91 matches
-
sale stabilește însușirile jocului estetic, care, pentru a provoca frumosul, trebuie să fie proporționat, moderat și armonic. Idealul estetic al lui P.-F. se vădește a fi de natură junimistă, foarte apropiat de cel al lui Titu Maiorescu. SCRIERI: Cântece voinicești despre zile din bătrâni, Bârlad, 1870; Fundament de filosofie, Iași, 1871; Romeo, Iași, 1873; Estetica, I-II, Iași, 1874-1887; Decebal, Craiova, 1882; Tinerețea lui Ștefan cel Mare, Iași, 1882; Horea, Iași, 1885; Avram Iancu, regele Carpaților, Iași, 1891; Anecdote poporane
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
apare foarte pregnant din obiceiuri, onomastică, localizări și grai. Culegerile de versuri realizate de folclorist cuprind multe texte inedite, rămase, în parte, în manuscris. În prefața la Trandafiri și viorele (1884) face o clasificare a versurilor folclorice în cântece bătrânești, voinicești, ostășești, de bucurie, de dragoste, de jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu destinație
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
colaborare cu Șt. Duțescu); Sărbătorile poporului, cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului, București, 1909 (în colaborare cu D. Mihalache); Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel, București, 1910; Cântece voinicești și ostășești, București, 1910 (în colaborare); Îngerul românului. Povești și legende din popor, București, 1913; Făt-Frumos. Povești, București, 1913; Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende, București, 1914; Chira Chiralina. Cântece bătrânești, București, 1916; Ghiță Bondoc. Schițe și povești
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
Un diletant este N. în părerile lui despre folclor, dar unul cu bun-simț și intuiție. Considerând laolaltă aspectul muzical, coregrafic, etnografic, literar, împarte cântecele populare în mai multe categorii - cântecul ostășesc sau istoric, religios, erotic, de nuntă, cântecul codrului sau voinicesc. Ocazional, face și critică literară. A scris, cu un evident talent portretistic, prefețe, biografii, necrologuri despre Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir, Daniil Scavinski, Al. Hrisoverghi, Al. Donici. În ceea ce privește teatrul, îl asemăna cu o oglindă în care cată să se reflecte atât
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
începutul secolului al XX-lea și chiar mai târziu, Miu nu mai are alura de cavaler medieval care urmărește să se impună prin vitejie. Atât personajul, cât și acțiunea pierd treptat din măreție. Dispar elementele de basm din episodul întrecerii voinicești dintre Miu și Ianoș, prezente în variantele mai vechi. Balada Miu Cobiul cunoaște o circulație mai mare în Muntenia, Oltenia, la românii din Serbia. Ea a circulat și în Moldova, fără a avea aceeași frecvență ca în sudul țării. Închegate
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910, 21-22; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 376-389; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 192-197; Dumitru Pop, Ion Șeulean, Contribuții la studiul baladei populare românești. Balada voinicească, SUB, Philologia, t. XII, 1967, fasc. 1; D. Caracostea, Ovidiu Bârlea, Problemele tipologiei folclorice, București, 1971, 283; I.C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 94-95; Dicț. lit. 1900, 582-583. L.Bd.
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
multe criterii (tematica, determinarea istorică, tipul de relații sociale reflectate etc.), de unde și varietatea categoriilor. G. Dem. Teodorescu, printre primii la noi, împărțindu-le în b. în: solare și superstițioase, istorice, haiducești, domestice. Clasificări mai recente disting b. legendare, vitejești (voinicești, haiducești), de conflict familial și social și istorice sau b. fantastice, vitejești (ciclul cotropitorilor turci, tătari, haiducii, hoțomanii), păstorești, despre Curtea feudală, familiale și jurnale orale. După alte criterii, textele au fost grupate în b. legendare, păstorești, cântece istorice sau
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
până la cetățuia Curții Domnești. Acolo în preajma Curții, era temeiul negustorimii cu carvansaraua și hanurile. Iar în râpa Bahluiului se prăvăleau bordeiele țigănimii, a breslei calicilor și lăutarilor până-n iazul cel mare de la Frumoasa, în luciul căruia se oglindeau între scai voinicești furcile spâzurătorii răilor. Peste Bahlui se vedeau poduri spre Repedea, Hlincea și Bârnova, către popasul domnesc de la Santa. Și pe tanc, deasupra Frumoasei, mănăstirea cea nouă cu ziduri albe a Cetățuii. Tot peste Bahlui, la asfințit, mănăstirea Galatei într-alte
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Iată că guvernanții încearcă să ne contrazică și să arate cât de eficienți sunt ei. Ziarele ne-au dat în ultimele zile o veste care lor li s-a părut minunată și de toată atenția. Un nou pas al nostru voinicesc și ferm către Europa care s-a materializat într-o reglementare demnă de cascadorii râsului. Și anume: de la 1 ianuarie, astrologii și prezicătoarele vor fi recunoscuți oficial și în România. Și ca să fie totul în regulă Guvernul a anunțat evenimentul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
partea lor de suferință când sunt amenințate ori agresate. Știam acest lucru din ceea ce am citit și chiar și din proprie experiență. Când eram copil la Priponești, foloseam un anumit procedeu de amenințare cu un cuțit mare asupra unor scai voinicești ca să-mi vindece pe câinele mare, bunul meu tovarăș de joacă, spunându-i repetat de trei ori: „Scaiule, scaiule! Dacă nu-mi vindeci pe Leul (așa îl chema pe câine), după trei zile te tai cu cuțitul acesta! Ai auzit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de cicoare, Toată lumea-i la răcoare, Numa eu-s la - nchisoare, La Iași în temnița mare, Cu doi butuci în picioare. Frunzuliță de negară, Am primit o veste - asară, Că și puica-i la opreală, La opreală părintească, Pentru fapta voinicească. Ea din ochi negri - o lăcrimat, Din guriț - o cuvîntat: - Nu mă bate, mămucă, Nu mă mustra, tătucă, Că v-oi spune: Unde - am însărat, Cine m-o-nșelat. Un voinicel nant, Nant și sprâncenat, Sprincenele lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ncheiat. Ia să-mi cânți un cântecel Măcar cât de mititel, Să-mi ascult un ceas la el. Frunză verde Șoralea, Mândra din grai îmi grăia: - Bucuros că ți-aș cânta Dar mi-i portul femeiesc Și mi-i glasul voinicesc. Când oi prinde a cânta Munții s-or cutremura, Fagii mari s-or legăna, Pietrele s-or despica, Apele s-or turbura, Fântâna din Peșterea... 275 {EminescuOpVI 276} Potera ne-a auzi, Înainte ne-a eși, Că-i o matcă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cunoaște poveștile multor bărbați. Ar putea fi sultană..." Pe drumul care i-a scos dintre catacombele Centrului Civic, aruncați, prin zona liceului Dimitrie Cantemir și-a Pieții Galați, de suflul construcțiilor, cei doi își întinseră fiecare ciolanele și, cu izbituri voinicești de palmă, se străduiră să-și scoată praful ce le 106 DANIEL BĂNULESCU Pentru început, glasul i se despleti molatec, aproape dulce. Brusc, explodă în tonuri ascuțite, care parcă te juleau pe ficați. Dădea Asupritorul cu botul: Doamne, nu mă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Amorul nebun: „Voi să mă las, dar Amorul mă ține În lanț băgat Mi-a luat Înțelepciunea, simțirile mi-a legat...” ............................................................................... Arde trupul, Îl muncește, ca pe niște cărbuni puși...” Polidor e spirit practic. Dacă Amorul, zice el, are puteri voinicești, de ce n-ar avea și voința asemenea putri? Recomandă, În consecință, abătutului Erotocrit, ca o terapeutică sigură, vînătoarea: „umblă să te răcorești”. GÎndul lui sănătos este ca tînărul Erotocrit să nu se Întindă acolo unde nu-i este permis. „Lucrurile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de fân (stroh), frunze de gutui, din fructe de hamei, din lumânărica Domnului, măceșe, flori de marțea Paștelui, mușchi de copac, nalbă albă, buruiana de năduf, semințe de ovăz, din pătlagină cu tot cu rădăcină, coji de salcie, floare de salcâm, scai voinicesc, siminoc, vâsc de pe fagi. Siropuri din muguri de brad, din ceapă cu zahăr, hrean ras cu miere, muguri de molid, ridiche neagră. Consum de lapte dulce crud amestecat cu ou, lapte de iapă sau de măgăriță, ceai cu miere și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Domnului, lumânărică, frunze de măr dulce, de măturică, mierea ursului, nalbă, ocheșele, Poala Sântămăriei, coajă de soc, de șovârf, de sulfină. Ochii se mai clătesc cu roua adunată de pe frunzele de brusture, de porumb, de pe spini ( În special de pe spin voinicesc), cu zeamă de crini sau apă de trandafiri. 50 g de miere de albine și 9 fire de cuișoare, se pun Într-o sticlă, se fierb În bain-marin până ce mierea devine maronie, se răcește și se pun În ochi 2-3
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu iarbă de trânji, macerată În untdelemn, cu fiertură de ulmușor, varză fiartă În lapte dulce. Aburiri la șezut cu vapori de apă, de oțet, de var stins. Ceaiuri din rădăcină de nalbă, frunze de nuc, mușețel, pătlagină, pelin, scai voinicesc, coajă de soc, buruiană de tăieturi, crenguțe de tei, buruiană de trânji sau cu vâsc (de măr sau de păr). Consum de borș de putină cu cimbrișor sau cu hrean ras, de semințe de dovleac, de lapte dulce cu cărbuni
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Același efect Îl are și ceaiul de popilnic. Ceaiuri din buruiană de frânt, de coada calului, frânturică, iarbă mare, laptele câinelui, osul iepurelui, pătrunjel, din măciulii de scai voinicesc, din sculătoare, de susai. Se mai dă bărbatului gândaci de frasin În rachiu, gândaci de turbă plămădiți În rachiu, urină crudă de găină, fudulii de berbece, de cal sau de porc, fripturi de găină neagră (!), precum și ceai de gămălii de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sculătoare, de susai. Se mai dă bărbatului gândaci de frasin În rachiu, gândaci de turbă plămădiți În rachiu, urină crudă de găină, fudulii de berbece, de cal sau de porc, fripturi de găină neagră (!), precum și ceai de gămălii de scai voinicesc, când au viermi, care se fierb cu planta coada mânzului. În Basarabia, remediu cel mai des folosit constă În vin roșu fiert cu morcov de câmp (numit și sculătoare). Se bea ½ litru pe zi, o cană seara, la culcare. Același
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
taur; pipotă de barză neagră să o frigă pe cărbuni și să o mânânce dimineața pe nemâncate, iar de-i va fi scârbă, să o facă scrum și să o bea cu rachiu de drojdie. Să caute În măciuca scaiului voinicesc, scai de care ține apă În foi și sunt În măciucă viermi, să ia 7 sau 9 să ardă, să bea cu rachiu de drojdie, că foarte buni sunt; rădăcină de bujor să pună Într-o ulcea, să fiarbă cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu turtă de pâine, la buric, cât va putea de fierbinte să rabde, că-i va trece. Pentru râie: să caute rădăcină de stirigoaie, s-o fiarbă și să se spele cu ea. Pentru omul legat (impotență): să caute scai voinicesc de care face măciuci sus și pe ei În jos țin apă În foi (frunze), să fiarbă și să bea. BOLI ȘI LEACURI POPULARE: FĂRĂ DESCÂNTARE! Arșiță, firbințeală (temperatură): se face bolnavului o baie, fierbând În apă cu dârmoz, frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-și propună, ce structură și ce statut de organizare internă ar corespunde vocației sale în condițiile libertății de expresie și ale economiei de piață? Aceste teme ar trebui să constituie substanța discuțiilor de acum în jurul Uniunii Scriitorilor și nu riposta voinicească dată „acțiunilor periculoase de scindare a Uniunii Scriitorilor, de defăimare și calomniere a conducerii ei...” (citez din „Declarația Consiliului USM” ca răspuns la inițiativa prozatorului moscovit). Tonul acestor „replici”, care cheamă la „solidaritatea scriitorilor, a neamului nostru și a tuturor
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
supărate” la adresa națiunii ale acestora. În cazurile când textele întregi nu convin, sunt operate schimbări cosmetice sau publicate numai fragmente. Nici o preocupare pentru respectarea drepturilor de autor, mai ales că instituțiile abilitate să facă acest lucru au un somn adânc, voinicesc. Până la apariția unui eventual protest, în care să se ceară, între altele, și dreptul la o imagine corectă a autorilor români în Basarabia, acest trafic intelectual rămâne singura formă de „colaborare” a ziariștilor din cele două state românești. O altă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
azi poet martir și tribun anticomunist în Basarabia și, în același timp, membru-simpatizant al partidului lui Ilie Verdeț, o lacrimă (cum îi place să se numească)... ambulantă pe ruta Chișinău-București. „Creații” de acest fel s-au produs cu o nesimțire voinicească. Multiplicată în tiraje enorme, revizuită (poleită stilistic și ideologic), reeditată aproape anual cu prilejul sărbătorilor marcate cu roșu în calendar, această „literatură artistică formativă și modelatoare” a acoperit ca o groasă plasmă toxică întreaga Basarabie, în timp ce deasupra juca tontoroiul, jubilând
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să-l topească la soare, apoi să se ungă cu acea untură la ochi și se va vindeca. Durerea de ochi se vindecă dacă se spală cineva în zori de ziuă cu apa ce se strînge între frunzele spinilor celor voinicești. Dacă se jăluiește cineva că-l dor ochii, e bine ca cel sănătos să deie cu cununa unghiilor sale pe la ochii aceluia, zicînd: „Amu 262 am auzit, amu să treacă“, să scuipească și apoi bolnavul se va vindeca. Mortul care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]