizirul - spune-mi ce este mai mare acolo la voi? Aceea voi să fii. - Apoi, deh! Mai mare decît toți la noi este vodă, răspunde Niculae. - Vezi, asta o să fie cam cu greu. Dar spune-mi, după domn ce vine? - Cine
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
O amuzantă scenă de petomanie protocolară e oprită chiar când îi e povestea mai dragă. Dar cu un șarm de zile mari: "Aici, tare aș avea poftă să ilustrez afirmația cu povestirea anecdotei cu concertul de vânturi dirijat de Marele Vizir, asistat de salvele lansate de viziri și pașale la cina de onoare oferită la Constantinopol în cinstea ambasadorului lui Napoleon, generalul Sebastiani... Dar e atât de Ťdecoltatăť, că s-a șocat și fiica mea, Domnica, când i-am povestit-o
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
e oprită chiar când îi e povestea mai dragă. Dar cu un șarm de zile mari: "Aici, tare aș avea poftă să ilustrez afirmația cu povestirea anecdotei cu concertul de vânturi dirijat de Marele Vizir, asistat de salvele lansate de viziri și pașale la cina de onoare oferită la Constantinopol în cinstea ambasadorului lui Napoleon, generalul Sebastiani... Dar e atât de Ťdecoltatăť, că s-a șocat și fiica mea, Domnica, când i-am povestit-o, cu toate că-i mare amatoare de povești
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
obișnuit cu o ștampilă de metal. căruță poștală rapidă, mică, joasă. slujbaș însărcinat cu strângerea cailor de olacăsau cu îngrijirea lor), curier călare. nobil, moșier. mănunchi de pene aplicat la pălărie tricorn, la chipiu. veche monedă divizionară. titlu oficial al vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
țară și oameni... Noroc?... Norocul însă îi ajută pe cei tari. De la marele han venise firmanul de prindere a domnitorului muntean. Numai să încalece, să-l prindză. De la Poartă, nici un semn. Și fără știrea Porții acțiunea nu putea să înceapă. Vizirul temporiza. De fapt, aștepta ca mai întâi Brîncoveanu să-i trimită cele cinci sute de pungi de carne, ideea lui Cantemir, pentru adormirea vigilenței. Nu-l nimicești pe unu căruia îi ceri bani. Dar poate că Viziru mai punea în
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
se înțeleagă) cu moscalii. Se oferă să-i informeze despre ce se petrece la Poartă. în același timp (joc dublu) scrie la Poartă că se va face că se înțeleg cu rușii, dar va înștiința Poarta despre toate mișcările acestora. Vizirul îi dă voie. Petru cel Mare are fler. El înțelege jocul moldoveanului. De mult căzuse în mare cinste și dragoste la Petru Alecseievici. Dimitrie îl scoate din funcție pe Jora, iar în postul de hatman îl numește pe cronicar: l-
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
deștept, studios, îndrăzneț, talentat, cântă la tambură ca un înger... Am auzit, am auzit! (sultanul)... cred că acest Dimitrie e omul nostru (continuă hanul). Deci împăratul cum au audzit acele cuvinte într-acel ceas au și răpedzit, făr de știrea vizirului, de-au adus pre Dumitrașco beizade de la gazdă... și l-au adus saraiu la împăratul. Și îndată l-au îmbrăcat cu cabaniță, cu spinare de soboli, în loc de căftan, și l-au pus domnu în }ara Moldovei... E informat și Vizirul
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
vizirului, de-au adus pre Dumitrașco beizade de la gazdă... și l-au adus saraiu la împăratul. Și îndată l-au îmbrăcat cu cabaniță, cu spinare de soboli, în loc de căftan, și l-au pus domnu în }ara Moldovei... E informat și Vizirul, peste care se trecuse, fapt ieșit din comun. în câteva zile alaiul noului domnitor (Cantemir) pornește spre Iași. Și nu se cheltuise nici un ban la Poartă. Tuiurile și celelalte semne ale puterii fuseseră trimise ulterior... pe gratis! Doar musica, vinul
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
în câteva zile alaiul noului domnitor (Cantemir) pornește spre Iași. Și nu se cheltuise nici un ban la Poartă. Tuiurile și celelalte semne ale puterii fuseseră trimise ulterior... pe gratis! Doar musica, vinul și strălucirea de spirit fuseseră puse la contribuție. Vizirul îi cere lui Dimitrie să facă tot ce se poate să-l prindă pe Brâncoveanu și să i-l trimită la Poartă, viu. Răul cel mai adânc ni-l facem singuri. Când ne dăm seama, este prea târziu. înaintea noastră
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]