7,093 matches
-
vehement - ea prea detașată. Oana Andra, temperament scenic prin excelență, a fost, poate, stânjenită de postura concertistică, ceea ce ar explica o oarecare lipsă de implicare; doar în actul III, cu aria scrisorilor, a ajuns la acea vibrație ce încălzește muzica. Vocal a fost impecabilă, desfășurând cu eleganță liniile prelungi, flexibile, proprii lui Massenet, avantajată de egalitatea pe toată întinderea a glasului ei frumos timbrat și de luminozitatea acutului. Mihaela Stanciu s-a achitat cu acuratețe de partitura Sophiei dar am auzit
Atmosferă de austeritate by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14578_a_15903]
-
simplă, împrumutată din realitatea cotidiană și câteva pânze vopsite, folosite ca elemente de costum, transformă ambientul într-o fabrică de iluzii, o cutie cu surprize, o zonă a misterelor. Muzica live, cu ritmuri trepidante de techno și ethno, prin performanțele vocale excepționale ale lui Taiko Matsumoto și cele instrumentale ale lui Kei Wada, fluidizează și tensionează acțiunea, introduce reprezentația într-un circuit enigmatic. Suntem asaltați vizual și auditiv. Sub bagheta regizorală inspirată a lui Ion Caramitru, portretizează cu forță și finețe
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
cu Ensemble Huelgas și Hidden Voice I, II, apoi Wheel of Emptiness de Harvey, cu Sinfonia 21. Dirijorul Paul van Nevel, conducătorul formației de muzică veche, a optat pentru o versiune vocal-instrumentală a nouă motete de Dufay: cei șase soliști vocali erau însoțiți de mici grupuri de instrumente de epocă. Frumusețea liniștitoare a muzicii lui Dufay, construcțiile elaborate, majestuoase au fost puse în valoare de o interpretare impecabilă, ce a profitat inclusiv de spațializarea surselor sonore. Derularea acestor motete timpuriu-renascentiste sugera
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
o încăpere. Oameni care nu salută la plecare. Oameni care nu răspund la salut. Oameni care se îmbrîncesc și nu spun pardon sau mă scuzați, care au uitat să spună mulțumesc. Fețe rele, mohorîte, agresive, vorbe oribile pregătite pe corzile vocale, gata să explodeze la cea mai mică gîdilătură. Sărăcia mulțumită de ea însăși, leneșă, statică, idiotizată și bogăția dinamică, lipsită de gust, suficientă, agresivă. Certuri. Politicieni incapabili, alegători manipulați. Tineri care visează doar să plece din țară și să rămînă
Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14089_a_15414]
-
aș fi lăsat în plata Domnului, dacă acele gloabe ideologice n-ar continua să ridice și astăzi spre izvoarele secate ale finanțărilor de la Ministerul Culturii fliturile lor veșnic însetate. Scriind prea mult despre propagandiștii cu penelul, condeiul, portativul sau coardele vocale există riscul de a crea o idee falsă: și anume, că oricine îngenunchia în fața dictaturii era plătit din gros. Partea tragi-comică e că mulți o făceau pe degeaba! Amatori roși de ambiție, psihopați capabili să rimeze perfect pe orice temă
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
gaze în piața Rovira. - Căpitanul Blay a descoperit-o. - Și locuiești pe strada Cerdena. - Da. - Și nu ai tată - coborî vocea și adăugă: E adevărat? În vocea ei percepeai o somnolență care se îneca uneori în flegma lipită de corzile vocale; m-am gîndit că avea febră mare și că prin glas transmitea acea febră și spută contaminată. - Chiar n-ai tată? - repetă. - Nu știu. - Nu știi dacă ai tată sau nu? Halal de tine, n-am ce zice! Ești prost
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
refer la texte) de muzică populară. La acest capitol (texte) se petrec lucruri și fenomene care îmi produc trăiri social-matrimoniale și administrative curioase, iar o parte profunde și inexplicabile. Deseori mă cutremur realizând ce soartă ingrată pot avea unii soliști vocali din moment ce nu se feresc să spună lumii întregi necazurile cu care i-a blagoslovit soarta. Mare jale! Cei mai mulți au dușmani învederați datorită cărora spiritul creator și artistic se revoltă izbucnind, citez: "Așa zic ai mei dușmani,/ Că eu cânt numai
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
limbii române. Se știe de altfel foarte bine că în rostirea românească se tinde spre evitarea hiatului; diferențele de interpretare apar mai ales în evaluarea soluțiilor recunoscute (diftongarea șver-siu-neț, epenteza unei semivocale șver-si-iu-neț, sau monoftongarea, reducerea totală a uneia dintre vocale șalcolț). După părerea mai mult sau mai puțin explicit exprimată a mai multor lingviști români, singura onorabilă ar părea să fie epenteza. O spune, în Limba română actuală (1947: 34), Iorgu Iordan, care observă că eliminarea hiatului prin consonantizarea unei
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
vor lipsi de pe afișe. Un moment de mare interes va fi desigur noua montare a "Oedip"-ului enescian în viziunea regizorului Petrika Ionesco, venit anume de la Paris, și a dirijorului Horia Andreescu; rămâne doar ca și distribuția să răspundă exigențelor vocale și dramatice ale acestei partituri intense. Și manifestările paralele care s-au bucurat de un succes deosebit în edițiile trecute - seria, acum "Beethoven by midnight", concertele din piața Festivalului, expoziții, reuniuni etc. - vor continua. Va avea loc un simpozion internațional
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
Ioana Pârvulescu Unul dintre cuvintele noului limbaj de lemn care se răspîndește cu o repeziciune uluitoare, ca gripa, este locație. De la Ministrul Turismului pînă la studentele de la Litere, de la reprezentanții agențiilor imobiliare pînă la solistul vocal al formației Iris, de la nord la sud și de la tinerețe pînă la bătrînețe, toată lumea rostește cu un soi de mîndrie culturală noul cuvînt. Ca orice buruiană de gen și locația mănîncă seva altor cuvinte, infinit mai frumoase, mai precise și
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
Zilele Cervantes la București au debutat sub semnul nobil al muzicii și poeziei, pe 20 aprilie avînd loc la Sala mică a Ateneului Român un concert de excepție susținut de formația din Valencia Capella de Ministrers, cu piese instrumentale și vocale din muzica barocă spaniolă, unele pe versuri de mari poeți contemporani cu Cervantes: Lope de Vega, Góngora, Calderón de la Barca. Concertul a fost prima transmisie în direct a noului canal "TV Cultural". Același strălucitor Secol de Aur al artelor și
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
cu o informație din Ziua, să sfîrșim la fel: din numărul din 27 oct. al cotidianului aflăm despre un mod original de a ieși din închisoare. Nu la noi, ci în Rusia: se organizează concursuri de poezie și de muzică vocală, cîștigătorii fiind premiați cu bani sau diverse obiecte, iar locul întîi fiind grațiat. Din 1000 de deținuți care au mușcat din momeală, 23 au ajuns pe scena unui teatru moscovit plin ochi de familiile polițiștilor deveniți spectatori. Un condamnat pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
unele pagini vii, expresive, de mozaic îmi amintesc de proza evocatoare a unui Dan Petrovici (?) sau Mihail Diaconescu”). Ne-am uitat de curiozitate pe lista de subvenții a Ministerului Culturii: revista „Argeș“ primește de la buget 60.000.000 lei. Repaus vocal pentru Agathon Ziarele centrale nu s-au omorît publicînd fotografii ale președintelui Iliescu la întîlnirile sale cu oficialități din China. În schimb au prezentat cititorilor întîlnirea dintre dl Iliescu și o motocicletă primită cadou din partea fabricii producătoare. În cunoscuta sa
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
are prea multe pe cap, ca secretar general al partidului. Și noi care credeam că dl Agathon a fost schimbat fiindcă nu rata nici o ocazie să debiteze prostii în public. Ne-am înșelat, de fapt PSD i-a acordat repaus vocal ocupatului domn Agathon. Un titlu optimist în EVENIMENTUL ZILEI: “Legea privind combaterea violenței în familie intrată ieri în vigoare prevede: Soțul bătăuș ajunge în stradă”. Așa o fi, dar după ce se întoarce acasă domnul soț, ce face el oare? Credeți
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
de intelectuali-scriitori-oameni politici, iar elocința și retorica fac parte în asemenea măsură din caracterul francez, încît ele au o valoare socială, sînt un mijloc indispensabil de promovare în societate (ceea ce nu e cazul la noi). Precum teatrul pentru englezi, cîntul vocal pentru italieni sau muzica instrumentală pentru nemți, retorica e arta favorită a francezilor. Ușurința și eleganța exprimării atît orale, cît și în scris sînt studiate și exersate în toate treptele de învățămînt, iar orice candidat la o funcție publică trebuie
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
multicultural în care au viețuit timp de secole etnii diferite, fiecare și-a adus contribuția specifică la viață cetății. Biserică evanghelica a sașilor din zona "celor șapte burguri a cultivat intens muzică, de la coralul protestant și practicarea orgii la muzică vocală, instrumentala de mari proporții. Spre deosebire de ortodoxie, care și-a supus reperele estetice istoriei duratelor lungi, aceasta a acceptat trendul timpurilor, adoptând formule stilistice în uz și acordandu-si imaginea sonoră la evoluția generală a artei sunetelor. Este adevărat că cercetarea
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
Sigismund Toduta) provin dinspre chanson-ul francez tratat într-o arhitectură savanta aflată la intersecția dintre gândirea obiectivantă a polifoniei stricte și sensibilitatea renascentista. De la un oarecare Schuster, n-a ajuns până la noi nici macar numele întreg, dar a ajuns o piesă vocală în tipologia cântecelor spirituale de la începutul secolului XVIII. Despre Johannes Sartorius de Junge știm mai mult: este fiul compozitorului cu același nume considerat de O. L. Cosma cel mai proeminent compozitor transilvănean din epoca a trăit la Sibiu, Tâlmaci, Sighișoara
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
sale este un subiect interesant pentru o cercetare viitoare. Oricum îți dai numaidecât seama că gramatică ei ține de convențiile ariei clasice dar vitalitatea, elanul liniilor ornamentate, grația și luminozitatea scriiturii aparțin unui creator de elită. Ca solist al pieselor vocale, Răzvan Tuculescu își confirmă încă o dată vocația de interpret al unei literaturi în care pare bine instalat. Timbrul limpede, cultura stilului fac din el mult așteptatul tenor pentru muzica veche. Se poate spune doar că atunci când va dobândi dezinvoltura laturii
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
romantism la verism, de la opera franceză până la opereta vieneză, de la registrul de soprană lirică, spintă sau dramatică până la cel neașteptat de mezzosoprană, totul pare și este tangibil în arta Marianei Nicolesco. Porțile măiestriei se deschid larg și oferă unui timbru vocal de o culoare nobil înveșmântată în armonice, posibilități nelimitate de expresie, servind în multiple inflexiuni desenul melodic și verbul ce i se juxtapune. Nimic nu rămâne necomentat de vocea artistei. Glasul cucerește prin omogenitate, indiferent că este vorba de tulburătoarele
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
sunt abordate ariile "callasiene" din Anna Bolena ( Donizetti), Il pirata (Bellini) și La vestale (Spontini). Summum-ul vocalității drammatico d^agilità este dat prin interpretarea temutei Vieni t^affretta din Macbeth, în care soprana înzestrează teribila coloratură, înaltă în țesătura vocală și dramatică în context, cu vigoarea și pigmentul veninos dorite de tânărul Verdi. Repertoriului romantic verdian de maturitate, artista știe să-i dăruiască pasiunea ardentă, trepidantă, fie că se regăsește în imaginile sonore ale Aidei, Violettei din Traviata, Leonorei din
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
vocea este pe cât de robustă, pe atât de maleabilă. Este un glas cu prețioase accente baritonale. Este un artist care a acoperit la nivel de excelență aspectele atât de complexe ale rolului, gama extrem de largă a exigențelor ce reunesc datele vocale ale tenorului liric, ale celui dramatic, de asemenea pe cele ale tenorului eroic. Celelalte momente ale primei serii de spectacole, ,Tristan și Isolda" și ,Parsifal", aparțin montărilor preluate din precedenta stagiune de la Bayreuth; amintesc, această din urmă montare este una
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
pentru turneul în Japonia cu Seiji Ozawa și pentru spectacolul final al Festivalului de la Salzburg, rol extraordinar, care se încheie cu teribila arie D'Oreste, d'Ajace. Teribilă prin chemarea dezastrului cosmic de către eroina trădată în dragoste, teribilă prin dificultatea vocală pe care o implică. Nu-mi venea să cred, dar nu m-a oprit niciodată. - Ai cântat rolul ăsta pe scenă?, m-a întrebat. - Nu, dar poate l-am cântat într-o viață anterioară, i-am răspuns râzând. - Sunt convinsăť
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
care virtuozul pianist Paul Staicu (fericitul posesor al unui tuseu forjat și polisat la școala unor iluștri pedagogi precum Irina Staicu, Ludmila Popișteanu și Sandu Sandrin) navighează dezinvolt pe clapele clavitonului, pe ritmurile percuției ori chiar pe propriile-i corzi vocale, ca de altfel și "rivalul" sau într-ale performanței restitutive, impecabilul violoncelist Laurent Cirade, cel ce testează cu certă competență resursele vocii, ale didjeridoo-ului sau cutiei de rezonanță a instrumentului personal. Grație harului lor imperturbabil, spectacolul de la Comédie de Champs-Elysées
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
condusă de H.J.K. Schmidt, cea de-a doua e patronată de Casa de Cultură a Studenților din Sibiu (directoare: Liliana Popescu). Deschiderea a făcut-o nonetul adolescentin Harrmony din orașul-amfitrion. Realizare de vârf a saxofonistului/dirijorului Constantin Iridon, acest ansamblu vocal etalează armonii strălucitoare, muzicalitate, swing, autenticitate emoțională. Chiar dacă simțul lor improvizatoric se află încă în stadiu incipient, cele opt cântărețe și colegul lor compensează prin vivacitate, spontaneitate juvenilă și, deloc în ultimul rând, printr-o vibrantă prezență scenică. Cantitativ, prezența
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
Utilizând aparatură de ultimă oră, ea își autogenerează corul de fundal, peste care rostește versuri ale unor poeți norvegieni, ale lui William Carlos Williams, Paul Celan sau Garcia Lorca. Nils Olav Johansen o susține cu intervenții punctuale pe ghitara-bas sau vocal, Maria Kannengaard induce distorsiuni poantilistice la pianul electric, iar bateristul Per Oddvar Johansen, asemenea unui gentle giant blond, creează uimitoare solouri minimaliste la baterie. Coeficientul improvizatoric e mult redus față de ceea ce se așteaptă îndeobște în jazz, dar publicul odată prins
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]