194 matches
-
să fie/existe”). Recent s-a avansat și soluția că rădăcina hwy ar putea însemna „a sufla”, întrevăzând astfel în numele Yhwh o referință la vânt și la un zeu antic al furtunii. Nefiind certitudine nici asupra rădăcinii verbale, nici asupra vocalizării, o decizie sigură cu privire la aceasta rămâne - după părerea mea - o sarcină irealizabilă, ținând cont și că, rareori, etimologia numelui propriu divin revelează pe deplin caracteristicile unei divinități. Și originea geografică a numelui Yhwh și a cultului său este o chestiune
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de o parte și alta a curții se întindeau apartamentele joase, cu câte o mică marchiză. Călare pe o scară, un om gras, ras, tânăr, cu chivără de hârtie în cap și cu halat medical pe el alterna fluierul cu vocalizările și se extazia înaintea propriei opere, care consta din aplicarea cu ajutorul unui șablon, confecționat, precât părea, de el însuși, a unui feston cu fructe sintetice în partea de sus a peretelui exterior. La întrebările lui Stănică, zugravul se recomandă ceremonios
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ediția a III-a, Dunod, Paris, 2005. Nagy, W.E.; Anderson, R.C., „How Many Words are there in Printed School English”, Reading Research Quaterly, nr. 19, 1984, pp. 304-330. De ce este bine să vocalizăm atunci când învățăm, chiar dacă nu suntem papagali! Vocalizarea și eficiența memorării Câte nu s-au spus despre repetare, despre învățarea pe de rost (papagalicește)! De fapt, o supraveghere zilnică a școlarilor pare să discrediteze această practică. Un elev citește cu voce tare un text; o face perfect, însă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
citește cu voce tare un text; o face perfect, însă dacă îl întrebăm apoi ceva, ne dăm seama că nu a înțeles din el nimic... L-a citit papagalicește. De asemenea, observăm frecvent cum copiii își mișcă buzele citind; această vocalizare tăcută este numită de cercetători „subvocalizare” și s-a remarcat că ea se manifestă fie în timpul citirii, fie în timpul memorării. Fără să fie mereu conștient, adultul procedează la fel, dar subvocalizarea este atât de bine interiorizată, încât mișcarea buzelor este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cu voce tare la școală și care de-acum nu mai slujește la nimic sau este un mecanism util memorării? Cu ajutorul unor experimente complicate care necesitau o aparatură fiziologică, canadiana Betty Ann Levy a pus în evidență scăderea memoriei atunci când vocalizarea este împiedicată printr-o tehnică simplă de concurență vocală: în timpul prezentării vizuale (lectură) sau auditive (audiție), subiectul este pus să repete cu voce tare o secvență vocală repetitivă, de exemplu, hi-ya (Levy, 1971; 1975) cifrele de la 1 la 9 (Peterson
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sau auditive (audiție), subiectul este pus să repete cu voce tare o secvență vocală repetitivă, de exemplu, hi-ya (Levy, 1971; 1975) cifrele de la 1 la 9 (Peterson și Johnson, 1971) sau la, la, la (Lieury și Choukroun, 1985) etc. Suprimarea vocalizării duce la o puternică scădere a memoriei. Scăderea eficienței memorării atunci când vocalizarea este suprimată (după Betty Ann Levy, 1971) Reamintire Recunoaștere Control 26% 73% Suprimare 15% 59% Astfel, în cadrul unui studiu realizat de Levy, reamintirea și recunoașterea listelor de cuvinte
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
secvență vocală repetitivă, de exemplu, hi-ya (Levy, 1971; 1975) cifrele de la 1 la 9 (Peterson și Johnson, 1971) sau la, la, la (Lieury și Choukroun, 1985) etc. Suprimarea vocalizării duce la o puternică scădere a memoriei. Scăderea eficienței memorării atunci când vocalizarea este suprimată (după Betty Ann Levy, 1971) Reamintire Recunoaștere Control 26% 73% Suprimare 15% 59% Astfel, în cadrul unui studiu realizat de Levy, reamintirea și recunoașterea listelor de cuvinte (sau de fraze) sunt mai puțin eficiente atunci când subvocalizarea este suprimată în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
amigdalei. Restul cortexului și formațiilor subcorticale ale sistemului limbic au funcțiuni legate de reglări viscerale și vasculare complexe, supraordonate, în raport de hipotalamus precum și rol în producerea expresiilor vegetative: reacții motorii viscerale; hipertensiune; dilatarea pupilei; inhibiția respirației; inhibiția expresiilor somatice (vocalizarea emoțiilor). Sistemul limbic este în strânse relații funcționale cu hipotalamusul, de care este conectat prin fornix. Este cunoscut, că animalele cu transecțiune executată cranial față de talamus, prezintă la excitații senzoriale minime sau chiar în mod spontan, starea de furie aparentă
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
apropiere sau îndepărtare de un obiect sau ambianță, asociată cu modificări funcționale și mentale importante. Manifestările funcționale ale emoțiilor, denumite și de expresie au format de mult timp obiectul de studiu al (neuro)fiziologilor. Acestea sunt somatice: de mimică: gesturi, vocalizare, modificări de tonus muscular (cu redresare, urmată de atac sau fugă); și/sau vegetative: circulatorii, respiratorii, sudoripare, secreție endocrină, metabolice. Restul proceselor constitutive ale emoțiilor sunt de ordin mental și au format până nu demult obiectul de studiu exclusiv al
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
schimburilor sociale pentru a transmite informații, observații sau stări interne ori pentru a pentru a produce schimbări În mediul Înconjurător. Comportamentele verbale, ca și cele nonverbale, sunt prezente atâta timp cât intenționalitatea, evidențiată prin anticiparea rezultatelor, poate fi demonstrată. Adică, nu toate vocalizările sau chiar vorbirea pot fi calificate drept comportament comunicațional intenționat. Această definiție situează comunicarea Într-un context social. Vorbirea, verbalizarea devine comunicare când există o dorință sau o intenție de a transmite un mesaj celuilalt. De aceea, aceste două arii
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
biblic, a mers mai departe, propunând metoda de investigare internă 1. Prin compararea Psalmului 17 și a pasajului 2 Rg. 22, Ringrenn a identificat patru tipuri de variante: 1. variante ortografice, care apar în cursul procesului de copiere; 2. diferite vocalizări ale acelorași consoane; 3. variante gramaticale și stilistice, expresie a revizuirilor textului sau a diferențelor dialectale ale limbii ebraice; 4. variante cauzate de simpla uitare a unor cuvinte, în procesul transmiterii prin tradiția orală 2. 1.2. Principalele teorii referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
au făcut posibilă transmiterea textului biblic ebraic fără prea mari modificări. Totuși, deși între cele mai vechi manuscrise ebraice și cele mai recente ediții ale Bibliei există numeroase diferențe, nu este vorba de probleme de substanță, ci de variante de vocalizare sau de accentuare. Manuscrisele altor opere literare iudaice, cum ar fi Mișna, Midrașul și Talmudurile, se deosebesc în multe privințe de edițiile standard, diferențele principale vizând adăugarea sau omiterea unor cuvinte sau expresii, schimbarea ordinii cuvintelor într-o propoziție, variante
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ale căror roade se văd în ansamblul de note masoretice. Notele masorei nu păstrează decât câteva nume de masoreți, însă majoritatea aparțin generațiilor mai recente; de obicei, erau fixate în scris doar numele masoreților care aveau păreri personale legate de vocalizare și accentuare, fapt ce ne determină să îi contextualizăm temporal abia după secolul al VIII-lea d.Hr. Se cunosc în prezent listele cu numele masoreților tiberieni, deși, în majoritatea cazurilor, nu știm nimic în plus despre ei. O astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
îl vor moșteni de la vechii scribi, poate fi pusă în legătură directă cu formarea canonului ebraic, la începutul perioadei mișnaice. Procesul de fixare a „canonului rabinic” a pus în lumină procesul paralel de fixare a „textului protorabinic”1. 3.4. Vocalizarea masoretică a textuluitc "3.4. Vocalizarea masoretică a textului" Până spre începutul Evului Mediu, textul biblic era transmis doar sub formă consonantică. Tratatul Soferim din Talmudul babilonian se referă la diferite aspecte ale activității scribale, fără a face însă vreo
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
poate fi pusă în legătură directă cu formarea canonului ebraic, la începutul perioadei mișnaice. Procesul de fixare a „canonului rabinic” a pus în lumină procesul paralel de fixare a „textului protorabinic”1. 3.4. Vocalizarea masoretică a textuluitc "3.4. Vocalizarea masoretică a textului" Până spre începutul Evului Mediu, textul biblic era transmis doar sub formă consonantică. Tratatul Soferim din Talmudul babilonian se referă la diferite aspecte ale activității scribale, fără a face însă vreo precizare legată de existența unui sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a textului" Până spre începutul Evului Mediu, textul biblic era transmis doar sub formă consonantică. Tratatul Soferim din Talmudul babilonian se referă la diferite aspecte ale activității scribale, fără a face însă vreo precizare legată de existența unui sistem de vocalizare. În faza inițială, vocalele erau redate prin litere care se adăugau la sfârșitul cuvintelor, așa cum arată inscripția de la Siloam. Începând cu secolul al VI-lea î.Hr., aceste litere vocale se foloseau și în alte poziții ale cuvintelor, cu timpul fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
redate prin litere care se adăugau la sfârșitul cuvintelor, așa cum arată inscripția de la Siloam. Începând cu secolul al VI-lea î.Hr., aceste litere vocale se foloseau și în alte poziții ale cuvintelor, cu timpul fiind suplimentate cu alte încercări de vocalizare. Masoreții orientali (Babilonia) și cei occidentali (Palestina) au dezvoltat sisteme diferite de vocalizare, sistemul semnelor vocale care apare în versiunile moderne ale Vechiului Testament fiind în principal rezultatul muncii masoreților din Palestina. Întrucât un foarte mare număr de cuvinte se
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Siloam. Începând cu secolul al VI-lea î.Hr., aceste litere vocale se foloseau și în alte poziții ale cuvintelor, cu timpul fiind suplimentate cu alte încercări de vocalizare. Masoreții orientali (Babilonia) și cei occidentali (Palestina) au dezvoltat sisteme diferite de vocalizare, sistemul semnelor vocale care apare în versiunile moderne ale Vechiului Testament fiind în principal rezultatul muncii masoreților din Palestina. Întrucât un foarte mare număr de cuvinte se putea citi în mai multe feluri, vocalizarea avea rolul practic de a indica
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Palestina) au dezvoltat sisteme diferite de vocalizare, sistemul semnelor vocale care apare în versiunile moderne ale Vechiului Testament fiind în principal rezultatul muncii masoreților din Palestina. Întrucât un foarte mare număr de cuvinte se putea citi în mai multe feluri, vocalizarea avea rolul practic de a indica, cu precizie, modul în care trebuie citite consoanele. În iudaism au existat discuții aprinse legate de originea vocalizării: în timp ce unii susțineau că este vorba de o inovație, așa cum rezultă din spusele lui Simha, în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
din Palestina. Întrucât un foarte mare număr de cuvinte se putea citi în mai multe feluri, vocalizarea avea rolul practic de a indica, cu precizie, modul în care trebuie citite consoanele. În iudaism au existat discuții aprinse legate de originea vocalizării: în timp ce unii susțineau că este vorba de o inovație, așa cum rezultă din spusele lui Simha, în cartea de rugăciuni Mahzor Vitry (sec. al XII-lea), karaiții erau de părere că vocalele au fost date pe muntele Sinai, așa cum explică Iuda
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
este vorba de o inovație, așa cum rezultă din spusele lui Simha, în cartea de rugăciuni Mahzor Vitry (sec. al XII-lea), karaiții erau de părere că vocalele au fost date pe muntele Sinai, așa cum explică Iuda Ha-Dassi. Originea târzie a vocalizării textelor biblice ebraice poate fi dovedită prin absența ei din textele descoperite în pustiul Iudeii 1. Cartea de rugăciuni Mahzor Vitry conține informații despre existența a trei sisteme de vocalizare: babilonian, palestinian și tiberian. 3.4.1. Vocalizarea făcută de către
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pe muntele Sinai, așa cum explică Iuda Ha-Dassi. Originea târzie a vocalizării textelor biblice ebraice poate fi dovedită prin absența ei din textele descoperite în pustiul Iudeii 1. Cartea de rugăciuni Mahzor Vitry conține informații despre existența a trei sisteme de vocalizare: babilonian, palestinian și tiberian. 3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babiloniantc "3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babilonian" Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în magaziile unei sinagogi din Cairo a fost descoperită o
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
târzie a vocalizării textelor biblice ebraice poate fi dovedită prin absența ei din textele descoperite în pustiul Iudeii 1. Cartea de rugăciuni Mahzor Vitry conține informații despre existența a trei sisteme de vocalizare: babilonian, palestinian și tiberian. 3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babiloniantc "3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babilonian" Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în magaziile unei sinagogi din Cairo a fost descoperită o cantitate uriașă de fragmente de texte, menite să
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
absența ei din textele descoperite în pustiul Iudeii 1. Cartea de rugăciuni Mahzor Vitry conține informații despre existența a trei sisteme de vocalizare: babilonian, palestinian și tiberian. 3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babiloniantc "3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babilonian" Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în magaziile unei sinagogi din Cairo a fost descoperită o cantitate uriașă de fragmente de texte, menite să arunce o nouă lumină asupra istoriei sistemului de vocalizare babiloniano-masoretic
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babilonian" Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în magaziile unei sinagogi din Cairo a fost descoperită o cantitate uriașă de fragmente de texte, menite să arunce o nouă lumină asupra istoriei sistemului de vocalizare babiloniano-masoretic. Aceste fragmente arată că sistemul de vocalizare s-a dezvoltat pe baza unor vocale-litere (matres lectionis), în cadrul unui proces care cuprinde două etape: una mai simplă, numită de către Kahle einfach, în secolele V-VII d.Hr., și una mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]