95 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1026 din 22 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: Necessitas non habet
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1026 din 22 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: Necessitas non habet legem. Effugere non potes necessitates, potes vincere! (Seneca, Epistole, 37, 3) Cuvintecheie:Evul Mediu latin,cavaler,voinic,viteaz, haiduc,războinic, epopee 1. Încercare de etimologizare a sensului
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
va fi de referințălocală, poetul recurgând la o suităde sublimări ale omului real Hugues de Payns[3], ale cărui înfăptuiri conțineau, neesențializate, coordonatele tipologiei-model, definind, în totalitate, modelul slujirii finalității noii ideologii cavalerești. 2. Instituția cavaleriei în Evul Mediu european Voinicia ar putea justifica instituția haiduceascăca mod de comportare a personajului. Voinicul era singular și adept al conflictului trecător. Era călăuzit de propriile instincte, când nu se alătura vreunui grup cu care să-și împărtășească idealul revoltei sale. Îl vom întâlni
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
suf) pe care acești călugări o purtau, imitând pe călugării creștini; în lb. arabă, sufiții se numeau fachiri. Cf. Dicționar - Sânta Mănăstire Dervent. [19]Selimović, Mesa, Dervișul și moartea, Editura Leda, București, 2009 Referință Bibliografică: REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1026, Anul III, 22 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
douăzecilea, să altereze, în cea mai mare parte a zonei, atât portul cât și obiceiurile însă din inimile lor, în zilele de sărbătoare, renaște tot trecutul pe care îl lasă într-o odihnă binemeritată, peste an. 2. Chimirul, rost al voiniciei Știm că bărbații munților, din Țara Moților, și-au prins mijlocul trupului, precum brâul Carpaților, cu o cingătoare a vieții, împletită cu pădurile și apele care șerpuiau și încă mai șerpuiesc pe cărările ce i-au dus și îi duc
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
acelora de demult, și le-a umblat, pe-acolo pe unde plaiul le era prieten, trupul cu picioarele lor dormice să străbată căile muntelui. Brâul, când confecționat din lână, când din piele, ca strănepoți ai dragonului, le era semnul puterniciei, voiniciei și a vitejiei acelora care se încumetau să doboare fiarele sălbatice ale pădurilor sau să prindă pe umerii lor mistrețul doborât pentru hrană. Brâul era semnul bărbăției, al vieții, dar și al morții. Prin el se legau vrăjile când nu
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
lui Dumnezeu, dar și cu figuri geometrice, ca niște zămisliri tainice ale unei lumi ce urma să renască, iertat prin mântuire de păcatul în care căzuse primul bărbat al Pământului. Ea se așeza chipeș pe trupul bărbatului și îi dădea voinicia, taina chimirului era tocmai încingerea mijlocului, a vieții care circula în trup prin sânge. Cu cât cămașa era mai scurtă, cu atât chimirul era mai lat, pentru a proteja și susține, la diversele acțiuni ale moțului, trupul zvelt. Astăzi, chimirul
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
a partenerului de luptă și, apoi, înfundarea acestuia în pământ, până la brâu. Era partea sacră a trupului care revigora prin puterea de mișcare a viteazului. Semn al vigurozității și potenței, cultul cingătorii mijlocului a jucat un rol important în întruparea voiniciei, a tânărului care se definea prin vitejie și mlădiere a trupului. Cingătoarea (chimirul) dădea căldura constantă mijlocului și elementelor constructive ale spatelui voinicului, apăra abdomenul de atacuri neprevăzute, tocmai datorită lățimii acesteia. Brâul era bariera morții, el strângea măruntaiele: Mațele
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
al tăriei României, această coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noștri, sfințită de biserică. Ea va fi păstrată ca o comoară prețioasă, amintind momentele grele și timpurile glorioase, ce am străbătut împreună. Ea va arăta generațiilor viitoare voinicia Românilor și unirea ce a domnit între Țară și Domn”. Învățați, români, ce semnificație majoră are în Istoria României, Ziua a Zecea a Florarului românesc, iată ce contribuție de seamă a avut regalitatea, instituția monarhică în istoria acestui popor care
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Zo_zi_importanta_in_istoria_romaniei_ion_c_hiru_1336201799.html [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul cucului din nucul aflat nu departe de casa noastră, chiotul nunților și al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natalˮ. Elena Buică își scrie cărțile dând impresia că inima-i generoasă a devenit o oglindă mărginită
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1413618402.html [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
O altă scriere (Tatăl meu) este închinată, în general, părinților care își vor avea întotdeauna „un cuib cald în inima fiecărui copil”, cu deosebire, însă, tatălui său, Spirea I. Buică, „om de mare prestanță” în Țigăneștiul teleormănean, pe care „hărnicia, voinicia, istețimea”, trăsături moștenite de predecesorii săi, oameni aprigi și muncitori din zori și până în noapte, l-au propulsat la un „alt nivel de civilizație”, burghezia rurală, superioară clasei țărănești căreia i-au aparținut părinții și strămoșii. Este o evocare caldă
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1478433747.html [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
lichidarea rasei umane. Se cunoaște, doar, că fiecare dintre cele două mai puteri are la dispoziție arsenale uriașe de bombe nucleare, de arme ultra-sofisticate pe care, în loc să le folosim unii împotriva altora, cei de pe pământ, l-ar putea înfrunta cu voinicie pe dușmanul iminent care se anunță ... Cine va fi, cum va arăta, nu știm dar... să ne pregătim. Poate de aceea și capătă dimensiuni uriașe arsenalele militare de pe glob. Mai știi?! (În anii ‘80, potrivit Institutului Gallup, 57% dintre americani
O alternativă… cosmică by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296400_a_297729]
-
mânca, Aia nu e sărăcia. Ca să luați sama aciia: Să nu sloboziți muncă, Că ne blăstamă lumea. La împărțirea prăzii între haiduci, Stânga deasemeni dă dovadă de dezinteres material. El ia două părți din pradă: “Una pentru arambasie, alta pentru voinicie”. O face însă formal; căci îndată după aceea cedează camarazilor de ceață toată partea sa, cu cuvintele: “ Când oi zice avrămeasa, duceți la copii acasă!” Când, într’o fugă de potera, haiducii scăpa într’o cânepă calcand-o și distrugand
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
anunță titlul - subliniază Ov. S. Crohmălniceanu - sunt puse să vorbească aici personajele basmelor noastre; ne întrețin pe rând: Strâmbă-Lemne, Sfarmă-Piatră, Muma Pădurii, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, Zmeul, Statu-Palmă, Alb și Verde Împărat. Prin monologurile uriașilor ajungem iar la o lirică a „voiniciei“, care simte nevoia unei violente cheltuiri de forță fizică. Strâmbă-Lemne se laudă că a făcut „să trosnească“ viața, strângând-o în brațele lui "(Chiot uriaș)". Izvoarele unor atari puteri sunt anteice, căci gigantul, în momentele de cumpănă, răcnește: Dar tu
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
preț. Cred că suntem îndeajuns de departe de anii vinovați de după 1989, pentru a ne permite luxul desprinderii de insultă, de eticheta brutală. Mă deranjează, vă mai spun, și cred că sunteți primul căruia îi mărturisesc acest lucru, mă deranjează voiniciile de ultimă oră, micul comportament, comportamentul muscular al celui care, văzând încotro bate vântul, își adaugă pițigăiala la zgomotul extern. Eu vorbesc despre sursele acestui zgomot care deranjează, care poate într-adevăr să stârnească întrebări, poate să stârnească neliniști, pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
dragostei totale- care să fie prietenie, înțelegere pe multe planuri, tandrețe și acord în senzualitate." Notația datează din decembrie 1991, când Mariana Șora avea 74 de ani, și se referă, evident, la vremea când scrisul ei se remarca printr-o „voinicie caldă", cum inspirat l-a caracterizat doamna Lia Ghimpu, îngrijitoarea ediției și semnatara postfeței. Dar, lipsită de orice șansă, Jeni Acterian murise în 1958, la 42 de ani, lăsând în urma ei doar acest jurnal pe care Dan C. Mihăilescu l-
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
așa de îndestulată în vorbe, ce meșteșug așa de iscusit la împlinirea cuvântului, ca să poată împodobi atâtea risipe ale vrăjmașilor, atâtea sfărmări de cetăți, atâtea zidiri de locașuri sfinte și atâta înțelepciune, și în cât au trăit, au înflorit și voinicia și fericirea noastră, și care toate lucrările sale și le-a pecetluit cu credința în Isus Christos: în războaie biruitor smerit, în pace domn drept și bun, iar în viața sa în parte credincios adevărat". În fine iată ce spune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
eleganță. Jocul căiuțiilor are o valoare deosebită pentru săteni, fiind unul din cele mai frumoase jocuri. Tinerii ce formează grupurile de căiuți sunt foarte buni dansatori, manifestând prin joc dinamismul și forța vitală a tinereții. Dansul căiuților inspiră curajul și voinicia, vitejia celor ce plecau să-și apere hotarele țării. Tricolorul este întotdeauna prezent la costumele căiuților. Cei care îmbracă costumul de căiuți sunt dotați cu capete de cal, confecționate din lemn și îmbrăcate în pânză albă venind și cu alte
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
preschimbă lucrarea plăsmuită din marmoră, în fecioară însuflețită, spre bucuria artistului îndrăgostit de propria lui operă. Să se rețină că Hyakinthos era zeu păstor. El se întrecea adesea cu Apolo în jocuri sportive, de preferință în mînuirea lancei aruncată cu voinicie, ca în basme, în necuprinsul văzduhului. După nefericita întîmplare, Apolo a lăsat lancea și a început să-și jelească prietenul folosindu-se de lira de aur. Iată că, în această variantă, lancea și lira intră în rol în chip dramatic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și rolul femeii în comunitatea primitivă românească îl aflăm din tradițiile și datinile românilor, care reflectă, între multe altele, și dreptul fetei apte de a se mărita de a refuza pretendentul preferat de părinți, supunându-l la o probă de voinicie . Tinerele fete din obștea românească beneficiau, în virtutea lor de moștenitoare, egale cu frații lor, de folosirea părților din moșia ce le revenea ca zestre, și de dreptul de a avea sentimente . Dreptul femeii de a dispune liber de bunurile moștenite
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care nu știa<u> să înoate și însuși, pe vremea moliciunii, pe vremea în care feredeile calde se găsea<u> în toată slava lor, însuși atunce alerga fieștecare din tineri, măcar o dată pe an, să-și arate în apa Tibrului voinicia sa. Într-o țară în care frigurile troahna și trânzii sînt boale endemice; într-o țară în care revmatismul și durerile de ciolan și închieturi nu cruță nici sex, nici vârstă, nici stare; într-o țară în care istericalile din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
institute? Fieștecare iubitor de omenire trebuie să o dorească și fieștecare patriot înavuțit trebuie nu numai să îndemne spre înființarea unui asemenea institut, ci să și înlesnească înființarea lui. Căci acest mijloc numai se găsește spre câștigarea sănătăței, frumuseții și voiniciei acelei prin care odineoară au câștigat neamul românesc nume nemuritor. Pentru ce unele numai din cucoane și unii numai din boieri să călătorească cu cheltuiele și stenahorii grele, sute de mile, spre a-și câștiga iarăși sănătatea, odorul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sunetele nocturne ale pădurii, scoase de păsări și animale, dar fiind obosită se cufundă într-un somn adânc și odihnitor. Se sculă în zori trezită de trilul fascinant al păsărelelor și îndărătnicile raze ale soarelui, care o mângâiau străbătând cu voinicie ramurile dese ale codrului. Mergea în neștire, când întâlni în față o stâncă, din care susura un izvor cu apă limpede și rece. După ce s-a odihnit bând apă și s-a spălat pe mâini și față porni la drum
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
prins ca într-un clește,/ Tot zăbovind, plăcerea să-i ajungă.../ Privind vorbește și vorbind privește/ Și orice gând de-a nu primi alungă./ Se cer sigiliile. Cu trei dește/ Ei jură față-n față cu stăpânul.../ Și pleacă toți: voinicii, ea, frătânul". În căutare de aventuri fantastice, în Orient și în Occident deopotrivă. Spațiul sacralizat al pădurii Ardenilor le oferă ascunziș instinctelor, dar și proba de foc a fântânii: Ranaldo bea din fântâna urii, iar Angelica din fântâna iubirii. Sentimentele
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dar cu mândrie această coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noștri, sfințită de biserică. Ea va fi păstrată ca o coroană prețioasă, amintind momentele grele și timpurile glorioase ce am străbătut împreună; ea va arăta generațiilor viitoare voinicia românilor din aste timpuri și unirea care a domnit între țară și Domn. Pentru Regină și pentru Mine, însă, coroana cea mai frumoasă este și rămâne dragostea și încrederea poporului, pentru care n-avem decât un gând: mărirea și fericirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]