1,402 matches
-
ținutul arimilor și patria Echidnei fost Țara Arimilor (Theog. v. 304). Poetul epic Aristeas, care după unii autori antici ar fi trăit încă înainte de Homer, a scris un poem numit Arimaspea, unde scria despre legendarul și bravul popor arimasp: „oameni voinici fără de număr, cu aspect războinic, bogați în cai, oi și vite, cu plete groase, cei mai puternici dintre toți oamenii, fiecare cu un singur ochi în frunte”. Erau oare miticii ciclopii sau doar mineri, care coborau în subteran cu o
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
posedat. Eram violent, nestăpânit. L-am lovit pe temnicer, l-am insultat pe comandantul locului, am scris tuturor celor cărora le aparțineam. În zadar. Nimeni nu mi-a răspuns și vocea mi-a răgușit. Privirea mi s-a împăienjenit. Trupul voinic s-a speriat, devenind acest corp obez pe care aveți bunăvoința să îl iubiți. Nu mi-au rămas decât amintirea soarelui fierbinte din La Coste și penele. De gâscă, de corb, de cocoș... Le preferam pe cele de cocoș. Soția
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
uralele mulțimii adunate pe peron. După un timp îndelungat, bieții copii, Mărioara și cu Babi sunt copleșiți de somn, mai ales că amândoi au căpătat în ultimul timptuse convulsivă și tușesc fără încetare. Vidi se ține bine, ca un cercetaș voinic! Am uitat încă o persoană: servitoarea unguroaică plină de teamă, cu un coș mare cu pui și ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cârje (rezultatul unor lupte în care a căzut grav rănit) - un merit mai mult bravului artist! La acest concert fui însoțită - din întâmplare - de acela care mai târziu a fost sortit să-mi fie tovarăș al vieții mele, un tânăr voinic pe care hainele ofițerești îl îmbracă de minune și mai purta și numele isotric de „Horia”. Nu trece mult timp și ne-am logodit în vara următoare. Mi-aduc aminte că și la serbarea logodnei mele am cântat pentru cei
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
al lui D. Udrescu: "Hei, băiete, n-ai rupt pisica de la început, te-ai ars!". Iar varianta expresiei care cuprinde sinonimul mîță - în forma a rupe mîța în două, înregistrată și în DEX, și în DLR, cu glosarea "a fi voinic, energic, curajos" (DEX) - are atestări vechi și respectabile: "Fii român verde și rupe mîța în două" (C. Negruzzi); "Ei! bravo! Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două" (V. Alecsandri); într-o notă din
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
Muzică. Dirijor: Remus Georgescu. Participă orchestra Filarmonicii „Banatul“. 20. 06, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Domul romano-catolic: Recital vocal-instrumental susținut de clasa lect univ. drd. Dana Chifu și invitații săi. 15. 06, ora 1930. ARAD Teatrul de Marionete: „Prâslea cel voinic și merele de aur“, 15. 06, ora 11. Filarmonica de Stat: Proiectul „Mureșul curge printre oameni și îi unește“ - Concert educativ. Prezintă dirijorul Dorin Frandeș, 15. 06, ora 15; Concertul orchestrei de cameră. Dirijor: Dorin Frandeș. Solist: Dorel Bâc, 15
Agenda2003-24-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281128_a_282457]
-
Belciug (București), 3. 12, ora 19; Concert simfonic - Integrala simfoniilor și concertelor lui Ludwig van Beethoven, 5. 12, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „Mătrăguna“ de N. Machiavelli, 30. 11, ora 18. Teatrul de Marionete: „Prâslea cel Voinic“, 30. 11, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert festiv. 30. 11, ora 19; Concert simfonic, 4. 12, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: „Câmpurile de urne funerare în Banat“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Pictură Maria Bana Jichița
Agenda2003-48-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281781_a_283110]
-
mulți copaci în flăcări. Făptașul este încă necunoscut“. (Temesvarer Zeitung din 20 ianuarie 1905). 75 ani „Sfințirea celui dintâi steag voinicesc în Banat... În ziua de Sf. Ion a avut loc în comuna Cernăteaz din județul nostru sfințirea steagului organizației voinicilor din această comună“. (Voința Banatului din 19 ianuarie 1930). „Maestrul Sabin Drăgoi va face un voiaj de studii în străinătate. Comisia interimară a Municipiului Timișoara a aprobat o subvenție de 50 000 lei pe seama dlui Sabin Drăgoi, directorul conservatorului comunal
Agenda2005-03-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283271_a_284600]
-
D. Psathas, 29. 05, ora 18; „O întâmplare cu haz“, de C. Goldoni, 30. 05, ora 18. Filarmonica de Stat Arad: „Night of Music Pop&Rock“, 3. 06, ora 19, formația de rock TWAIN, Germania. Teatrul de marionete: „Prâslea cel voinic și merele de aur“, 30. 05, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Transfigurări. Punct și de la capăt. Prospecțiuni asupra artei tinere din România; Secția de Etnografie: Expoziție permanentă de arhitectură, artă și port popular; Mircea Jichici, Culorile primăverii
Agenda2004-22-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282485_a_283814]
-
lui: Ah, Mărgăriteștiul meu, Eden floral, Eden legumicol, cu picturale vinete și tomate, cu dovleci borțoși, cu mătasă de porumb, cu grâu sticlos, cu ovăz care crește până la pieptul meu de bărbat înalt, cu nuci groși abia cuprinși de brațe voinice, cu viță, luncă de Olteț fertilă și parfumată. [...] Mi-aș construi sau o culă olteană, stilizată gotic, sus, pe dâmb, sau un bordei bortelit în râpă, o chilioară de sihastru." (Inspirată ideea editorului de a reproduce imaginea unei cule oltenești
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
la țară, cum se făcea pe vremuri. Satul avea duminica o horă în spatele unei cîrciumi, și la care horă veneau flăcăii din sat, sau tractoriștii, sau cei cu muncile agricole. Îi plăcuse o fată pe care o chema Aurica, blondă, voinică, îmbrăcată vara mereu în alb, o stambă veșnic mototolită și cu resturi de paie prinse de rochia înnădușită, semn - aveau să zică ceilalți - (în afara lui) că Aurica se cam tăvălea pe cîmp, pe miriște, sub clăi, căpițe, pe unde se
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
fără memorie este un loc fără garnizoana." Napoleon I Fugit irreparabile tempus. 1941. București. Tîrziu în vară. Arșiță. Orașul miroase a catran încins. Într-o încăpere de la etaj, a hotelului "Athénée Palace", miroase totuși a tutun bun. Un barbat înalt, voinic, brunet, pufăie din pipa, gînditor. Poate nu-i decît foarte ostenit. La un moment dat își trece palmă peste părul tuns scurt, cu cărare într-o parte, după modă vremii. Deși a împlinit de curînd patruzeci și trei de ani
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
belferi universitari, tânjeam de dorul brazilor din jurul "moștenirii" de la munte. Am adus, de la o pepiniera, șapte (ca an balade!) brazi canadieni, care, plantați de-a lungul gardului și udați, multă vreme, cu stropitoarea, au devenit o oază miraculoasă. Cel mai voinic, ca un staroste (fusese mai aproape de cișmea), țâșnea cu modestă fala pe vreo 20 de metri ănăltime și ași răsfira crengile monumentale, de căte 7-8 metri, ăntrecându-se cu mesteacănul argintiu, sădit an spatele lui. O singură dată, la ănceput, a
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
țepene și răsucite, unse cu ceară ca să nu se zbârlească, suflau holbați în alămuri. Trompete, tromboane, trâmbițe, cornete, corni, bombardoane și alte țevi și pâlnii de alama străluceau că soarele de toamnă, si țipau orăcăiau, bubuiau, sub baghetă căpitanului Doppelreiter, voinic, mustăcios, încorsetat, cu părul tuns perie, cu pieptul bombat, cu fireturi, eghileți, leduncă aurita, cizme de lac și epoleți în care atârnau omizi de aur." La vederea "nevinovaților" copii care sug din lamai strâmbându-se teatral din cauza acrelii, suflătorii încep
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
unguri îmbrățișați și care, însoțiți de un clarinet, urlau atît de fioros în jelania lui. M-am oprit locului, speriat. Birtașul nici nu mă luase în seamă ascultînd zbieretele celor doi ce se țineau de gît scoțînd din piepturile lor voinice un muget colosal, ca de taur înjunghiat și care, cu sîngele colcăind vijelios, da să moară... Auzisem eu destule doine de-ale noastre; dar, nici una nu avea vitalitatea debordanta a cîntării maghiare în care răsună o jale greu de lămurit
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
toată lumea cinstit și adulat, inclusiv la Palatul Regal. Aici, în familia părinților, veneau mai ales fruntașii politici conservatori. Portretele unora dintre aceștia sînt revelatoare. Iată portretul lui Lascăr Catargiu, președintele Partidului Conservator pînă în 1899. "Avea cea mai puternică personalitate. Voinic, cu fața colorată sub părul alb, greoi, dădea impresia unei forțe dîrze. Om al pămîntului înainte de toate, cunoștea bine țară și rău limba franceză, la perfecție mecanismele administrației și prost filosofia germană. Vastă să experiență și simțul realității compensau lipsa
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
că, spre sfârșitul anilor ’50 ai secolului trecut, aproape în fiecare seară, putea fi văzut un scriitor arhicunoscut prin talent și extravaganță, care, de obicei, se îndrepta spre braseria de la Athénée Palace: «El era un bărbat tânăr, înalt, subțire încă, voinic, cu o eleganță contrastând violent cu sărăcimea și cenușiul din jur. Bărbatul acela ostentativ de elegant avea dantele la încheieturi, straie nemaivăzute, un aer feroce de sigur pe el... Capul, tuns scurt, era superb. Răvășit, cu detestabila, capitalista tunsoare à
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
motivelor, a personajelor, a conflictului, a elementelor ce le conferă literaritatea. În același timp, trece în revistă, uneori polemic, opiniile istoricilor literari și ale folcloriștilor ce s-au exprimat în materie. Toma Alimoș apare când ca boier, când ca haiduc (voinic, viteaz), când ca pribeag sau cioban. El este înzestrat cu toate calitățile: omenie, bunăcuviință, bărbăție, spirit cavaleresc, pedepsindu-l pe vrăjmașul Manea, în numele unei străvechi etici populare. Conform schematismului dihotomic din folclor, opusul său este Manea, în unele variante hoț
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
lor se putea denumi un fel de selecție naturală. Aceasta însă este o paranteză. După ce lămpile erau stinse, femeile mai tinere umblând de-a bușilea prin iglul lor pe întuneric, căutau să-și găsească un soț mai bun și mai voinic, mai fierbinte și mai înțelept, după vorbirea sa și cu acesta se împreuna în mijlocul nopții adânci, viscolite, a țării lor de la miazănoapte. Albii de prin alte locuri ale pământului, ce-i vizitau cu corăbiile lor, se mirau de acest obicei
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
mult decît gras. Nu semăna cu tînărul zărit, într-o fotografie mai veche, slab, osos, cu fața lungă, cu părul revărsat în plete, cu ochii îndreptați spre înălțimi, cap plin de avînt și inspirat, ci un om mai mult matur, voinic, nestrujit chiar, cu un cap prea mare pentru trup, nebărbierit de cîteva zile. Simțise o deziluzie, nu-și închipuise așa pe poetul Melancoliei pe care imaginația sa îl ridicase deasupra tuturor". Cînd, mai tîrziu, îl cunoscuse îndeaproape și îl tradusese
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
de fapt, în mod intenționat neverosimile, ca în orice poveste. Istorisirea este plină de farmec datorită și ideii ingenioase a lui Stelian Țurlea de a-l prezenta pe Daniel, personajul său predilect din alte cărți, "un băiat de nouă ani, voinic, tuns scurt, cu un nas mic și cârn", străduindu-se să... intre și el în poveste, împotriva dorinței autorului. În Virusul mileniului, simpaticele personaje străbat întreaga lume în căutarea "virusului mileniului", pe care vor să-l nimicească pentru a salva
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
vechea gardă" nu se va decide să-l saboteze, există mari șanse ca el să fie un lider puternic. Chiar dacă, până acum cel puțin, dl Năstase n-a dat dovezi c-ar fi altceva decît un Ion Iliescu ceva mai voinic și mai molcom la vorbă, el nu mai poate merge pe drumul bătătorit de atâta exercițiu pe loc, al iliescianismului. Dar pentru asta premierul va trebui să facă o radicală curățenie nu doar în propriul partid, ci și pe scena
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
libretul original al lui M. Petipa de Francis Valkay. 14. 04, ora 19 (premieră) și 18. 04, ora 19. Teatrul Național: „Puterea obișnuinței“ de Thomas Bernhard, 17. 04, ora 19 (premieră pe țară). Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Prâslea cel voinic si merele de aur“ de Illyés Gyula, în adaptarea lui Anavi Ádám, 12. 04, ora 11. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Voinicul voinicilor“ de Emil Șain, 13. 04, orele 11 și 12. Filarmonica „Banatul“: Concert lecție - susținut de Formația
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]
-
Bizet: Simfonia în Do major, 18. 04, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „Patima roșie“ de Mihail Sorbul, 12. 04, ora 18; „Jucătoarea de cărți“ de Dimitris Psatas, 13. 04, ora 18. Teatrul de Marionete: „Prâslea cel voinic și merele de aur“, 13. 04, ora 11. Filarmonica de Stat: Recital de vioară și pian - susținut de Chiara Morandi (Italia) și Dario Bonuccelli (Italia), 16. 04, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziție personală Ștefan Popa Popa’s
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]
-
Miska“. Teatrul „Act“ din București va prezenta în Sala Studio, în 1 mai, de la orele 18 și 20,30, spectacolul „Creatorul de teatru“ de Thomas Bernhard. În 2 mai, ora 11, păpușarii teatrului vor aduce la rampă spectacolul „Prâslea cel voinic și merele de aur“ de Gyula Illyés. La ora 17,30, în fața Bisericii romano-catolice „Millenium“ se va dezveli bustul lui Ignác Krecsányi, care timp de aproape trei decenii a fost directorul teatrului timișorean. Statuia este opera sculptorului Péter Jecza. În
Agenda2003-16-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280918_a_282247]