71 matches
-
pornesc (bis) Pelin beau, pelin mănânc, Seara pe pelin mă culc Dimineața când mă scol (bis) Cu pelin pe ochi mă spăl (bis) Se amar și de pelin (bis) Al meu suflet este plin (bis) Bujor Bun ajuns la Voi, voinice si ai codrilor haiduci, cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe tălmăcit? Spune-n grabă cine ești, cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc! Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Vânătorul Da. Bujor Eu sunt Bujor, îngrozitorul, care-n lume fac omorul, dar tu cine ești, voinice, de-ai îndrăznit să vii aice. Vânătorul Eu sunt un soldat vânător, trimis de-al nostru căpitan ca să te arestez. Bujor Să vină al nostru căpitan, că n-o fi Bogdan! Și Bogdan de-o fi, noi aici tot vom
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vorba să lăsăm și un cântec să cântăm! Un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă Peste cea pădure deasă Mare ploaie se mai lasă Nu știu ploaie sau ninsoare (bis) Sau lacrimi de fată mare (bis) Măi, voinice, voinicel De când ești tu haiducel? De când maica m-a făcut (bis) Eu la codru sunt haiduc (bis) Codrean Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră despărțire. Haiducii cântă Și-am zis
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
La mărul rotat din Dealul Lacului Unde-i locul grâului. La mărul rotat. Iar sub măr cine-i culcat? Îi Gruian și cu Novac, Și Gruian mereu spunea Ca-n Țaringrad ar pleca. Iar Novac îi răspundea: Măi Gruiene, măi voinice Tu-n Țaringrad nu te duce Că cine-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și tu cu noi, dacă vrei, zise atunci Harap Alb.” (I. Creangă) sau spre destinatar din lumea exterioară sferei umanului: „Ptru! aici!...sai binișor pe ici, pe crucea căruței. Ho...pa! Ia acum să te văd și eu că ești voinică.” (I. Creangă) Dacă termenii afectivi și volitivi aparțin stilului dialogal, termenii onomatopeici caracterizează cu preponderență stilul narativ; locutorul „descrie”, prin imitație lingvistică, manifestări sonore ale lumii despre care comunică: „Pupăza, sbârr! pe-o dugheană.” (I. Creangă) „Și cum îmi spuneau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pornesc (bis) Pelin beau, pelin mănânc, Seara pe pelin mă culc Dimineața când mă scol (bis) Cu pelin pe ochi mă spăl (bis) Se amar și de pelin (bis) Al meu suflet este plin (bis) Bujor Bun ajuns la Voi, voinice si ai codrilor haiduci, cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe tălmăcit? Spune-n grabă cine ești, cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc! Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Vânătorul Da. Bujor Eu sunt Bujor, îngrozitorul, care-n lume fac omorul, dar tu cine ești, voinice, de-ai îndrăznit să vii aice. Vânătorul Eu sunt un soldat vânător, trimis de-al nostru căpitan ca să te arestez. Bujor Să vină al nostru căpitan, că n-o fi Bogdan! Și Bogdan de-o fi, noi aici tot vom
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vorba să lăsăm și un cântec să cântăm! Un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă Peste cea pădure deasă Mare ploaie se mai lasă Nu știu ploaie sau ninsoare (bis) Sau lacrimi de fată mare (bis) Măi, voinice, voinicel De când ești tu haiducel? De când maica m-a făcut (bis) Eu la codru sunt haiduc (bis) Codrean Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră despărțire. Haiducii cântă Și-am zis
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
La mărul rotat din Dealul Lacului Unde-i locul grâului. La mărul rotat. Iar sub măr cine-i culcat? Îi Gruian și cu Novac, Și Gruian mereu spunea Ca-n Țaringrad ar pleca. Iar Novac îi răspundea: Măi Gruiene, măi voinice Tu-n Țaringrad nu te duce Că cine-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
stup. Mama mea, Pachița lui V. S. Iftimie și a Ancuței I. Roșca, era de statura mijlocie, harnică, religioasă, bisericoasă și foarte bună mamă și foarte bună gospodină și frumoasă și drăgălașă. Și de cumințenie rară. Nu așa tare de voinică. Dar și muncea foarte mult. A născut 9 copii: 4 băieți și 5 copile, mai frumoși unul decât altul. La 2 ani după mine a născut în casa făcută de tata în care trăesc eu azi, pe sora mea Marița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
plac la femei. Nu-i vorbă că și ea era o femee f. voinică și f. frumoasă și drăgălașă. Eu am văzut tot că eram în brațe la mama. Altă fată a lui Niculai a Gaciței a fost Mărioara, iar voinică și f. frumoasă, a fost măritată cu Niță a lui Mihăilă și a fost și acela a fost primar, om frumos, dar femea cânta la casa lor, nu cucoșu. Și a treia fată a fost Marița blondă și înaltă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
al căilor de munte. Pe-un creștet de stâncă văzui șezând în soare, cu lancea înfiptă-n pământ, cu picioarele-ntinse și c-o lulea printre dinți o avangardă de român care păzea munții. Mă apropiai de el. - Bun găsit, voinice, zisei eu, puind mâna pe gâtul neted al calului, n-aș putea găsi pe - aicea pe cutare și cutare (numii numele lui Ioan). - Ba cum să nu. L-găsești, că-i pribun la noi, zise omul meu, scuturîndu-și lula cea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
al locuitorilor urbei de pe Bega, acolo unde s-au născut povestioarele acestor locuri. Ele sunt indisolubil legate de carul de pe șine, mai cu seamă cel cu numărul 6, cu cel mai vechi vatman, „tramvaist” de când e lumea, și cea mai... voinică taxatoare, de aproape 100 de kg, văzută vreodată într-un vagon de tramvai. Povestioarele aveau să devină istorie... Timișorenilor le plăcea „șasele”, care ocolea orașul începând dis-de-dimineață și se retrăgea hodorogind la miezul nopții. În anii 1930 se putea ajunge
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
nerăbdător de rană. PE UN CUȚIT UITAT Mi-o sete știrbă de omor între frați, De nunți cu mirii spintecați pe mese, Pluti-le-ar măruntaiele peste sânge alese, Taie-le, taie-le, și seamănă-le prin curte, îmbată-te, voinice, cu luciul morții scurte. PIANUL Un roi De îngeri goi Pe clape ning, Au salbe De octave albe și bat din pleoape Când îi ating. CĂMILA Greu, cu ohtături de drâmbă și cu peceți de pași înceți, îmi car silueta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de puternic și nici nămeții atât de înalți...O părere doar, dată de bucuria că am un tovarăș de drum... Ajuns acasă, câinele s-a urcat pe prispă și mă privea într-un anume fel, ca și cum ar fi spus: „Ei, voinice! Nu te bucuri că te-am adus acasă? Hai, spune ceva!”... Ce era să-i spun decât să-l îmbrățișez ca pe cel mai drag prieten... Așa cum ar trebui să mă îmbrățișezi și pe mine, Pâcule - n-a pierdut momentul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ce mai vraci, Cum te duc atunci de-a dura șaptezeci de mii de draci. Ridică un pumn de oameni înarmați până în dinți Și se duse drept la turcul..." Cine te-a trimis aice, Turcule? Zâmbește turcul... "Domnul vostru, măi voinice! " Domnul? " zice Gruie rece..." Cine-i ăla... care Domn... Domnii legiuiți ai țării dorm în vecinicul lor somn... Pe mormintele lor sure, în locașu-ntunecos, Noi boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să le ție direptatea, E un pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți... Ridicând un pumn de oameni înarmați până în dinți, El se duse drept la pașă..." Cine te-a trimis aice, Pașo? " Turcu-atuncea rîde: "Domnu[l] vostru, măi voinice! " Domnul? " - zise Gruie - [Domnul? ] Cine-i ăla? Care Domn? Domnii legiuiți ai țării dorm de vecin[ic]ul lor somn. Pe mormintele închise, în locaș întunecos, Noi, boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mare, grecoaica, aia de se ținea de cucoană. Parc-o vede într-o rochie griarjan de otoman, închisă până sus cu năsturei mici și chenărită cu dantele la mâneci. Și cu o blană pe umeri. Parc-o vede cum era : voinică și pântecoasă și cu țâțele mari, ca toate femeile din neamu lor. D-aia se și strângea tare-n corset, avea uite-așa un corset cu balene. Numa de gheb nu-și amintește : să fi avut mă-sa mare și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
2). Vrea să aibă parte doar de bucurii simple neumbrite de mesajele viitorului, harul profeției părându-i-se, de data aceasta, o pedeapsă : De mi-i iertat și mie să fiu ca orice om,/ De trece-ngrozitoarea solie de-asupra-mi,/ Alkidamos, voinice, eu vreau cu tine-a sta (II 2). Presentimente sumbre continuă însă să o tulbure pe cea sortită să fie purtătoarea veștilor rele : simt cum o putere ce-mi este cunoscută/ Se mișcă iar în mine menind a rău (II
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fac eu cu ochiul, și-a pierdut ochelarii, iar ochișorii lui nus prea buni. — O să am mare grijă de el, spune ea cu un accent caraibian. — ... eu... eu... eu... se tânguie Bladesey. — O să am grijă În mod special de tine voinice, zice curva, conducându-l În vizuina ei. Apoi mă apuc de preacurvăraia mea de azi, lăsându-l pe puțoiu mucos să sentoarcă singur. Mă duc Înapoi la mica mea studentă. Mă las atât de mult dus de val, Încât uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-și ciolanele. Măi să fie! - zise sultanul privind desaga. Piatră ponce! Tocmai ce-mi trebuia! Cine-a fost cu ideea? — Eu! - răspunse spătarul Vulture într-o turcă perfectă. — Cum te cheamă? — Vulture, luminăția-ta - răspunse spătarul. — Și ce rang ai, voinice? — Nu mai am nici un rang. — L-am mazilit, luminăția-ta - tuși încruntat viziriul. — Mazilit! - făcu sultanul pleznindu-și palmele a mirare. Imediat apăru o cadână dumnezeiască. — Ce e, dragă? - întrebă sultanul privind-o chiorâș. — Ați pleznit din palme și-am venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
umblase cu trei copii din mahala în mahala, prin case cu chirie. Pe doi copii îi pusese în pământ, morți de anghină, iar fata cea mai mare, Tudorița, deodată începuse a crește, deodată se prefăcuse într-o domnișoară balaie și voinică. —Mâni-poimâni o mărit! grăia pe nas, cu mândrie, Ion Rusu. Zestre n-am, dar chiar să am avere, n-aș da zestre fetei mele... Cui îi place, așa s-o ieie... Și pleca, mândru, cu cortelu-i uriaș și cu pălăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
odinească. îl scula pentru joc, pentru gimnastică, pentru plimbare, așa cum îl scula acum Ada pentru a figura alături de ea pretutindeni. Cruzimea femeilor îl urmărea. Cum și-ar fi închipuit mama lui că nu e sănătos, ea, care era așa de voinică, cu trupul ei voluptos, cu acel sân celebru. Sânul, mai mult decât talentul și decât vocea subțiratecă, o făcuse stea de variate. Antreprenorii o plăteau scump. Zadarnic defilau pe scenă câte trei, șase sau douăsprezece femei aproape goale. Când apărea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Teofana. Îți cumperi o mașină. — Nu! Îmi iau o cămilă și vin cu ea în țară. — Du-te, mă! — Mai degrabă îți iei o negresă. — Să-mi întunece camera ca noaptea? — N-ai văzut prin filme atâtea negrese frumoase? Și voinice? Când te strânge în brațe, te pierzi cu totul printre sânii ei. — Îți bați joc de mine, zeflemisto! o ia în brațe și-o sărută începând și terminând cu buzele ei fragede și frumos conturate. — Să nu-mi spui că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Snagov și ea se opintea să vâslească, Amedeo fiind ocupat să țină cârma. Purta un costum de baie dintr-o singură piesă și vâslea cu spor, vădit încântată să ne arate nouă, bărbaților care ședeam la pupa, cât era de voinică. Două tendoane viguroase i se încordau la fiecare opinteală în partea interioară a coapselor, pe care nu se străduia să și le țină lipite. Chitara n-am mai recuperat-o niciodată. BASARABENCELE RUSOAICE Iată, într-o fotografie veche de culoare
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]