33 matches
-
și ale altor muzeografi din cadrul Muzeului Județean Vaslui, au scos la iveală straturi succesive începând din paleolitic până în perioada de formare a poporului român. Deosebit de importante sunt punctele arheologice Moșeni pentru ceramica neolitică și marea așezare dacică din punctul Cetățuia Vladnic. Valea râului Strașnic este foarte bogată în atestări documentare în raport cu alte zone ale județului. Având în vedere că atestările sunt posterioare existenței localităților ne putem da seama de marea vechime a acestora. Astfel, la 15 iunie 1453, printr-un document
Comuna Albești, Vaslui () [Corola-website/Science/301856_a_303185]
-
una dintre cele mai frumoase legende românești consemnată de Ioan Neculce și anume aceea a visului lui Petru Rareș urmată de vestea alegerii sale ca domn al Moldovei. Un focar de cultură medievală în aceasta zonă l-a constituit schitul Vladnic legat de familia boierească celebră a Costăcheștilor și de personalitatea deschizătorilor de drum în școala românească și primul autor de gramatică din Moldova, Gheorghe Săulescu. Ca bunuri de patrimoniu existente încă pe teritoriul comunei semnalăm zona Vladnic importantă pentru mai
Comuna Albești, Vaslui () [Corola-website/Science/301856_a_303185]
-
a constituit schitul Vladnic legat de familia boierească celebră a Costăcheștilor și de personalitatea deschizătorilor de drum în școala românească și primul autor de gramatică din Moldova, Gheorghe Săulescu. Ca bunuri de patrimoniu existente încă pe teritoriul comunei semnalăm zona Vladnic importantă pentru mai multe epoci istorice , clădirea de cult de la Albești din 1737, două monumente ale eroilor, unul din satul Corni din primul război mondial și unul în satul Gura-Albești din cel de-al doilea război mondial. (www.primariaalbestivs.ro
Comuna Albești, Vaslui () [Corola-website/Science/301856_a_303185]
-
Poeană, În Râpă, La Budăi, Pe Lac, În Dodan, Pe Vlamnic, La Tochile, Pachet, La Cheatră, Pădurea Buzii, Pe Coastă, Izvorul Smeilor(în zona casei, Severică), Cetatea Smeilor(lângă hotar, pe dealul de răsărit—probabil o râpă foarte mare), Pârâul Vladnicului(În Râpă), Pârâul Horăieții, Drumul Cevenilor, Drumul Lipovățului. Clima localității se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș, salcâm
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare.Solurile sunt foarte fertile, fiind favorabile culturilor de cereale și plante tehnice. Rețeaua hidrografica este formată de răul Prut și de afluientul acestuia, pârâul Vladnic sau Hlabnic (hlabnic „baltă noroioasa”, „lac”, „izvor”){O atestare veche de pe timpul lui Ștefan cel Mare, sub forma hlabnic și hlabnicel este menționată și în DA la cuvântul titlu hladnic. Consoana h pentru v se explică prin graiul moldovenesc, în
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri. Alte zone împădurite se află în apropierea lacurilor de la Zagarancea și Semeni, și în vecinătatea
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
colonia germană Soltoi. Toate aceste sate se află pe partea dreaptă. În fundul văii se află 6 heleștee mari și 5 mici" (p. 204). "Soltoi, parau. Izvoraște de sub muntele Măgura Ungă s. Ciolaceuca și curge în fundul văii Soltoi, se varsă în Vladnicul. Are o lungime de vreo 30 km după hartă marelui stat major rus. Pe malurile sale sînt așezate colonia germană Soltoi, satele Chirileni și Petresti". (Ibidem.) Nu ne îndoim că la Chirileni au existat proprietarii Chirilă și maica-sa Ileana
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
4 m/s și respectiv 2,5-4,5 m/s. Sub raportul resurselor hidrice moșia satului Petrești se caracterizează printr-o zonă centrală dificitară încadrată spre sud și est de sectoarele srăbătute de rîul Prut și Gîrla Mare , Șoltoaia și Vladnic. Din cantitatea totală a precipitațiilor atmosferice căzute într-un an mediu, dar care este destul de redusă, doar 14-17% alimentează pîraiele, rîul Prut și lacurile, cea mai mare parte se consumează prin infiltrație și evaporare.Aceasta situație justifică preocuparea din cele
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]