154 matches
-
iranien, II. Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, trad. B. Ghiu, Ed. Univers, București, 1991, p. 38. V. Muscă, op.cit., p. 73, „Realismul platonian nu este de confundat cu realismul naiv, care își face cel mai puternic aliat al său din vizualitate: conform acestuia, este adevărat, adică real în ordinea existenței, numai ceea ce se vede și întrucât se vede. Un asemenea realism termină în relativism subiectivist ce duce la un mobilism empiric: tot ceea ce este, este așa cum îl vede fiecare. Pozițiile acestui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și senzațiilor - îmbogățite prin revelarea haloului lor de conotații subiective, asociativ-biografice ori culturale -, M. vădește în primele cărți înclinația către construcții rafinate, uneori aparent inutil abstruse, aproape enigmatice, cu deficit de epică și aventură. Există aici multă observație, descripție minuțioasă, vizualitate pe îndelete cercetată, cât și consemnări pregnant-sugestive ale altor percepții privind mirosuri, mișcări de aer, schimbări de temperatură, atmosferă, freamăt, sunete ori impresii misterios semantizate, „tălmăcite” parțial, multă interpretare (presupuneri, aluzii etc.) subiectivă, pentru o cantitate de epic firavă, minimă
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
de aici poate porni o adevărată construcție conceptuală, pe care, În ceea ce mă privește, o aștept cu desfătare. Metodele calitative În cercetarea imaginilortc "Metodele calitative În cercetarea imaginilor" Doru Poptc "Doru Pop" Cercetare și interpretare Întrebarea centrală a studiilor asupra vizualității: „Cum pot fi cercetate imaginile, mesajele vizuale și structurile persuasive care utilizează vizibilul?” trebuie transferată asupra metodologiilor. Metoda cercetării aplicată asupra manifestărilor „văzutului” devine fundamentală pentru trecerea studiilor aplicate asupra imaginarului Într-o zonă a credibilității și veridicității științifice. Problematizarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o descriere superficială a fenomenelor imaginilor și imaginarului. Premisa rămâne aceea că descriptivismul mecanismelor și al elementelor palpabile nu fac posibilă pătrunderea În adâncimile imaginilor, În impalpabilul imaginarului. O a doua problemă importantă este aceea a modelelor interpretative aplicate fenomenelor vizualității - nu din perspectivă strict subiectivă sau din direcția unei hermeneutici utilizate În analiza pictorială, ci pornind de la o metodologie cât mai exactă și mai specifică. Identificarea unei metodologii presupune simultan abandonarea generalităților și a speculațiilor, dar și gruparea metodică a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
elaborarea unei structuri conceptuale complexe, cu mare deschidere culturală. Aceste teorii au descris cadrul În care ar trebui să se manifeste metodologiile analitice calitative: cercetarea contextului, cercetarea expresiei și cercetarea conținutului, care integrează toate cele trei paliere centrale ale rolului vizualității: ideologic, material și simbolic. De aceea, pe de o parte, ne interesează modul În care imaginile și studierea imaginarului permit construirea identității sociale (de la arhitectură până la expresiile publicitare ale identității corporațiilor), iar pe de altă parte, urmărim expresiile vizibile ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
contrarii, ca și prin economia de mijloace, G. dă una dintre cele mai izbutite scrieri ale sale. Dacă tehnica narativă a majorității optzeciștilor rămâne predominant acustică (transmisia directă, înregistrarea pe bandă ș.a.m.d.) el este un autor la care vizualitatea triumfă. În Caravana cinematografică și în Trenul de noapte mijloacele predilecte sunt prim-planul și, respectiv, stop-cadrul, decupate expert și prelucrate cu minuție. O artă remarcabilă a montajului reține în schimb atenția în O sută de ani de zile la
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
mai bună; - imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă, la rândul lor, evidente influențe ale dominanței vizual‑motorii în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și auzitor, ceea ce afectează relațiile sociale ale celui dintâi, adaptarea la cerințele școlii, integrarea într‑un grup profesional, determinând conduite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
div”, „O boca-su fată niponă în primăvara asta / va crește în mine un fluture nocturn / lelui lahor” etc.). Asemenea altor contemporani (printre care, mai ales, Nichita Stănescu), poetul redimensionează realitatea potrivit percepției proprii, dominată de sentimentul neaderenței și de o „vizualitate difuză”, încercând să o acomodeze unei utopii lingvistice sui-generis. Prospețimea vocii lirice, noutatea expresiei, chiar dacă aceasta nu este întotdeauna rezultatul disponibilității proprii, ci se afiliază unei orientări din epocă, sunt incontestabile. După Obelisc (1974), culegere integral construită pe teme „patriotice
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
vodevilesc dominant în intervalul 1820-1860 pe scena românească. Înainte de 1860 reușește să se impună un nou stil, preponderent realist-satiric, în comedia citadină, precumpănitor bucureșteană. Adevăratul dramaturg prin vocație este însă Vasile Alecsandri, la care - observă autorul - se produce fuziunea dintre vizualitatea cadrului, dinamica dialogului și autenticitatea atmosferei naționale. Un subcapitol notabil este cel referitor la avatarurile Chiriței, personaj de mare mobilitate, mai curând mască decât caracter, în timp ce dramele îi prilejuiesc exegetului fine disocieri cu privire la substanța tragismului alecsandrinian din perioada senectuții. Remarcabile
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
cedează tot mai mult în fața epurelor mentale. Evoluție ce va culmina, mai târziu, în stilizările și ermetismul din Planta memoria (1985). Odată cu acesta și cu Cină bogată în viscol (1983), abstractizarea peisajului și închiderea poemului într-o ermetică și glacială vizualitate, suspendarea și chiar anularea, pe alocuri, a centrului afectiv în numele contemplației cu vibrații de sarcasm, fluxul incertitudinilor, generat între altele și de eliminarea punctuației - totul oferă sugestia unui eu pierdut, amăgit de propria-i imagine. Ineditele cuprinse în finalul antologiei
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
întretăieri de traiectorii dispuse concentric, pe circumferințe din ce în ce mai largi și mai difuz desenate, păstrând mereu în centru destinul special al Olgăi. Fără a comunica emoția estetică proaspătă și neliniștitoare a nuvelelor, Soarele negru este un roman notabil prin echilibru compozițional, vizualitate a descrierilor, expresivitate a replicilor și fluență a povestirii. SCRIERI: Inelul, București, 1922; Colecționarul de pietre prețioase, București, 1926; Luminița, București, 1928; Aventura, București, 1929; ed. îngr. Maria S. Muthu, pref. Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 1979; Soarele negru, vol. I: Oameni
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
fundamentale pe care acesta se edifică. Prin intermediul acestora, informațiile nu numai că ajung la beneficiari, dar ele sunt transfigurate, resemnificate, „ajustate” în concordanță cu fizionomia mijlocului tehnic existent la un moment dat. Trăim într-o lume a teleprezenței, a unei vizualități și imediatități fără precedent. Cyberspațiul nu numai că totalizează realitatea, dar o face să fie adusă instantaneu în fața subiectului. Ecranul computerului prezentifică lucruri și acțiuni în timp real, ce se află la distanțe enorme de spectator. Camerele live permit individului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
piloni și apoi lucrau de la el, în jos, tencuiala. Rezultatul era o superficie inițială, dar și o admirabilă elasticitate de susținere. Mai ciudat însă decât orice alt era această identificare a tipului fizic. Ai fi putut zice că cerebralitatea și vizualitatea 80 au o parte enormă în concepere și că m mele gravide, impresionate de lecturi și cinematograf, își formau copiii în raport cu eroii cărților și ai ecranului. Paradoxul nu ar fi fost lipsit de adevăr. Poate îl completa educarea precoce a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
simetrie și ordine în acest desfrîu al imaginației!”. Refuzul „complicațiilor psihologice”, adaugă Vinea, se asociază cu subiecte care ar putea fi ale unor „nuvele moderne”, lipsite însă de „pedantlîcuri psihofizologice” à la Paul Bourget. Apreciind fidelitatea față de tiparul feeriei tradiționale, vizualitatea „lipsită de trucuri literare”, autorul salută promovarea acestui tip de artă în străinătate: „Culegerea de față a fost publicată mai întîi în franțuzește, în Elveția, și credem că acesta e un bine făcut de dl Eftimiu țării sale, în timpul cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al comisarului expoziției, M.H. Maxy, care peste puțină vreme avea să „dezerteze” din rîndurile grupării. Dialogul/fuziunea/hibridizarea artelor nu lipsesc din paginile Contimporanului, unde întîlnim, printre altele, elogiul unor producții literare „inspirate din filme” și care combină „vitesa și vizualitatea”. M. Iancu își intitulează unele tablouri „compoziții lirice”. Sînt reproduse, de asemenea, lucrări „cinetice” precum Orchestrație orizontal-verticală de Wiking Eggeling, Demonstrații de tablou în timp de H. Richter, o Veneră ieșind din mare, alături de un decor pentru film de Milița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
integralistă, arhitectura (integralistă prin însuși scopul ei), muzica, va culmina într’un text în care suferința, durerea, plăcerea, bucuria, nevoia, natura, spasmul, nebunia, visul, mașina, sgomotul etc. vor trăi în egală măsură prin ceea ce cinematograful are mai important, puterea de vizualitate. Sub imboldul acestei arte, umanitatea de pretutindeni va putea gusta în comun plăcerea unei emoții colective”. Un scurt text al lui Stephan Roll, „Actorul acrobat”, exprimă, dincolo de naivitatea transportată a tonului, atitudinea „sportivă”, virilă, „băiețească” a futurismului, proiectată în imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trăiesc indiferent, cărora natura nu le oferă decât o obiectivitate fadă și rece, deși pot fi perfect mulțumiți cu viața, ea nu este mai puțin pentru ei o sumă de ocazii pierdute. Căci ei nu pot depăși o formă de vizualitate ordinară. La omul comun, văzul, în loc să înghită obiectul, îl izolează, îl îndepărtează de la orice posibilitate de integrare și asimilare. Oricât m-aș fi zbătut eu în această lume și oricât m-aș fi separat de ea, distanța dintre mine și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
căutatul „merveilleux” ale lui André Breton, vizînd o nouă, romantică deschidere a ființei spre Totul cosmic. Afirmă și Voronca: „În fulgerul unei imagini, toate fîntînile universului reînnoite”. Opțiunea pentru imagism fusese și a „integralistului” Voronca, ce așeza poemul sub semnul vizualității: „Fiecare poem o pupilă”. De data aceasta Însă, accentul se mută de pe vedere pe viziune, spectacolul exteriorului ca excitant al sensibilității poetice se anunță ca spectacol interior sau zonă de interferență Între vis și realitate, Într-o suprarealitate ce poate
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu spațiul, timpul și limbajele lumii. Descoperim în imagini repetarea sau ruptura elementelor vizuale, asociem sau disociem nuanțe și figuri, observăm continuități sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care trece, după modelul narațiunii ca generare sau respectare a unei urme deja existente, pentru că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care trece, după modelul narațiunii ca generare sau respectare a unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele pe altele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
metodologică capabilă să promoveze multiplul, adică să promoveze construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor. Ceea ce favorizează, într-o anume măsură, lucrarea de față este faptul că narativismul se poate aplica nu numai surselor istorice, ci și domeniilor vizualității, pentru că medierea între o anume realitate exprimată vizual și audiență presupune o distorsiune a sensurilor. Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
cercetarea sa, diferențele dintre narațiunile literare și cinematografice, așa cum decurg din capabilitățile și limitările caracteristice fiecăruia dintre aceste media. Ideea centrală a cercetării este că mediul cinematografic capătă un grad sporit de narativitate prin folosirea vocii umane ca narator cotemporal vizualității narative. Chatman crede că din punct de vedere narativ, cea mai interesantă este intervenția vocii de tip voice-over: . Această intervenție care vine dintr-o sursă străină ecranului își câștigă popularitatea în filme de mare succes la Hollywood letterto Three Wives
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
condițiile istorice și culturale care l-au generat, pentru a nu favoriza istoricitatea monumentelor, de multe ori instrumentată, în care numai dușmanii sunt înfrânți și mor, și în care numai autohtonii înving și trăiesc. În Narrative , un capitol despre narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în ordinea mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
din arta medievală, în care apar cu preponderență miracole, un demers prin care se creează o lume picturală proprie medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie a spectatorului. Lewis arată că Ervin Panofsky accentuează importanța unor tehnici cinematografice din abordările lui Pacht ca dinamizarea spațiului, spațializarea timpului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Eisenstein care asociază, în film, imagini disparate, pentru a comunica sensuri cinematografice puternice. Dincolo de importanța pe care angajamentul activ al privitorului o are în interpretarea narativă a imaginii statice, Suzanne Lewis descoperă la Pacht forța și strategiile prin care structurile vizualității orientează percepția privitorului. Ea nuanțează aceste aspecte prin analiza modului în care dipticul Patimile Sfântului Edmund influențează receptarea vizuală. Perechea pivotantă de imagini subliniază trecerea de la un moment la altul, mișcarea dintr-un loc în altul, cauza și efectul și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]