78 matches
-
de trandafiri. Adesea, trandafirii de la mâneca odăjdiei ștergeau spinii caracterelor algebrice de pe tablă, încît totul s-a cufundat, până la urmă, într-un aburos mister. Adesea, în trenuri, un capabil reprezentant de comerț, cu indiscreția breslei, îl întreabă: - În ce branșă voiajați? - Eu voiajez în matematice, răspunde d. Blaschke. Conversația îngheață totdeauna aici. Câteva probe de țesături ideale, hamburgice, vor putea fi considerate astă-seară, luni, la Societatea română de matematice, unde d. Blaschke va vorbi din Textillehre. Prevenim însă că aceste produse
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Adesea, trandafirii de la mâneca odăjdiei ștergeau spinii caracterelor algebrice de pe tablă, încît totul s-a cufundat, până la urmă, într-un aburos mister. Adesea, în trenuri, un capabil reprezentant de comerț, cu indiscreția breslei, îl întreabă: - În ce branșă voiajați? - Eu voiajez în matematice, răspunde d. Blaschke. Conversația îngheață totdeauna aici. Câteva probe de țesături ideale, hamburgice, vor putea fi considerate astă-seară, luni, la Societatea română de matematice, unde d. Blaschke va vorbi din Textillehre. Prevenim însă că aceste produse sunt scumpe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ajungând să îi și cunoască mai tarziu. Din aceat moment interesul ziaristei japoneze crește zi cu zi, într-atât încât, îndrumata de un cunoscut care lucra la postul de radio Nippon Hoso Kyokai (NHK), Japan Broadcasting Corporation, a decis să voiajeze spre România, țara despre care cele mai răspândite coordonate erau: răutate, urâțenie, comunism, copiii străzii, sărăcie, Dracula, Nadia Comăneci, Ceaușescu... și cam atât. Confruntarea indiciilor pesimiste despre România s-a conturat în primă iarnă românească trăită de Reiko-san în Iașiul
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
Admiratori și admiratoare din care poți selecta un harem de fani și fane, Coane Fănică! Șpaga, desigur în ambalaj mofturos aristocratic, dată cumulardului: invitații ici-colo, aici și Dincolo (mai mult de la trimișii noștri!). Oportunitățile privind a reprezenta RO, adică a voiaja pe banii contribuabilului. A-fi-acolo ca act de prezență, fiindcă rezultate ioc am scăpat Schengenul tocmai pe bătătoritul cultural teren franco-german, ce rușine! deși era în interesul și la proști, și la culți! Ideal e a ființa tot timpul pe-acolo-șa, la
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
de vară, furată într-o predispoziție inefabilă de jocul voios cu pietrele. Ce nu-mi plăcea era să beau lapte crud și proaspăt de vacă, obligată de bunicile mele. Dar anii aceștia rămân configurați într-o fascinație nerepetabilă. Când ați voiajat întâia oară în afara satului natal? Nu împlinisem șase ani când am călătorit la București, cu tata și mama, care căutau un serviciu. Părinții mei au găsit amândoi de lucru și am rămas pentru mai mult timp în capitală. Îmi plăceau
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
cu el”, cum îl creionează actorul Dorel Vișan. Deopotrivă, a fost și scriitor, autor de texte memorabile pentru Revista românească. A fost un actor care a muncit, care a învins confruntându-se cu frigul sălilor de spectacol, înghețate, care a voiajat prin țară informații traficate despre apăsările românilor, despre tare umane, vicii, libertate, dreptate, ascunse într-un umor care a înveselit fără ca actorul să fie vesel, jucând o comedie fără să facă să se întrezărească faptul că dincolo de scenă, comedia e
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
permanent. Românului de azi nu-i par lungi călătoriile pe planetă, în schimb îi este greu să tragă o fugă la părinți. Cucerit și recucerit de mirajul distanței pierde din vedere punctul! Aspirația exclude pasul și adoptă saltul, încât românul voiajează la Roma, Paris, Madrid, Londra, New York, Dubai... dar își lasă părăsiți părinții și ținuturile copilăriei. Își șterge din conștiință urmele și o încarcă de aviditatea bântuirii carnavalului planetar. Vin străinii să exploreze minunile Moldovei de Sus și se întorc la
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
ușii noastre. În compartiment conversația se leagă ușor, intimitatea cadrului o înlesnește. Voia bună e la ea acasă. Nici nu știu când am ajuns la Viena. O scurtă escală în capitala valsului și ne îndreptăm apoi spre Bruxelles. În fine, voiajăm în continuare o parte din drum cu un vapor drăguț, bineînțeles, cu bagajele noastre din dotare, pe Marea Nordului, până în localitatea Ramsgate. Au trecut deja două zile din mult așteptata noastră călătorie. Ramsgate ... Ramsgate ... de ce oare îmi stăruie mie și acum
CU SIGURANŢĂ, DOMNULE... de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341972_a_343301]
-
românii s-au văzut în NATO unși ca plătitori și-n Europa manglitori: Alta-i mâncarea și mașina - bogate-n euri și dichisuri - așa cum ferm ni se impune prin comisari și în înscrisuri; și casele-s schimbate azi de când românii voiajează - copiii vor doar internet, mașini de lux și școală niet, în vreme ce părinții lor ba trag în jug, ba divorțează... Dar au rămas bătute-n cuie năravurile-n gropi dosite, cu cerșetori printre gunoaie și cu dezbateri prelungite despre politici fel
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
al 2-lea secol considerat de aur. Erau legături între Chină cu ceai și pietre prețioase, Indonezia cu abanos, camfor și fildeș din Jawa, Borneo și Sumatra. Veneau cargouri cu piper, coriandru și textile, de peste tot erau încărcate vapoare care voiajau înapoi către Londra. Pentru 110 ani regulile britanice au adus înflorire și splendoare. S-a dezvoltat cultivarea arborelui de cauciuc, s-a creat grădină botanica, iar America a început o nouă eră de expansiune. În 1942 forțele japoneze au luat
SINGAPORE de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316]
-
țara natală, la stadiul apoteotic al afirmării sale în constelația muzicală românească, în anul 1968, plecând și stabilindu-se în Germania. Și-a părăsit țara și prietenii, a renunțat la ce i se oferea cu ușile deschise acasă și a voiajat într-o țară străină, cu oameni necunoscuți, cu o cultură diferită. Rămâneau în România prietenii dragi. După plecarea ei, Dan Spătaru avea să sufere, eliberându-și zbuciumul sufletesc în melodia zadarnică, „Te-așteptă un om”! Dar nu numai el. O
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
în întreaga Asie și prin aceasta, foarte agreată la Ashikaga, se dorește ca oina să fie permanentizată în comunitatea Danielei Uchiyama, care a făcut demersuri de colaborare cu Federația Română de Oină, confirmându-i-se sprijinul ca bâta dacică să voiajeze, și să înceapă a se înrădăcina și în Japonia, spre a rodi bucurii copiilor, mai mult decât bastonul de baseball...! Stabilită de peste cinsprezece ani în Japonia, buhușeanca Daniela Uchiyama, căsătorită cu Makoto Uchiyama, și mamă a două fiice, Ayame și
BUHUŞEANCA DANIELA UCHIYAMA RENAŞTE OINA ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346866_a_348195]
-
se încadra într-o schemă literară - o „giupâneasă săracă” - Safta „de neamul Boeștilor”, evident, însă, „frumoasă” și „tânără”. Rădvanul în care tânăra călătorea spre Iași a fost deturnat, după anihilarea escortei și neutralizarea însoțitoarelor (căci nu-mi închipui că jupânița voiaja singură) - trebuie să înțelegem, către curțile Ceaureștilor de la Buciulești și, treptat, semnele dezacordului („afară de voia ei”) s-au estompat, căsătoria legalizând aventura (declanșată de un mare boier cu năravuri de brigand de drumul mare: „Și pe urmă a primit și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-sa, den țara Leșască, o au trimis în Moldova să șază la casile ei...”. Nu se știe cu exactitate din ce motive Doamna Safta l-a părăsit la un moment dat pe pribeagul ei soț. Poate că se săturase să voiajeze la nesfârșit prin Europa, umilindu-se și constatând că speranța întoarcerii în Moldova era tot mai palidă. Sau poate că o exasperaseră, în fine, apetiturile erotice (de mult cunoscute) ale senzualului ei bărbat și, soție neglijată, se hotărâse să oficializeze
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cultură, vizând obediența față de comandamentele politice ale momentului. Debutează în 1949 la „Teleormanul liber”, iar prima carte, Impresii de călător, îi apare în 1962. Impresii de călător, ca și Drumuri europene (1965) revelează un scriitor cu deosebită aplecare spre eseu. Voiajând prin țări europene (Franța, Marea Britanie, Italia, Grecia), afro-asiatice (Egipt, Irak), ajuns și dincolo de Oceanul Atlantic (Cuba), P. surprinde aspecte pe cât de variate, pe atât de caracteristice ale naturii, climatelor sociale și formelor de civilizație descoperite, nu fără a opera succinte incizii
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
pe două repere esențiale: asimilarea culturii apusene și moravurile politice”.<footnote Ibidem, p. 70. footnote> Ibrăileanu identifică în Coana Chirița din Chirița în Iași, Chirița în provincie, și Gahița Rozmarinovici din Iorgu de la Sadagura - Zițele epocii respective. Gahița Rozmarinovici, persoană „voiajată” și bănuită a fi citit piese de Florian se apropie de Zița, cea nutrită cu Dramele Parisului. Gahița confirmă spusele lui Iorgu cu „rezon”, ca și Nae Ipingescu; a fost soția scamatorului de bâlci, falsul baron fon Klaine Swabe, după cum
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
pentru o pensie de mizerie ! Bieții de noi ! De multe ori îmi spun așa, dragă madam Delcă, când văd câte îndurăm... Ce fire optimistă eram - și cum nu mai am nicio speranță. Niciuna ! în tinerețe m-am gândit că voi voiaja, avusesem o bursă pe care am pierdut-o din cauza războiului, Muti s-a opus categoric să plec. Am cedat pentru că începuse flirtul cu Niki. Am fost sigură că mai e timp destul, ce însemnează un an, doi la tinerețe, când
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
te deranja, știi că la cafea îndrăznesc să mă măsor cu oricine ! Chiar Niki declară, cafea ca la noi acasă n-am băut la nimeni ! Și doar nu s-ar putea spune că Niki nu a umblat. Sigur, n-a voiajat cât era normal, ca noi toți, dar este un om umblat ! Eee-tee, că mare scofală-i să umbli ! Și uite la bleaga de Ivona cum l-așteaptă cu masa întinsă d-o oră și numai de el turuie, Niki-n sus
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
muncești, nu glumă, pentru că după ce ai reușit să pui mâna pe un post, nu-ți dă mâna să-l pierzi ! Nu-i nicio propagandă în ce-ți spun, madam Delcă ! Dar, odată ieșiți la pensie, se pot și ei relaxa ! Voiajează tot globul, pentru că la ei nu există niciun fel de restricții... — Eeee-teee ! La ce să umbli atât ? La ce să strici banii ? — Vai, madam Delcă, și dumneata ! Cum de ce ? Să vezi ! Dar te cultivi, dar te amuzi... — Să umbli la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zâmbea, întinerea. Obrazul i se lumina și ridurile dispăreau. După aceea, peste chipul ei cobora din nou, ca o cortină mizerabilă, adevărul. Cineva o poreclise în derâdere "Taifunul Victoria", iar Dinu îmi spusese odată că i-ar fi plăcut să voiajeze prin lume până și într-un cărucior de infirm. Am râs și eu. ― Nici un abuz? Asta, dragă Dinule, nu e pentru un om ca mine. Știi doar. Ceea ce nu e destul nu e nimic. 26 Într-o seară, tocmai când
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
zâmbea, întinerea. Obrazul i se lumina și ridurile dispăreau. După aceea, peste chipul ei cobora din nou, ca o cortină mizerabilă, adevărul. Cineva o poreclise în derâdere „Taifunul Victoria”, iar Dinu îmi spusese odată că i-ar fi plăcut să voiajeze prin lume până și într-un cărucior de infirm. Am râs și eu. Nici un abuz? Asta, dragă Dinule, nu e pentru un om ca mine. Știi doar. Ceea ce nu e destul nu e nimic. 26 Într-o seară, tocmai când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mâna, ce-ar fi pentru matale să mă lași în odăița din spate, nici vântul nu m-ar ști. După trei ani, tocmai în vara aceea, Achile a cedat și-a lăsat-o să stea acolo. Într-o după-amiază, Zogru voiajase cu Vencica până în salonul cel mare al casei și rămăsese acolo după ce plecase servitoarea. Voia să vadă cum trăiește Achile și ce fel de om este, acolo, în cuibul lui. Era o încăpere mărișoară, cu sobă de teracotă bleu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mine în mașină, printr-o ușă urci, iar prin cealaltă (cînd o fi să cobori), obligat o să-ți recunoști dormitorul... Că, sărăcuța de tine, poate nu știi... Dar fiindcă ai fost pițipoancă de treabă, pe-acolo, pe unde oi fi voiajat, maică-ta, tuberculoasa, ți-o fi cumpărat și lui matale vreun dormitor... Vorbea torențial, învîrtindu-și palele limbii, scuturîndu-se de senzația violentă de greață sub care îi dăduseră brânci pupilele celuilalt. Străinul avea ochii inexpresivi, cleioși , cavernoși, ca de statuie înverzită
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
condus de-un coleg, lăfăindu-se el. În cel de-al doilea, plimbîndu-se perechea lui de pantofi. În următorul, perechea lui de șosete. Urmate, aceste trei taxiuri, îndeaproape, de două Getaxuri, format papuc și chiar de o camionetă, ce-i voiajau, celui ce comandase întreaga paranghelie, sacoul bleumarin cu nasturi argintii, pachetul de "Carpați" și ecusonul de taximetrist. Și, în fine, după ce fu înveșmîntat la loc, în toate aceste accesorii de vestimentație, și, după ce se încăpățînă din răsputeri să nu-și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu 30 de grade spre dreapta. Nu vezi ce îmbîrligătură de cordoaică scapără de la curul ei?!... Nu ești muiere, madam? - Îl cheamă Fisente, telegrafie străinul preocupat. - Poate s-o cheme și Soldatul Necunoscut. - Câte pițipoance cu nume nătânge n-am voiajat eu! Întâi le puneam capră și le săream în spinare. Când le izbeam cu stângul, o luau către stânga... Când le izbeam cu dreptul, o apucau către dreapta... Am colindat așa pe-o mulțime de pipițe, cu nume pocite, prin
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]