63 matches
-
or prinde pe toți, curățând codrul de hoți. Bujor N-aveți teamă, măi voinici, cât vom fi și vom lupta cu arma-n mână ne vom apăra, că ăsta va părea a fi român, nu păgân. Vânătorul Bună ziua(seara) mai voinici, dar ce cauți tu aici? Tu, aici, lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit? Spune-n grabă cine ești, cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc! Bujor Să-ți spun ție cine sunt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să avem noi, cumva, un popor unit ? Viața oricum TRECE ! Vă întreb: de ce s-o trăim în dușmănie ? De ce draci, alături de ghiocei ? (MERIDIANUL, An VII, nr.9 (635), 2-8 martie 2006, Editorial) GOLANII și... munca ! Golanii ! Semnificații, terminologie: a) oameni voinici, puțin șmecheri, îndrăzneți, buni de muncă dar nu prea trag la ea; b) persoane care taie frunză la câini, neîngrijiți, fără căpătâi și mereu în căutarea unui loc de muncă pe care nu vor să-l găsească; c) persoane care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
or prinde pe toți, curățând codrul de hoți. Bujor N-aveți teamă, măi voinici, cât vom fi și vom lupta cu arma-n mână ne vom apăra, că ăsta va părea a fi român, nu păgân. Vânătorul Bună ziua(seara) mai voinici, dar ce cauți tu aici? Tu, aici, lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit? Spune-n grabă cine ești, cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc! Bujor Să-ți spun ție cine sunt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de urma oștirii ghiaurului pe care să o zvânte în bătaie. Dar soarta lor a fost nemiloasă. Erau pândiți din apropiere de cete de viteji care îi răpuneau. Nimeni nu risca să rămână în urmă. Erau hărțuiți din toate părțile. Voinici călare apăreau și dispăreau, ca niște năluci, din pâlcurile de pădure. Îndoiala se adâncea cu fiecare zi petrecută în aceste pământuri blestemate. Știau că nu aveau decât să lupte pe viață și pe moarte. Înfrângerea le aducea un sfârșit groaznic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
eu sunt cât se poate de diplomat când relatez despre discuția mea cu Abu Zuluf. Soții Shahar sunt politicoși cu mine și, la Început, nu spun prea multe. Dennis Silk Își las) privirea În jos. Este unul dintre acei oameni voinici extrem de sensibili. Că și mine, este pe cale s) cheleasc). P)rul Îi crește În smocuri lungi și dezordonat. Are un nas subțire și acvilin, cu un aer nobil. Simte c) se apropie furtună și se Înroșește. Când Începe s)-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dat jos." 17 E tonul oricărei mame nemulțumite de neascultarea odraslei, iar Hristos cel înviat îi răspunde docil, ca un copil mustrat: "A, maică, măicuța mea, / Mi-a fost drag / S'aud vântul bătând, / Iarba fâșâind, / Boii mugind, / Plugurile scârțâind, / Voinicii șuierând."18 În alt loc, Fecioara Maria îi spune: "mare putere ți-am dat eu (subl.n.) ție".19 Într-o Poveste a lui Dumnezeu culeasă din Botoșani, ea suflă peste rănile lui Hristos cu Duhul Sfânt este, deci, pnevmatoforă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Gh.F.C.) în lumea umbrelor nu există nici cocoși, nici găini. (Gh.F.C.) La poarta raiului cîntă un cocoș zi și noapte. (Gh.F.C.) Cînd cocoșul cîntă la miez de noapte, îl gîdilă îngerul la aripa dreaptă și bate toaca în cer. (Gh.F.C.) Voinicii să nu mănînce cap de cocoș. (Gh.F.C.) Cocoșul e înger văzut. (Gh.F.C.) Cînd cocoșul se face de trei ani, ouă un vîrcolac. De-aia trebuie să tai cocoșul înainte. (Gh.F.C.) Numai ticălosul care ajunge în iad drăcuie cocoșul. (Gh.F.C.) Omul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fi doi, cu Giglio - trei, cu Mircic - patru, cu Ion - cinci. Vally va face naveta... P.S. Fostul tău Infante a intrat student la regia de teatru. Sun tem aproape colegi, doar că sunt ceva mai mare. A crescut, s-a voinicit, a devenit cam pătrat. Mai roșește însă! 23 septembrie 1954 Ziceam zilele acestea că m-am săturat de toamna asta nesfârșită, că nu pot suporta la infinit cerul de azur. În sinea mea mergeam și mai departe și-mi spuneam
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
orașelor țineau scaun de judecată staroste de ținut pârcălabi de cetate mănăstire imună, scutită se chema tarcan în veac. XV. Mitropoliți: Iosif X Damian Teoctist (1452-1477) Gheorghe Nemțanul (1477-1510). Cadrul gotic al ușilor dela Putna Arhimandrit (popă) al Putnei viteji voinici hânsari. Cetățile: Neamț Suceava Hotin (Cetatea-Albă Chilia) Orheiu Roman Crăciuna. Albert craiu avea de sfetnic pe Buouaccorsi Cozmin 26 oct. 1497 În Ungaria în acest timp Vladislav, fiu al lui Cazimir; Voevod al Ardealului Bartolomeu Dragfi. Pieptar de piele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în excursie. Ne-am dus prin satul Nigotești pe la părinții învățătorilor Vasile Știrbu și Gh.Știrbu. Și ei ca elevi erau foarte voinici, mai ales Vasile trântea toți soldații de la Regimentul 13 Infanterie Iași. Dar și părinții lor erau foarte voinici și mama și tata, au avut cui samana acești 2 feciori ai lor. Bătrânii erau in floarea vieții și voinici și frumoși. La mobilizarea din Bulgaria în 1913, Vasile Știrbu a dus și ranița lui și a mea și încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nainte cine-mi vine?/ Vine...(cutare), Făt-Frumos,/ P-un cal negru mângâios,/ Vine, calul tot jucând,/ Tot jucând și nechezând,/ La părinți tot mulțămind,/ Ce bun cal de-ncălicat,/ Bune haine de-mbrăcat./ Calcă calu-n câmpu roșu,/ Câmpu roșu și-nverzește,/ Voinici cai că-mi priponește;/ Calcă calu-n văi adânci,/ Văi adânci și apa cură,/ Voinici cai că mi-i încură;/ Calcă calu-n piatră seacă,/ Piatra seacă se-mplinește,/ Voinici cai că-mi potcovește,/ Cu potcoave de argint/ Cum nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
jucând,/ Tot jucând și nechezând,/ La părinți tot mulțămind,/ Ce bun cal de-ncălicat,/ Bune haine de-mbrăcat./ Calcă calu-n câmpu roșu,/ Câmpu roșu și-nverzește,/ Voinici cai că-mi priponește;/ Calcă calu-n văi adânci,/ Văi adânci și apa cură,/ Voinici cai că mi-i încură;/ Calcă calu-n piatră seacă,/ Piatra seacă se-mplinește,/ Voinici cai că-mi potcovește,/ Cu potcoave de argint/ Cum nu s-a mai pomenit”. Voinicul din acest tip de colindă pare să se întoarcă în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de-mbrăcat./ Calcă calu-n câmpu roșu,/ Câmpu roșu și-nverzește,/ Voinici cai că-mi priponește;/ Calcă calu-n văi adânci,/ Văi adânci și apa cură,/ Voinici cai că mi-i încură;/ Calcă calu-n piatră seacă,/ Piatra seacă se-mplinește,/ Voinici cai că-mi potcovește,/ Cu potcoave de argint/ Cum nu s-a mai pomenit”. Voinicul din acest tip de colindă pare să se întoarcă în contingent în urma unei incursiuni în timpul sacru, căci textele ce dezvoltă acest motiv al vivificării naturii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se supune convenției limitatoare: „Cui semăna, nu știu, că împăratul și împărăteasa erau oameni ca toți oamenii și cei doi frați mai mari atâta aduceau cu Șperlă, cât aducea ziua cu noaptea și nici atâta. Aceia erau brazi nu altceva, voinici să frângă pământul în două și mintoși să-ți spuie pe degete tainele lumii”. Împărați ei, dar oameni asemenea povestitorului și receptorilor, părinții și frații remarcabili în condiția profană judecă superficial personalitatea mezinului, „pi-acel mic l-avea di prost” (Izvoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în basmele românești, ca în alte culturi, proba somnului fiind definitorie pentru erou. Somnolența are două sensuri: ratarea inițierii prin contaminarea cu forțele tenebroase, „semn al intrării în lumea morților” și „absorbirea forțelor chiar în energiile primare ale unui somn «voinicesc», ca o moarte aparentă”. Cel de-al doilea tip de letargie caracterizează animalul aflat la poalele bradului lumii, căci acesta este principiul pe care îl reprezintă: neantul, neființarea. Odată aflat leul, eroul mai trebuie să treacă o probă: trezirea acestuia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din nou în dimensiunea eroică, armăsarul devine o hiperbolă a forței: „Cinci voinici în frâu mi-l ține,/ Măru cu flori dalbe!/ Cinci voinici mi-l netezesc,/ Cinci voinici șeaua i-o pune,/ Cinci voinici în chingă-l strânge,/ Cinci voinici coada i-o-nnoadă” (Câinenii-de-VâlceaVâlcea), capabilă să concu¬reze cu soarele însuși. Numărul celor care îl strunesc sugerează o încordare maximă a puterilor omenești, fiindcă cinci „reprezintă cele cinci simțuri și cele cinci forme sensibile ale materiei: totalitatea, deci, a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
3. vedeta feminină (Marilu Tolo) face baie din cinci în cinci minute ; 4. la fiecare 25 de minute, Jean Marais intră într-o încăierare cu spada ; 5. la fiecare 15 minute, Jean Marais sloboade un hohot de rîs inexplicabil și voinicesc dat capul pe spate, tras palmă peste pulpă, dezvelit pînă la ultima măsea de minte , genul de rîs pe care nimeni n-a mai avut destulă bărbăție să-l încerce de la Errol Flynn încoace. E reconfortant să ți se amintească
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sfadă; soluție; soră; spovadă; sta; stop; stricat; succes; sus; școală; știi; fără știre; tăia; teamă; tot; trăda; trăi; trebuie reparat; trișa; tristețe; uită; uman; urî; urîți; ușa; ușor; vai; vers; vine; vită; vînă; cu voia; voie; fără voie; fără voință; voinici; vrea (1); 778/305/99/206/4 greu: ușor (149); dificil (81); viață (21); muncă (14); mare (13); piatră (11); examen (10); gras (10); apăsător (9); complicat (9); lucru (9); povară (9); sac (9); anevoios (8); efort (8); plumb (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
niciodată; nimeni; obstacol; om; oștean; pericol; prinț; Prîslea cel voinic; rapid; rar; rege; repede; respect; sclav; scut și sabie; slab; Spartacus; spată; stejar; student; suflet; Suleyman; Ștefan; tărie; tata; teamă; timp; triumfător; tupeu; țară; urare; veste; victorios; victorios în luptă; voinici; voios; ziduri (1); 780/159/58/101/0 vițel: animal (154); vacă (153); carne (53); bou (50); mic (38); pui (31); lapte (19); mîncare (13); coarne (8); vită (8); copil (7); frumos (6); miel (6); sacrificiu (6); drăgălaș (5); drăguț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rațe sau la becaține, la iepuri, după vulpi sau mistreți, la „răpitor“ sau după stăncuțe (ni se mai întâmpla), cu sau fără alaiul hăitașilor. De mii se ori mi-am prefirat pe buza somnului liorpăitul fericit al câine lui înotând voinicește prin stuf după rața sau gâsca sălba tică împușcată, extazul fugii prin zăpada picurată de sângele iepurelui, excitația ogarilor la vederea cartușierei și-a întregului harnașament ce prevestea expediția și câte alte detalii de sălbăticie virilă și satisfacție războinică. Sigur
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Deoarce copiii s-au mărit, am vrut să mă mut într-un loc mai spațios. Am trei copii. Cel mare e în clasa a opta, cel mijlociu în clasa a șaptea, iar cel mic în clasa a patra. Acum sunt voinici și avem probleme cu ei. Până atunci am stat într-un complex de locuințe subvenționat de stat, Matsubara, însă spațiul era prea mic și nu am avut de ales. Plec de acasă la 7:00. La Ningyōchō trec la linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mîndrește fierăstrăul față de cel ce-l mînuiește?" Ca și cum nuiaua ar mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!" 16. De aceea Domnul Dumnezeul oștirilor va trimite ofilirea prin războinicii lui cei voinici, și între aleșii lui va izbucni un pîrjol, ca pîrjolul unui foc. 17. Lumina lui Israel se va preface în foc, și Sfîntul lui într-o flacără care va mistui și va arde spinii și mărăcinii lui, într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
sfat: nu ascultați de sfaturile nesincere. * Unele prietenii au durata intereselor. * Vă ofer mii de cazuri când prieteniile s-au transformat în dușmănii; dați-mi măcar un caz invers. * Oamenii mici nu sunt neapărat scunzi; oamenii mari nu sunt neapărat voinici. Unele vorbe îmbată mai ceva decât vinul. * Numai mințile întunecate nu suportă lumina. * Leneșul ar tăia frunze, dar nu are câine. Unele slugi sunt mai viclene decât stăpânii. * Nu există oameni egali, ci doar speculații pe tema egalității. * Despre libertate
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
O SUFERINȚĂ VIZIBILĂ. Marin avu răgazul să observe că în cameră se aflau șase oameni. Toți păreau să fie ofițeri ai Controlului; doi dintre ei aveau în jur de treizeci de ani și dădeau impresia de competență. Trei erau foarte voinici și depășiseră patruzeci de ani. Șeful lor avea părul alb, părând de vreo cincizeci și cinci. Acesta se apropie. DOMNULE TRASK, MĂ NUMESC MARTIN CARROLL. DINTR-O CLIPĂ ÎN ALTA AȘTEPT ORDIN SĂ OBȚIN DE LA DUMNEAVOASTRĂ, PRIN ORICE MIJLOACE, UN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
și Ionescu Cornel se repezi la mine cu pumnii strînși! Dar Dinulescu, unul dintre cei mai puternici băieți din clasă, îi puse mîna-n piept și-l dete la o parte ca p-un fulg. ― Stai binișor, Cornelică băiete, ce te voinicești așa? Ia spune-mi și mie ce s-a întîmplat, că poate mă interesează. Ai? ce crezi? ― Ce te bagi unde nu-ți fierbe oala? îi ripostă enervat la culme Cornel Ionescu. Între timp, așa cum se întîmplă în asemenea împrejurări
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]