360 matches
-
De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialității cu cerințele psihopedagogice specifice vârstei copiilor, teme care vizează activitatea extracuriculară și activitățile de consiliere și orientare. I. LIMBA SLOVACĂ 1. Elemente de fonetică și fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. 2. Morfologie. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile. 3. Probleme de punctuație și ortografie. II. LITERATURA SLOVACĂ 1. Lirica romantică: A. Sladkovic: Marina, J. Botto: Smrt' Janosikova, S. Chalupka: Mor ho!, J. Kral: Zakliata panna vo Vahu a divny
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
didactic. Acestea sunt: comunicativitatea, empatia, învățarea, conducerea - analiza, diagnoza, prognoză și proiectare, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia, comunicarea fluentă, expresivă, coerentă, cunoașterea elevului. II. LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ A. Probleme de limbă 1. Elemente de fonetică și fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. Elemente suprasegmentale. 2. Morfologia. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile. Definiția, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma. 3. Sintaxa. Sintaxa propoziției și a frazei. Părțile de propoziție. 4. Probleme de punctuație și ortografie. B. Probleme de literatură 1. Importanța liricii pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. ────────── I. Fonetică și ortografie Sunetele limbii turce și corespondența lor grafică Semne diacritice: â, î Alfabetul Accentul și intonația Rolul accentului Semnele de punctuație Despărțirea în silabe Marea armonie vocalică Norme ortografice II. Lexic 200-250 cuvinte, relaționate cu actele de vorbire și ariile tematice propuse III. Morfologie ● Substantivul Substantive comune și proprii Sufixe de apartenență (singular și plural) Cazurile substantivului ● Adjectivul Locul adjectivului Gradele de comparație ● Numeralul Cardinal (20-1000) Ordinal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. ────────── I. Fonetică și ortografie Sunetele limbii turce și corespondența lor grafică Alfabetul Grupuri consonantice Accentul și intonația Rolul accentului Semnele de punctuație Despărțirea în silabe Marea armonie vocalică Mica armonie vocalică II. Lexic 250-300 de unități lexicale (cuvinte, sintagme); relații semantice (sinonime, antonime, omonime) III. Morfologie ● Substantivul Numărul substantivelor comune și proprii Sufixe de apartenență (singular și plural) Cazurile substantivului Derivarea cu sufixe a substantivelor Compunerea substantivelor ● Adjectivul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. ────────── I. Fonetică și ortografie Sunetele limbii turce și corespondența lor grafică Alfabetul Grupuri consonantice Accentul și intonația Rolul accentului Semnele de punctuație Despărțirea în silabe Marea armonie vocalică Mica armonie vocalică II. Lexic 250-300 de unități lexicale (cuvinte, sintagme); relații semantice (sinonime, antonime, omonime) III. Morfologie ● Substantivul Numărul substantivelor comune și proprii Sufixe de apartenență (singular și plural) Cazurile substantivului Derivarea cu sufixe a substantivelor Compunerea substantivelor ● Adjectivul Adjectivul demonstrativ Locul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. ────────── I. Fonetică și ortografie Sunetele limbii turce și corespondența lor grafică Sonorizarea consoanelor Alfabetul Grupuri consonantice Rolul accentului Semnele de punctuație Marea armonie vocalică Mica armonie vocalică Norme ortografice II. Lexic 250-300 de unități lexicale (cuvinte, sintagme); relații semantice (sinonime, antonime, omonime) III. Morfologie ● Substantivul Substantive comune și proprii Sufixe de apartenență (singular și plural) Cazurile substantivului Derivarea cu sufixe a substantivelor Compunerea substantivelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. ────────── I. Fonetică și ortografie Sunetele limbii turce și corespondența lor grafică Sonorizarea consoanelor Alfabetul Grupuri consonantice Rolul accentului Semnele de punctuație Marea armonie vocalică Mica armonie vocalică Norme ortografice II. Lexic 250-300 de unități lexicale (cuvinte, sintagme); relații semantice (sinonime, antonime, omonime) III. Morfologie ● Substantivul Substantive comune și proprii Sufixe de apartenență (singular și plural) Cazurile substantivului Derivarea cu sufixe a substantivelor Compunerea substantivelor Izafetul substantivului ● Adjectivul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
Educatori LIMBA BULGARĂ A. LIMBA BULGARĂ I. Gramatică istorică a limbii bulgare - Originea și dezvoltarea limbii bulgare. - Locul limbii bulgare în familia limbilor slave. Limba bulgară și celelalte limbi balcanice. ÎI. Fonetica și fonologie - Particularități fonetice ale limbii bulgare. - Sistemul vocalic. Alternante vocalice. - Sistemul consonantic. Consoane surde și sonore. Palatalizarea consoanelor velare. III. Morfologia - Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. - Substantivul - gen, număr, articulare. - Adjectivul - gen, număr, articulare, grade de comparație. - Pronumele. Categorii de pronume. - Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Articularea. - Verbul. Aspectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184463_a_185792]
-
BULGARĂ A. LIMBA BULGARĂ I. Gramatică istorică a limbii bulgare - Originea și dezvoltarea limbii bulgare. - Locul limbii bulgare în familia limbilor slave. Limba bulgară și celelalte limbi balcanice. ÎI. Fonetica și fonologie - Particularități fonetice ale limbii bulgare. - Sistemul vocalic. Alternante vocalice. - Sistemul consonantic. Consoane surde și sonore. Palatalizarea consoanelor velare. III. Morfologia - Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. - Substantivul - gen, număr, articulare. - Adjectivul - gen, număr, articulare, grade de comparație. - Pronumele. Categorii de pronume. - Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Articularea. - Verbul. Aspectul verbal. Moduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184463_a_185792]
-
și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară, sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate: 1. Limbă și literatură Domenii de competență II. Conținuturi Teme de limbă 1. Sistemul fonologic al limbii latine a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de înregistrare a progresului elevilor; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactive și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ A. Limba franceză: 1. Fonetică și fonologie Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison). 2. Morfologie a. Grupul nominal: ● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului; ● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele de comparație; ● pronumele: pronumele personal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația. 2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de evoluție. Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale numelui. Articolul. Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul. Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile. Sintaxa. Elemente de sintaxă a cazurilor. Elemente de sintaxă a frazei. Lexicul. Derivare. Compunere. Probleme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
corectitudinii, exprimării libere; ● Valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare; Demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI a) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Alfabetul oficial al limbii rromani. b) Vocabular ... ● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale. Trecerea grupurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
strategiilor didactice la conținuturi; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1) Fonetică și fonologie Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției Propoziția simplă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
etc.) ale limbii ucrainene contemporane; Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul formării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
moment din istoria limbii franceze a fost totdeauna pronunțată și până azi se notează în scris cu litera "e". Pronunțarea sau nepronunțarea acestei vocale depinde de diverși factori: Practic, în franceză nu se disting cuvinte numai prin diferența de cantitate vocalica. Doar prin cea dintre /ɛ/ și /ɛː/ se disting unele cuvinte (de exemplu "mettre" [mɛtʁ] „a pune” / "maître" [mɛːtʁ] „stăpân, maestru”), dar și această diferență tinde să dispară. În schimb există mai multe perechi de cuvinte monosilabice în care vocalele
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
abație” - "abeille" [a.bɛj] „albina”, "tu aș" [ty.a] „ai” - "tua" [tɥa] „omorî” (perfect simplu). În procesele de conjugare și de derivare se observă multe alternante între sunete. Mai sus s-au văzut alternante vocală ~ semivocala corespunzătoare. Cele mai multe alternante sunt vocalice, iar dintre acestea, cele mai frecvente sunt între perechile vocală semiînchisa ~ vocală semideschisă, determinate de caracterul accentuat sau neaccentuat și de poziția în silaba deschisă sau închisă. Exemple: Altă alternanta frecvență este vocală scurtă ~ vocală lungă. Alungirea se produce în
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
între perechile vocală semiînchisa ~ vocală semideschisă, determinate de caracterul accentuat sau neaccentuat și de poziția în silaba deschisă sau închisă. Exemple: Altă alternanta frecvență este vocală scurtă ~ vocală lungă. Alungirea se produce în condițiile prezentate mai sus, în secțiunea Cantitatea vocalica. Exemple: "dites" [dit] „ziceți” ~ "disent" [diːz] „(ei/ele) zic”, "faites" [fɛt] „faceți” ~ "faire" [fɛːʁ] „a face”, "œuvrer" [œ'vre] „a lucra” ~ "œuvre" [œːvʁ] „opera, creație”, "jeûner" [ʒø'ne] „a posti” ~ "jeûne" [ʒøːn] „post”, "saut" [șo] „săritură” ~ "saute" [soːt] „(el/ea
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
diferite există alternante la unele verbe, între formă de indicativ prezent și cea de perfect simplu: "peut" „poate” ~ "puț" „putu”, "sait" „știe” ~ "șut" „știu”, "prend" „ia” ~ "prit" „lua”, "met" „pune” ~ "mit" „puse”. Alternantele consonantice sunt mai puțin frecvente decât cele vocalice. Cele mai importante sunt consoanele în alternanta cu lipsa consoanei: "îl bat" [il.bɑ] „el bate” ~ "ils battent" [il.bat] „ei bat”, "îl répond" [il.ʁe.pɔ̃] „el răspunde” ~ "ils répondent" [il.re.pɔ̃d] „ei răspund”, "îl
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
prietenul vostru”. În general, consoana își păstrează toate trăsăturile. Doar /f/ se sonorizează în două asocieri cu elementele aproape sudate prin frecvență folosirii lor împreună: "neuf ans" [nœ.vɑ̃] „nouă ani” și "neuf heures" [nœ.vœːʁ] „oră nouă”. Înlănțuirea vocalica În interiorul unui cuvânt sau al unui grup ritmic, la contactul unei vocale finale de silaba și a vocalei inițiale a silabei următoare, adică în cazul unui hiat, nu există nici pauză, nici stop glotal. Exemple: "aorte" „aorta”, "j’ai eu
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
vocală lungă, ci se disting, deși sunt înlănțuite: Îl va à Annecy" [il.va⁀a⁀an.si] „Merge la Annecy”. Elidarea constă în căderea unei vocale neaccentuate de la sfârșitul unui cuvânt urmat imediat de un cuvant cu inițială vocalica. Acest fenomen privește cuvinte gramaticale, dintre care cele mai multe se termină în e, dar printre ele sunt și cuvinte care se termină în a sau în i. În scris elidarea este marcată prin apostrof. Poate afecta următoarele cuvinte: Două cuvinte se
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
în "a" sau "e", dar cauzează modificarea acestora: "tiszta" → "tisztán „curat”, "gyenge" → "gyengén" „slab”. La adjectivele terminate în altă vocală decât "a" sau "e", sufixul se adaugă de regulă cu vocala de legătură "a" sau "e", aleasă conform regulilor armoniei vocalice: "kíváncsi" → "kíváncsian „în mod curios”, "megható" → "meghatóan „în mod impresionant”, "érthető" → "érthetően „inteligibil”, "szomorú" → "szomorúan „trist”, "egyszerű" → "egyszerűen" „simplu”. Și în cazul adjectivelor terminate în consoană se folosesc aceste vocale de legătură, plus "n": "szabad" → "szabadon „liber”, "gyors" „rapid” → "gyorsan
Adverbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316240_a_317569]