124 matches
-
leș fourniesseurs, leș banquiers, leș sous-traitants, leș agences de placement de la main-d'oeuvre, voire leș syndicats ouvriers, leș réseaux de représentants, voire de détaillants dans le cas d'une entreprise commerciale; ce peuvent être leș associations de parents d'élèves, voire certains bailleurs de fonds dans le cas d'une école privée; ce peuvent être des élus politiques, leș syndicats professionnels et plus généralement toutes leș associations représentant leș "ressortissants" dans le cas d'une administration publique."58 Aceste relee pot
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
s'en déduisent pas mécaniquement. Elles șont aussi l'expression des capacités relationnelles, c'est-à-dire culturelles, des individus, capacités dont ceux-ci disposent à la suite de l'apprentissage familial et social qui a été le leur et qu'ils acquièrent, voire créent dans leș jeux et structures d'action collective auxquels ils participent."84 Integrarea membrilor în organizație este o realitate, dar nu se realizează în urma unui proces mecanic de însușire a "culturii" interne. Pe de altă parte, nici concepția conform
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
leș apprentis de ce domaine manifestent souvent une sorte de culpabilité par rapport aux publics qu'ils șont appelés à influencer. Ainsi se trouvent-ils en difficulté devant des accusations fréquentes et sans fondement, par exemple l'accusation de " manipulation " du public, voire de " l'opinion publique ". Se trouvant sans réplique devant des connexions illicites d'un point de vue intellectuel, entre des concepts stables, par exemple celui de " public ", et des concepts instables, par exemple " manipulation " et " opinion publique ", ils manifestent deux
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
din Câmpulungul bucovinean - Constantin Clisu - la Edmonton ori Bârlad ... mereu la ei acasă... poate se pregătesc să întâmpine Crăciunul, acolo în Eternitatea lor, cântând împreună cu îngerii: „Slavă întru cei de Sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bună voire”... După Crăciunul 2012, chiar la sfârșitul lunii ianuarie 2013, Constantin Clisu nu obosea din munca întâmpinărilor și a împlinirilor sale. „La 31 ianuarie 2013 Doamna Ecaterina Clisu din Edmonton a murit la vârsta de 80 de ani. Lasă în urmă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
exist". Dar simpla existență nu e ființare, în termenii lui "eu sunt". Pot fi și fără să gîndesc și conștiința rămîne netulburată. A gîndi prea mult poate fi o ispită. Credința e superioară. Cred și știu. Le croire pour le voire" cum titrează Marion pe linia lui Augustin, Pascal și, desigur, a tuturor cărților sfinte. "Cred Doamne, ajută necredinței mele !" Văd, cunosc, în măsura în care cred. Probabil de aceea nu știu atîtea. Poate ar trebui să mă întorc acasă. La ceea ce știu. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și mila față de necuvîntătoare ratifică o dată mai mult dispersia sacrului în toate înfățișările vieții, într-o inextricabilă țesătură a omenescului cu livrescul și cu arta, în care își poate găsi expresia fără teama păcatului: "Pasăre și om mîncăm în bună voire/ soră o simt, de mine ea nu se mai teme,/ fîlfîie fericită la picioarele mele/ ferecată-n arginturi: o carte" (Rîndunica). Graurului i se consacră un imn complicat de fervori trase în luxurianța asociațiilor: "L-am recunoscut după petele mari
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
care-I este propriu<footnote Vladimir Lossky, op. cit., p. 46. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie Palama, energiile fac cunoscută arătarea în afară (ad extra) a Treimii, exprimând raportul cu altceva, adică cu ceva ce nu este El Însuși. Și, prin fiecare, voirea cea bună și dumnezeiască cu privire la noi a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh e lucrare și putere de viață și de înțelepciune făcătoare. Acestora le-a mai zis și împărtășiri neîncadrate și nemicșorate, ridicându-le peste toate cele create
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
conscience que la traduction procède souvent d’une trahison. C’est pourquoi îl développe assez tôt l’idée que le langage peut aussi être le lieu de contradictions et de malentendus qui peuvent mener au conflit ou à la folie, voire à la mort”. Nu putem ști în ce măsură studiul limbii (engleze, de data aceasta) l-a adus pe Ionesco mai aproape de conflict, de nebunie sau de moarte ori dacă un cocteil din acestea trei a stat la temelia teatrului ionescian, dar
Franța-Ionesco-România by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/6566_a_7891]
-
vreunei bărbății, ci a silirii. Chiar și tâlharii și ucigătorii, în urma hotărârii judecătorilor au pătimit poate și mai grozav decât acela. Printre noi este însă cu totul dimpotrivă, căci mucenicii n-au suferit fără de voia lor, ci cu buna lor voire, stăpâni fiind a pătimi sau nu, și deci au arătat o bărbăție mai tare decât orice diamant. Așadar, nu este nimic de mirare că acela a băut otrava, când nici nu era stăpân pe sine de a nu bea și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bătută în metal, o inscripție cu litere mari, gălbui: "Nu aruncați mucurile pe jos. Folosiți scrumiera." Cest quoi ça?, întreabă vădit interesată Regina, aprinzîndu-și o țigară. "Ăăă...", încep să răspund și îi cer ajutor din ochi lui Othello. "Vous voyez, Voire Majeste... ― continui ― les megots..., il faut pas les jeter...Cest plutot môche...." Othello intervine și începe o poveste cu colegii lui care, după Revoluție, fumau în birou și... Regina dă din cap și se gândește la altceva. Ne așezăm, Regina
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
j'étais une enfant, arriver au bout de notre jardin me semblait une véritable aventure; maintenant, il n'y a personne sur des dizaines de kilomètres autour de moi. Et même s'il y en avait, ce serait des inconnus, voire des ennemis. Je suis seule en avion avec deux hommes qui ont mis leur vies entre mes mains. Un eventuel atterisage forcé signifierait pour nous peut-être la mort. Partout, il y a des partisans. Et toutes les difficultés du parcours
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de a fi viața. În această suferire primordială a vieții, identică cu esența sa, și ca o modalizare a acestei suferiri, în suferirea pe care o poartă în sine ca pe una dintre posibilitățile sale principiale, se naște o anumită voire, voirea acestei suferiri de a nu mai fi ea însăși și pentru aceasta de a nu mai fi viață. În viață mișcarea autonegăriii sale nu se produce în mod misterios: ci mai curând se înfăptuiește ca propria sa mișcare, în măsura în care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a fi viața. În această suferire primordială a vieții, identică cu esența sa, și ca o modalizare a acestei suferiri, în suferirea pe care o poartă în sine ca pe una dintre posibilitățile sale principiale, se naște o anumită voire, voirea acestei suferiri de a nu mai fi ea însăși și pentru aceasta de a nu mai fi viață. În viață mișcarea autonegăriii sale nu se produce în mod misterios: ci mai curând se înfăptuiește ca propria sa mișcare, în măsura în care, condusă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
tainică o nemulțumire care este faptă a vieții, în măsura în care ea este cea care dorește această eliminare, o nemulțumire față de sine, în măsura în care ceea ce vrea ea să elimine este ea însăși. Am prezentat teoria acestei nemulțumiri ca nemulțumire de sine: acesta este voirea suferinței de a scăpa de ea însăși. A scăpa de sine, a se nega pe sine este totuși ceva ce nici suferința, nici viața în general nu pot face, nefiind nici una nici cealaltă nimic altceva decât o încercare de sine
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
această respingere este oare cea care o motivează și, odată cu ea, motivează proiectul galilean însuși, privit, nu în efectivitatea operației sale și potrivit tematismului său explicit, ci în taina intentio sale, ca fiind el însuși o experiență subiectivă și o voire a vieții, cea de a se nega ea însăși? Din simplul punct de vedere metodologic, respectul pentru fenomen, adică pentru modul dăruirii sale pentru angoasă, în exemplele noastre nu impune oare procesului de idealizare în care se constituie orice știință
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cum ipseitatea vieții este consubstanțială esenței sale și o definește, autonegarea individului înseamnă autonegarea vieții înseși, iar această intentio politică în semnificația sa radicală se alătură proiectului galilean și repetă absurditatea acestuia. Autonegarea vieții nu este cu toate acestea decât voirea vieții de a scăpa de sine. Nu este o întâmplare că epoca pe care o trăim marchează deopotrivă triumful științei și pe cel al politicii: în spatele respingerii "subiectivului", în căutarea și revendicarea unei obiectivități absolute se ascunde o aceeași suferință
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
model căruia să dorească să i se conformeze astfel încât să fie replicile vii și sporite ale acestuia aceste moduri de realizare regresează către forme elementare și fruste, mereu mai sărace, mai stereotipe și mai vulgare, atunci când nu se inversează în voirea monstruoasă a autonegării și autodistrugerii. A sosit clipa în care practicile barbariei nu mai pot fi trecute sub tăcere. CAPITOLUL VI PRACTICILE BARBARIEI Numesc practici ale barbariei toate modurile de viață în care această viață se înfăptuiește sub o formă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
moravurilor. Nu trebuie oare, dacă vrem să putem vorbi de morală, ca acțiunii să-i fie stabilite niște scopuri, această acțiune nemaifiind una oarecare, ci aceea care are în vedere aceste scopuri și se îndreaptă explicit către ele, într-o voire orientată către valori și primind de la acestea din urmă valoarea care este nimerit a i se recunoaște la rândul său, semnificația sa propriu-zis morală? Sunt necesare aici mai multe observații. Prima dintre ele este că, dacă etica este definită ca
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
face din ființă ca Viață un conatus. Un asemenea efort nu are așadar nimic de-a face cu ceea ce se desemnează de obicei prin acest termen, cu irupția în cursul vieții a unei modalități specifice a acesteia, sub forma unei "voiri" a actualizării unei potențialități subiective corporale de pildă. Despre acest efort care are un început și un sfârșit se poate spune de fapt că este vrut, și chiar că este un mod al voirii sau al acestui Eu Pot fundamental
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
specifice a acesteia, sub forma unei "voiri" a actualizării unei potențialități subiective corporale de pildă. Despre acest efort care are un început și un sfârșit se poate spune de fapt că este vrut, și chiar că este un mod al voirii sau al acestui Eu Pot fundamental care sunt eu. Însă mișcarea prin care, fără contenire, viața ajunge în sine și survine sieși în conservarea și sporirea de sine această mișcare nu este vrută, ea nu rezultă din nici un efort, ci
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
vre... De-ar ave v-o fărmioară, cum n-are! Dar iute! -un pitic se arată deodat. C-a lampei lumină el e spițelat. Cu mutra lui gravă de-orator încercat La picioarele contelui vine, Ce nu doarme, să doarmă voire-ar! Permisu-ne-am noi sărbători aici sus De când părăsiși aste sale. Și când te credeam îndeparte-ncă dus Gîndiam să petrecem încale Și dacă dai voie și nu te înfrici. Petrece-or în gură-îndemînă, pitici, N-onoarea miresei bogate și mici. Iar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și pentru toate darurile cu care am fost binecuvântată de sărbători. Toată familia mea, toată, s-a întâlnit la noi în casă. De multă vreme n-am mai trăit un sentiment așa frumos. Toți au venit voioși și cu bună voire, a fost o împăcare generală tacită, frumoasă, luminoasă. Ne au ajutat toți: Domnul, Măicuța, Vasile, Andrei și ceilalți Luminoși. A fost un du-te-vino așa de plăcut în casă, era așa multă Lumină și Iubire. A fost extraordinar. A fost CRĂCIUNUL
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
împlinind-o în chip desăvârșit prin exemplul său personal. Prin această atitudine morală Iisus și-a propus să restabilească împărăția lui Dumnezeu pe pământ, în fapt domnia legilor naturale și să aducă în felul acesta pace între oameni și bună voire (Luca). În acest scop Iisus îl transformă chiar pe Dumnezeu dintr-un tată orgolios, sever și răzbunător (așa cum îl prezintă vechiul testament) într-un tată bun, iubitor și milostiv. Prin urmare oamenii fiind frați și copii ai aceluiași tată, războiul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
minte a răului, cu iubirea de argint, cu desfrânarea, cu mânia, cu scumpetea, cu mâncarea cea fără de saț, cu beția, cu multă vorbire, cu gândurile cele rele și viclene, cu obiceiurile cele rele și cu aprinderea spre desfrânare, având osebită voire spre toată pofta cea trupească. O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele necuvântătoare nu o au! Dar cum vei putea să cauți spre mine sau să te apropii de mine, cel necurat ca un câine? Sau cum
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
desfrânarea, cu mânia, cu scumpetea, cu mâncarea cea fără de saț, cu beția, cu multă vorbire, cu gândurile cele rele și viclene, cu obiceiurile cele rele și cu aprinderea spre desfrânare, având osebită voire spre toată pofta cea trupească. O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele necuvântătoare nu o au! Dar cum vei putea să cauți spre mine sau să te apropii de mine, cel necurat ca un câine? Sau cum voi putea să-mi cer iertare faptelor mele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]