70 matches
-
te face orice copil de la țară. Iar timpul trecea și copilul creștea. Și a tot crescut el până ce a ajuns flăcău în toată puterea cuvântului. Bun de scos la horă și aproape bun de însurat. Numai că, deși frumușel și voinicel, băiatul nostru nu se pricepea la nimic. Se vede, însă, că tatăl a intrat la idee. Cum să scoată el în lume un om nepriceput și leneș? Ce fată are să se lege la cap cu o astfel de podoabă? După ce
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
Dumnezeu în chip de înger. În cuvinte simple, pe înțelesul copiilor, autoarea reușește să creeze o lume magică, plină de farmec și culoare în care copiii uimesc prin perspicacitate, sensibilitate, spontaneitate. O alta, intitulată: Darul „Mulțumesc!”istorisește despre un băiețel voinicel, care își aștepta cu nerăbdare aniversarea, chiar de ziua Sfântului Dumitru. Băiețelul răsfățat, obișnuit să primească toate darurile pe care le cerea părinților și rudelor, află de la bunica lui o lecție strașnică, și anume aceea că trebuie să-I mulțumească
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
depărtat și, împreună cu toată clasa, au făcut cu degetele inimioara exact așa cum o învățase doamna Irina pe Lavinia. Tocmai atunci a intrat domnul director și a zărit 25 de inimioare și două doamne cu ochii licărind... Darul ,,Mulțumesc!” Un băiețel voinicel își aștepta cu nerăbdare aniversarea, chiar de ziua Sfântului Dumitru. Și pe el tot Dumitru îl chema și toți îl alintau Dumitrel. Era tare șotios acest băiețel. Nici părul pe cap nu stătea cum trebuie; era întors în toate direcțiile
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
Lumi - aceștei pe-un ficior, Ce din toți va fi mai tare, Mai frumos și mai cuminte. Deci vă strângeți mic și mare Și să țineți bine minte... Căci se poate, cine știe, Ca la voi prin sat să fie Voinicel a-i fi pe plac, Să-i dea fata de soție. Cât v-am spus-o, iaca tac. 69 {EminescuOpVI 70} Abia el sfârși s-audă, De la sat ia ziua bună, Nu-i păsa de drum și trudă, Căci mereu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
crudă, Unde calci Urmă nu faci, Unde șezi Urmă nu vezi. 35 De când puica m-a lăsat, Șapte sate am umblat 146 {EminescuOpVI 147} {EminescuOpVI 148} {EminescuOpVI 149} Și de dânsa n-am mai dat. C-a răpit-o - un voinicel Cu cal alb cam porumbiel Și-a sărit în foc cu el. 36 Câte flori pe iaz în sus, Toate cu mândra le-am pus, Și le-am pus cu jurământ Să se prindă de pământ. 37 Te țineam de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
deal la cruce, Să tragă clopotele Ca să vie mândrele, Să vie și mândruța mea Care mă iubesc cu ea, Din vrâsta copilărească Din coliba părintească. 208 Frunză verde de alună, Sara-n codru, ici pe lună, Mi se primblă - un voinicel Cu cojocu contășăl, Cu cușma neagră de miel. Se primblă încetișor Cu pasul lui cel ușor Ș-a ajuns la nucul mare Care venea către vale. La tulpina nucului, Cânta mama cucului, Așa cânta de frumos De se pleca crengile
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe dânsa o lua Și foarte bine că trăia. 209 Mă mână mama la muncă Eu mersei la stavă-n luncă Ș-alesei mânzul mai mare Și mă suii pe spinare Și eșii în drum de țară; Și mă făcui voinicel Mânai caii în Ardel Și pîn-într-unul i-am dat Bani frumoși am căpătat [ ] moara lumii [ ] moara * șubii * Și nici de un bai n-am dat- Iată-mă că-s om spălat. 210 Pe drumul Simandului Paște calul Iancului, Calul paște
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Că și puica-i la opreală, La opreală părintească, Pentru fapta voinicească. Ea din ochi negri - o lăcrimat, Din guriț - o cuvîntat: - Nu mă bate, mămucă, Nu mă mustra, tătucă, Că v-oi spune: Unde - am însărat, Cine m-o-nșelat. Un voinicel nant, Nant și sprâncenat, Sprincenele lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Fețișoara lui Spuma laptelui. Mustecioara lui Spicul grâului, Coaptă la răcoare, Neajunsă de soare, Coaptă la pământ Neajunsă de vânt. - Vinde-ți, mamă, rochița Și-mi deschide temnița
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
paie și prin fân. Maria n-avu timpul pîn-acum nici măcar să-și vază pruncul de-atîta solie din atâta drum. S-apleacă peste iesle și peste lumină Maria. De dragoste-i țâșnește laptele în sâni, și-i umezește ia. [1937] * ALESUL Voinicelul de șapte ani se călește lângă cei bolovani la marginea satului. Ca-n marginea lumii și-a leatului. O șoaptă trece printre oameni ades, și-alunecă zvonul pe limbile pomului: El e cel chemat? El e cel ales? Frunza verde
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
care în calitate de primar a înflorit comuna; Vasile Bulai din Miclești, director de cămin cultural și soția sa, Maria, bibliotecară, "întrețin" un ansamblu ceva mai cu puțină faimă, dar prezenți mereu la ziua satului (din octombrie), Aurel Spătaru din Viișoara conduce VOINICELUL, ansamblu special pentru stimularea talentelor locale. Sunt mai multe asemenea inițiative (locale), demne de toată lauda, ca cele de la Pogonești, Murgeni, Buda (Stemnicul, condus de Romică Rusu, comuna Oșești), păpușarii lui Romică Brunchi din Muntenii de Jos, sau... ziarul Viața
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nu se mulțumesc cu acest statut și vor să ajungă oameni mari. O ambiție nestăvilită îi mînă să ajungă șefi, să dețină putere. Își piaptănă părul pe spate, își pun pantofi cu talpă groasă, să pară cît de cît mai voinicei. Ambiția e cu atît mai mare cu cît și copilăria le-a fost mai nefericită și-i face pe unii, cu timpul, paranoizi de-a dreptul. Sunt foarte multe exemple în istorie și nu voi insista asupra lor, mă interesează
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Peste văi, peste movile/ Și loc n-are să se puie, / Să cânte, focul să-și spuie. Pune-s-ar pe-o rămurea / Aproape de casa mea, / Să-mi tot cânte, cânte-n față, / Și seară, și dimineață. De-ar fi cucul voinicel, / Mi l-aș prinde argățel / Și cămăși subțiri i-aș toarce / Și l-aș purta cum îmi place. / De-ar fi cucul un viteaz, / El mi-ar trece de necaz; / Dar e cucul păsărea, / El cântă pe rămurea / Și zboară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
puțul porumbului / Văzui floarea câmpului, / Dar nu-i floarea câmpului, / Și-i chiar ochiul șarpelui, / Șarpe lung cu solzii verzi, / Nici să-l vezi, nici să-l visezi. / Cel balaur din păcate / Înghițise jumătate / Trup cu arme ferecate, / Trupușor de voinicel / Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La puțul porumbului / Că venea, mări, venea / Pe balaur de-ntâlnea / Un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aparțin lumii pastorale, dar că nu putem admite teza că societatea feudală din nordul Dunării era o societate numai de păstori. Iată o doină în care se arată avantajul păstoritului, pus in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
precum gândesc. * Dragostea când se desparte Parc-ar bea păhar de moarte. {EminescuOpXV 1032} EXERCIȚII et MOLOZ (p. 645) Deși n-am corp, în sufletu-mi eu sânger De a ta frumsețe și privire, înger! , La mijlocul drumului, În calea voinicului, Voinicelul codrilor, Căpitanul hoților. CAIETUL ANONIM (p. 649-650) 2260, 175 r 212 r Daca ai venit în lume Numai ca să mă omori Mă omoară dar odată, Nu pe ceas de mii de ori. 5 Mie cerul, ca oricărui, O moarte mi-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când Împăratul Își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, o hore. Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori În revărsat de zori este un basm, În care eroul pleacă În căutarea celei promise la naștere: Fata Brună, Cu Fața Rumenă, cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă. Aflat la vânătoare, năzdrăvanul este atras de o pasăre, Într-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
deschis; tatăl nu este de acord cu aleasa fiului si-i cere să se căsătorească cu o altă fată. Să duce la ea, stă vo câteva zile. Deci, duminicăi nunta. Lăsând fata să doarmă cu un păpușoi din fluor, un voinicel de flori, sendreaptă spre nunta sa. În cele din urmă, tatăl Încuviințează căsătoria celor doi: Bine, tată Iliuță. Daru meu l-ai luat. Să-ț' fie al tău! Bine mai e omul la casa lui este titlul unui basm prin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când împăratul își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, "o hore". Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori în revărsat de zori [Oprișan, II] este un basm, în care eroul pleacă în căutarea celei promise la naștere, " Fata Brună, Cu Fața Rumenă, /cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă." Aflat la vânătoare, năzdrăvanul este atras de o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tatăl nu este de acord cu aleasa fiului si-i cere să se căsătorească cu o altă fată. "Să duce la ea, stă vo câteva zile... Deci, duminică-i nunta." Lăsând fata să doarmă cu "un păpușoi din fluor, un voinicel de flori", se-ndreaptă spre nunta sa. În cele din urmă, tatăl încuviințează căsătoria celor doi: "Bine, tată Iliuță. Daru meu l-ai luat. Să-ț' fie al tău!" Bine mai e omul la casa lui [Teodorescu] este titlul unui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la casă de ciobani Pe sub mărul înflorit Paște Gheorghe oile Și-mi zice din fluier lung, Fluier zice, oi îmi frânge Fluier zice, oi întoarce. Gazda pe ci s-o trecut Și din gură și-o grăit: - «D’alelei, măi voinicel D-ale cui-s aceste oi ?» - «Ce mă domn bun ispitești, Că tu domn bun bine știi. D-ale mele și-ale tale. Eu le pasc și le păzesc Tu le crești și le-nmulțești« - « Iar în daruri ce ți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aprinse. Nainte-i mergea Și mi s-o făcea Tot un bălciuleț. Și să te oprești Ca să-mi târguiești Cu banul din mână Trei mahrame negre Trei sovoane noi Și trei chiți de flori. Și ți-or mai ieși Tot trei voinicei. Mâna-n sân s-o bagi, Mahrame să tragi; Să le dăruiești, Vama să plătești. Și ți-or mai ieși Tot trei nevestele. Mâna-n sân să bagi, Sovoane să tragi; Să le dăruiești, Vama să plătești. Și ți-or
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
gume și creioane. Da penițelor să bea. Nu e șoarec, nici orbete, Covor negru pe perete Roade pete din perete Are cretă și burete. Ar fi bine și frumos Să nu-i dăm nimic de ros. Cine urma albă lasă Voinicel cu haină albă Pe tablă neagră din clasa? Iese primul din zăpadă. Felinar cu trei culori Două roate-n lanț legate Îndruma pe trecători. Duc pe om în spate. Cin’ te-ajută să vorbești Umbrela mare ușoară Din Brăila-n
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
paznicul atrăgând atenția persoanelor cu inimă slabă. Grădina dispune de multe atracții pentru copii, de restaurante, tonete, locuri de recreație. De bună seamă că a trebuit să imortalizăm vizita printr-o fotografie. Ni se oferă un simpatic pui de leu, voinicel, pe care îl iau în brațe. Dar nelipsitul Ursulică venit din București nu poate să lipsească. Puiul de leu îl privește curios și cu dispreț, înfigând deodată lăbuța în capul lui. Atât a trebuit. Un țipăt imens adună vizitatorii în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
scurt și sălbatic, aoi, care punctează cupletele. Cel al baladelor românești este mai grațios: îl înflorează poemul. Se simte că această poezie este a unui popor de agricultori și păstori îndrăgostiți de flori: "Foicică izmă creață [...], Numai unul are greață, Voinicel bălai la față [...]. Foicică vinețea [...], La icoane se-nchina [...]. Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca." "Foicică viorea [...], Drept la taică-su mergea [...] Foaie verde de trifoi, Trece anul, trecu-mi doi [...]. Foicică ș-o lalea, Ursitoarea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Se simte că această poezie este a unui popor de agricultori și păstori îndrăgostiți de flori: "Foicică izmă creață [...], Numai unul are greață, Voinicel bălai la față [...]. Foicică vinețea [...], La icoane se-nchina [...]. Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca." "Foicică viorea [...], Drept la taică-su mergea [...] Foaie verde de trifoi, Trece anul, trecu-mi doi [...]. Foicică ș-o lalea, Ursitoarea se-mplinea." "Foicică mărăcine, Ascultați boieri la mine". Sunt adevărate ornamente florale. Majoritatea poemelor au o floare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]