154 matches
-
o sumă de iluzii care sunt direct sesizabile și demascabile de luciditate. Cei pentru care lumea este exterioară, oferindu-le doar o obiectivitate rece, trăiesc indiferent, viața fiind pentru ei o sumă de ocazii pierdute, ei neputând depăși starea de vizualitate a vieții, rămânând numai la suprafață lucrurilor, izolați de lucruri, neputându-le asimilă și trăi. Excesul de subiectivism nu poate duce decât la megalomanie sau autodenigrare, preocuparea subiectivă ducând la autodistrugere. Numai iubirea de oameni care e naturală și spontană
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
contrarii, ca și prin economia de mijloace, G. dă una dintre cele mai izbutite scrieri ale sale. Dacă tehnica narativă a majorității optzeciștilor rămâne predominant acustică (transmisia directă, înregistrarea pe bandă ș.a.m.d.) el este un autor la care vizualitatea triumfă. În Caravana cinematografică și în Trenul de noapte mijloacele predilecte sunt prim-planul și, respectiv, stop-cadrul, decupate expert și prelucrate cu minuție. O artă remarcabilă a montajului reține în schimb atenția în O sută de ani de zile la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
cu alte ideologii întrupate în alți focalizatori, antrenînd o citire polifonică a textului (Rimmon-Kenan 2002:78-86). Deosebit de valoroasă ni se pare secțiunea dedicată de Mieke Bal povestirilor vizuale, picturale și mai ales cinematografice. Ea atrage aici atenția asupra importanței studiului vizualității în povestirile filmate, unde camera de luat vederi este echivalentul focalizatorului, iar "transmedierea" unui roman nu reprezintă translarea sau transpunerea individuală prin corespondență a elementelor povestirii în imagini, ci o echivalare vizuală a celor mai importante aspecte și semnificații ale
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cel de focalizare, pentru care reprezentarea spațiului reprezintă, într-un fel, un caz aparte, și cel de loc, o categorie a fabulei. El constitue, evident, un aspect important al unei secțiuni pe care o adaug în această ediție revizuită, despre vizualitate și narațiune, cu toate că spațiul nu poate fi confundat cu viziunea. Loc și spațiu În Capitolul 3 voi vorbi despre locație sau loc ca element al fabulei; termenul se referă la poziția topologică în care sînt situați actorii și se desfășoară
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sa convertire spre sfîrșit. Sophia, cu puterea ce o caracterizează, cu simțul umorului care funcționează ca o armă, o întruchipează pe nesupusa Cassie, sclava mîndră care reușește să se salveze cu ajutorul lui Tom. Toate aceste elemente nu se referă la vizualitate, ci la intertextualitate. Dar aluziile la Tom și la tot ceea ce el reprezintă sînt mai subtile și mai complexe decît ar putea lăsa să se înțeleagă această paralelă între personaje. Limba, întîmplările și dialogurile sînt toate reacții la alegerile operate
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
privește, am abordat pe larg această problematică (1991). Textul lui Mulisch What Happened to Sergeant este preluat din Hudson Review nr. 14 (1961). Scena sărutului din Proust este un caz pe care îl discut pe larg în cartea mea despre vizualitate (1997). Pasajele din Acker provin din Blood and Guts in Highschool (1978). Comentariile sînt împrumutate dintr-un articol de Ernest van Alphen, Fucking Literature: On Excess and Sublimity in Kathy Ackter's Narratives (1997). Cea mai veche sursă cunoscută în legătură cu
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
căutatul „merveilleux” ale lui André Breton, vizînd o nouă, romantică deschidere a ființei spre Totul cosmic. Afirmă și Voronca: „În fulgerul unei imagini, toate fîntînile universului reînnoite”. Opțiunea pentru imagism fusese și a „integralistului” Voronca, ce așeza poemul sub semnul vizualității: „Fiecare poem o pupilă”. De data aceasta Însă, accentul se mută de pe vedere pe viziune, spectacolul exteriorului ca excitant al sensibilității poetice se anunță ca spectacol interior sau zonă de interferență Între vis și realitate, Într-o suprarealitate ce poate
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
-l și sacrificându-se pentru reușita lui. 4. Examenul somatic: Prezinto dezvoltare ponderală, toracicși de staturnormală. 5. Examenul psihopedagogic: La nivelul proceselor cognitive, dezvoltarea este corespunzătoare vârstei cronologice. Copilul este capabil, pe planul gândirii, sopereze cu simboluri verbale, completate însde vizualitate și concret. În realizarea diferitelor sarcini de învățare apar elemente ale gândirii intuitive, cu un anume deficit în analiza sarcinilor, amestecul condițiilor esențiale ale problemelor cu cele neesențiale etc. Este capabil sexplice prin cuvinte proprii relații, caracteristici, asemănări și deosebiri
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
lui Zainab Bahrani și Julia Thomas și descendențele Școlii din Paris din abordările lui Mark Stansbury O’Donnell, Emma Kafalenos, Lucia Corrain și Anne Beyaert constituie aplicații și elaborări care stabilesc relații de continuitate diferite cu studiile anterioare despre fenomenele vizualității narative. Julia Thomas în Victorian Narrative Painting, Suzanne Lewis în Narrative și Mark Stansbury O’Donnell, în parte din comentariile despre structurile narative din Pictorial Narrative in Ancient Greek Art, se plasează într-un câmp de cercetare: „al echilibrelor stabile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
provizoriu al narațiunii în imagine, conceptele narrative și narrative implications. În accepția ei, narațiunea implică un sjuzet, o fabula, cel puțin două evenimente și un actant recurrent. Implicațiile narative sunt atribute potențiale ale imaginii densificate în discursul scenelor statice ale vizualității. Ele înfățișează: “o întâmplare semnificativă dintr-o secvență și...actul unei prezențe antropomorfice” și valorifică acea: “bogăție ascunsă” la care se referă Wendy Steiner în Pictures of Romance. când analizează preaplinul nedesfășurat încă al temporalității încremenite din imaginea statică. Implicația
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
terifiant, periculos, ciudat, sălbatec, hilar, straniu, nebunesc, amuzant, încântător sau neobișnuit. În Picture of Romance.Form Against Context in Painting and Literature Wendy Steiner trece în revistă o serie de abordări și consideră că narativitatea constituie o trăsătură notabilă a vizualității. Ea îl amintește pe Sacheverell Sitwell care descoperă narativitatea în secvențele picturale anecdotice și o plasează în pictura de gen sau în secvențe de imagini cum ar fi Rake’s Progress de William Hogarth. Pentru Steiner narativitatea picturală este o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
proces, obiect și act, structură și structurare...povestire a unuia sau mai multor evenimente reale sau fictive, comunicate de unul sau mai mulți naratori, unuia sau mai multor naratari” Referirile la așteptările narative ale audienței și la receptarea narativă a vizualității nu sunt puține. În Reading Visual Art, Making and ForgettingFabulas, Emma Kafalenos dezvoltă o serie de aspecte referitoare la relația de tip particular care se stabilește între imagine și textul narativ. Ea consideră că reprezentarea vizuală a imaginii ca scenă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
culoarea, descrisă în funcție de nuanță, strălucire sau saturație, linia, descrisă în funcție de dimensiune, orientare ori curbură și densitatea vizuală, profunzimea și ritmul, care orientează, împreună, mișcarea ochiului, dominanța figurilor și raportul între figură și fond. Aceste notații din câmpul esteticii despre formele vizualității, despre importanța dispunerii formelor în funcție de legi necunoscute și misterioase, despre obiectul privit cu adevărat doar atunci când există numai pentru a fi văzut, despre faptul că trebuie să compunem, să pictăm, să scriem sau să sculptăm atunci când nu putem vorbi despre
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
independentă și extensivă a fiecăruia dintre cei doi termeni cheie. Warburton se referă însă și la aspecte pozitive ale teoriei lui Bell cum ar fi concedierea aspectelor reprezentaționale din arta vizuală prin care crede că sunt depășite teoriile tradiționale ale vizualității. În accepția lui: „abordarea artei la Platon este fundamentată pe presupunerea că arta imită natura...că arta este pură imitație sau mimesis” în timp ce pentru Bell: „arta nu se află în relație cu reprezentarea, sau dacă apare, este incidentală”. Warburton face
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
patru, privirea care nu scapă din ochi, care stă de veghe, care stă la pândă, care vedetot. Privirea aceasta care șlefuiește narativ imaginea stă sub presiunea nerăbdătoare și vigilentă a ochiului care reține mai ales ceea ce este gata să scape vizualității: „care smulge forma picturală din presupusa ei dinamică...descoperă suprafața picturală secundă de dincolo de masca aparențelor picturale”. Privirea aceasta poate șlefui narativ imaginea acolo unde apar succesiuni de aspecte vizibile și nonvizibile ale unităților ritmice picturale, acolo unde valoarea dată
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
cu spațiul, timpul și limbajele lumii. Descoperim în imagini repetarea sau ruptura elementelor vizuale, asociem sau disociem nuanțe și figuri, observăm continuități sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care trece, după modelul narațiunii ca generare sau respectare a unei urme deja existente, pentru că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care trece, după modelul narațiunii ca generare sau respectare a unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele pe altele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
metodologică capabilă să promoveze multiplul, adică să promoveze construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor. Ceea ce favorizează, într-o anume măsură, lucrarea de față este faptul că narativismul se poate aplica nu numai surselor istorice, ci și domeniilor vizualității, pentru că medierea între o anume realitate exprimată vizual și audiență presupune o distorsiune a sensurilor. Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
cercetarea sa, diferențele dintre narațiunile literare și cinematografice, așa cum decurg din capabilitățile și limitările caracteristice fiecăruia dintre aceste media. Ideea centrală a cercetării este că mediul cinematografic capătă un grad sporit de narativitate prin folosirea vocii umane ca narator cotemporal vizualității narative. Chatman crede că din punct de vedere narativ, cea mai interesantă este intervenția vocii de tip voice-over: . Această intervenție care vine dintr-o sursă străină ecranului își câștigă popularitatea în filme de mare succes la Hollywood letterto Three Wives
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
condițiile istorice și culturale care l-au generat, pentru a nu favoriza istoricitatea monumentelor, de multe ori instrumentată, în care numai dușmanii sunt înfrânți și mor, și în care numai autohtonii înving și trăiesc. În Narrative , un capitol despre narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în ordinea mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
din arta medievală, în care apar cu preponderență miracole, un demers prin care se creează o lume picturală proprie medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie a spectatorului. Lewis arată că Ervin Panofsky accentuează importanța unor tehnici cinematografice din abordările lui Pacht ca dinamizarea spațiului, spațializarea timpului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Eisenstein care asociază, în film, imagini disparate, pentru a comunica sensuri cinematografice puternice. Dincolo de importanța pe care angajamentul activ al privitorului o are în interpretarea narativă a imaginii statice, Suzanne Lewis descoperă la Pacht forța și strategiile prin care structurile vizualității orientează percepția privitorului. Ea nuanțează aceste aspecte prin analiza modului în care dipticul Patimile Sfântului Edmund influențează receptarea vizuală. Perechea pivotantă de imagini subliniază trecerea de la un moment la altul, mișcarea dintr-un loc în altul, cauza și efectul și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și să-i recunoască victoria. În imaginea din dreapta, regele anglo-saxon răspunde solicitării lui Ingvar, cu un refuz care-l expune martirizării. Companion to Medieval Art. Romanesque and Gothic in Northern Europe, Oxford, Blackwell Publishing Ltd., 2006, p. 90. Narațiunea în vizualitatea victoriană În accepția lui Raymond Lister, pictura narativă are o istorie îndelungată. Dacă termenul este suficient de extins, originile ei se găsesc în picturile rupestre din Lascaux și în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în picturile rupestre din Lascaux și în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului plecat la vânătoare în căutarea hranei sau care prezintă evenimente din viața oamenilor în toate timpurile. În Victorian Narrative Paintings , Lister abordează vizualitatea victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau patetismul unui timp care exprimă o vârstă istorică și comunică, în mod particular, condiția acestei vârste. Lister observă că pictura victoriană selectează, printre altele, figura
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
William Power Frith și care se simte respectabil și în siguranță, convins că astfel de lucruri nu i se pot întâmpla. El mai notează faptul că pictura narativă victoriană reține dramatismul, patosul și autenticitatea ca pe niște ingrediente specifice ale vizualității narative. Lister selectează și descrie în cartea sa, șaizeci de imagini pe care le consideră reprezentative pentru genul narativ pictural. El crede că adevărurile sau minciunile din aceste imagini se referă la adevăruri sau minciuni, așa cum erau văzute atunci, de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]