174 matches
-
Cultural > Civilizatie > EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 957 din 14 august 2013 Toate Articolele Autorului Editorial, de Mariana Cristescu „... Și românii au fost, din nou, una”... „... din mila lui Dumnezeu, principele creștin Mihai voivodul, principele ereditar al întregii Țări Românești, domnul regatului Transilvaniei, supremul guvernator și domn al Moldovei, domn al unor părți din regatul Ungariei, premergătoriul și căpitanul întregii Creștinătăți”. [Mihai Viteazul, 1 mai 1600, hrisov boerilor din Țara Românească, în „Documente”, vol
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
întărit și am împuternicit ca să fie de ocină si de ohabă mănăstirii Nucet, mormântul părintelui meu, și spre veșnica lui pomenire... toate bălțile, începând de la săpatul pe Dunăre, până la Gura Ialomiței», proprietăți ale Nucetului pe Olt, adică la Mănăstirea Cozia. Voivodul Mircea cel Mare a murit la 31 ianuarie 1418, pe la vreo 60 de ani și a fost îngropat la Mănăstirea Cozia. A încetat din viață după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
întărit și am împuternicit ca să fie de ocină si de ohabă mănăstirii Nucet, mormântul părintelui meu, și spre veșnica lui pomenire... toate bălțile, începând de la săpatul pe Dunăre, până la Gura Ialomiței», proprietăți ale Nucetului pe Olt, adică la Mănăstirea Cozia. Voivodul Mircea cel Mare a murit la 31 ianuarie 1418, pe la vreo 60 de ani și a fost îngropat la mănăstirea Cozia.A încetat din viață după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Țării”, de-o bunătate ieșită din comun a fost sprijin de nădejde nefericitului Rege Mihai, lipsit pe țara care încă din copilărie a condus-o cu toată iubirea și considerația. De două săptămâni am aflat despre istoria țării. domnită de voivozi de la primele forme de guvernământ, mai multe decât s-a spus de aproape un secol încoace. Eu am urmat școala în epoca monarhiei când se învăța istoria țării și practic nu am aflat în aceste săptămâni de doliu nimic nou
TESTAMENTUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365194_a_366523]
-
precise, starea de îndurerare. Am putea vorbi de îndurerarea interiorizată ( cea purtată și dezbătută continuu în gând), îndurerarea pe tăișul de cuțit al cuvântului ( a se vedea textul pactului Ribentrop-Molotov), îndurerarea ca revoltă( în legătură cu realități demente, ca cea a deshumării voivozilor care îi trezește autoarei indignare superlativă: Oameni buni, ori eu am înebunit, ori lumea asta s-a întors cu fundul în sus) sau îndurerarea și onoarea ( soldatul mort în Carpații de curbură, în toamna anului 1918, cuprindea în testamentul său
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAȘTERE „În Țara Moldovei, de Sus, Coborând dinspre obcini spre plai, Trece în nopți când e lună Voivodul Eminescu Mihai, Se oprește la sfinte altare Și-n crame cu vin de un veac, Privighetorile când îl văd se usucă De-atâta iubire și tac. Și-un cântec se face pământul, Un cântec și-un petic de rai Când
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
la sfinte altare Și-n crame cu vin de un veac, Privighetorile când îl văd se usucă De-atâta iubire și tac. Și-un cântec se face pământul, Un cântec și-un petic de rai Când trece în nopți înlunate Voivodul Eminescu Mihai” ( Mircea Micu) Acum la mijloc de ianuarie se petrec 165 de ierni de când Mihai Eminescu a căzut ca o lacrima a lui Dumnezeu pe solul nostru românesc.De atunci până astăzi s-au scris biblioteci întregi despre el
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
unsprezecelea- Eminescu se află între apoteoză și respingere. Odată cu ieșirea din comunism Eminescu este întors pe toate fețele. Se desfac frâiele din imperativele ideologice. Susținătorii lui Eminescu merg cu argumentațiile „spre infinit” Petre Țuțea îl definește ca „sumă lirică de voivozi” ridicându- la rangul de „român absolut”, basarabeni îl iau ca steag alături de Ștefan cel Mare ca întregitor al românilor și ca profet „Eminescu să ne judece”-zice Grigore Vieru, sociologul Ilie Bădescu îi consacră un volum de sociologie, reactualizând gândirea
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
patru mii de ani biserica a introdus școlarizarea, un mijloc colectiv de predare a cunoștințelor. Omenirea s-a putut dezvolta armonios sute de mii de ani mulțumindu-se cu educația paternală, plus un conducător administrativ, șeful de trib mai apoi voivodul, domnul și cu unul spiritual șamanul, mai apoi preotul. Adevărata pregătire de viață se făcea exclusiv prin educația familială. Hrănit la început prin sânul mamei apoi de agoniseala tatălui, copilul trebuie învățat să dobândească singur mâncarea. Ordinea și disciplina locului
MAME, VĂ IUBIŢI ODRASLA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353019_a_354348]
-
este scrisă pisania vechiului metoh al Arnotei, după cum urmează: „Această sfântă și dumnezeiască biserică s-au zidit din temeliia ei întru pohfala sfinților mari arhierei Vasile cel Mare, Gligorie Bogoslov și Ioanu Zlatoustu, între zilele prealuminatului domnu, Ioan Costandin Basarab voivod Brâncoveanu și fiind ostenitoriu chir Ștefan eromonah egumen ot Arnota; iunie 20 dăni, leat 7218”15). Despre acest metoh avem foarte puține cunoștințe, asupra vieții lui duhovnicești și asupra stării lui materiale. O catagrafie de la 1829 arată că în interior
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
buchii ale cărții, i-a transmis dragostea de natură, de folclor și de pământul natal. Raluca Iurașcu, numită așa înainte de căsătorie, se trăgea dintr-o familie cu filiații în vechimea istorică a acelor ținuturi, mergând până în vremea lui Gheorghe Ștefan, voivodul Moldovei. Tatăl ei, stolnicul Iurașcu, din Joldești avea o genealogie care se pierdea în vechimea câtorva secole până pe la 1600. Vasile Iurașcu, căsătorit cu Paraschiva Brihuescu-Donțu, țărancă, fiica nelegitimă a Caterinei Brihuescu, făcută cu Alexa Potloff, poreclit Donțu, un refugiat
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
specificul arhitectural existent de sute de ani, de pe timpul ducilor de Savoia, primii regi ai Italiei. - Frumos, nu am ce zice. Parcă sunteți două prințese. - Da, ne-am substituit și noi două românce, prințeselor Europei occidentale. Pe atunci prinții și voivozii noștri nu prea ajungeau la curțile regilor Italiei, mai ales prințesele. Nu prea am citit în cărțile de istorie așa ceva. Adriana se apropie de Radu să revadă și ea tabloul, bucuroasă că nu este o altă pictură, dar mai ales
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
îngerii îi cântară orfeic din liră în noaptea divină; pădurea îl cheamă la sânu-i cu drag și muzele l-așteaptă în prag; e un blestem căzut ca din rai, ursitorile îi fac și-i desfac viitorul, căci s-a născut Voivodul Mihai. la mijloc de iarnă pe aripi de vânt, trece peste munți, dar și peste plai, trece ca un Crai Pruncuțul Mihai. Muza Poeziei iese din mormânt, l-aude cântând pe deal și pe plai pe-un petic de Rai
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357828_a_359157]
-
Pe care nu-l băgăm În seamă, Când noi - doi miri -, În fața morții, Vom da pământului O vamă. ------------------------------------ * Din volumul „Zâmbetul clepsidrei”, Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013 ------------------------------------------ MOISA Gavril, poet și scriitor clujean. Născut la 6 decembrie 1951, în localitatea Voivozi, județul Bihor. Școala generală de opt ani, în Voivozi și la Liceul Nr. 2 Oradea (1966); Liceul militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung-Moldovenesc (1970); Școala de Ofițeri Activi de Artilerie și Rachete „Ion Vodă”, Sibiu (1973); Academia de Înalte Studii
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
doi miri -, În fața morții, Vom da pământului O vamă. ------------------------------------ * Din volumul „Zâmbetul clepsidrei”, Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013 ------------------------------------------ MOISA Gavril, poet și scriitor clujean. Născut la 6 decembrie 1951, în localitatea Voivozi, județul Bihor. Școala generală de opt ani, în Voivozi și la Liceul Nr. 2 Oradea (1966); Liceul militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung-Moldovenesc (1970); Școala de Ofițeri Activi de Artilerie și Rachete „Ion Vodă”, Sibiu (1973); Academia de Înalte Studii Militare, București - Facultatea Politico-Militară (1981) și Facultatea de Arme
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
Umor, Aiud,2009) Fabule trăsnite, (fabule), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2009, (Premiu special. Festivalului de umor „Constantin Tănase”, Vaslui, 2010 și Premiu special al Bibliotecii „V.A.Urechia”, Galați, 2010); Vânzătorul de vise/ The Dreams Seller, (poezii), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2010; • Voivozi 1406-2011 - Bihor, leagăn de credință, istorie și continuitate, (studiu-monografic), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2011; Pe stăzile lumii, ( Poemele iubirii - Antologie de versuri), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca,2011; • Carigrame (cu Virgil Tomuleț), Editura „Ecou Transilvan”, Cluj-Napoca, 2012 (Premiul III, la Festivalul de
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
Nu știu ce-i dincolo de moarte! Câte-ntrebări viața mi-a tot pus, Nu am la multe încă un răspuns. ------------------------------------ * Din volumul „Zâmbetul clepsidrei”, Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013 ------------------------------------------ MOISA Gavril, poet și scriitor clujean. Născut la 6 decembrie 1951, în localitatea Voivozi, județul Bihor. Școala generală de opt ani, în Voivozi și la Liceul Nr. 2 Oradea (1966); Liceul militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung-Moldovenesc (1970); Școala de Ofițeri Activi de Artilerie și Rachete „Ion Vodă”, Sibiu (1973); Academia de Înalte Studii
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
tot pus, Nu am la multe încă un răspuns. ------------------------------------ * Din volumul „Zâmbetul clepsidrei”, Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013 ------------------------------------------ MOISA Gavril, poet și scriitor clujean. Născut la 6 decembrie 1951, în localitatea Voivozi, județul Bihor. Școala generală de opt ani, în Voivozi și la Liceul Nr. 2 Oradea (1966); Liceul militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung-Moldovenesc (1970); Școala de Ofițeri Activi de Artilerie și Rachete „Ion Vodă”, Sibiu (1973); Academia de Înalte Studii Militare, București - Facultatea Politico-Militară (1981) și Facultatea de Arme
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
Umor, Aiud,2009) Fabule trăsnite (fabule), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2009, (Premiu special. Festivalului de umor „Constantin Tănase”, Vaslui, 2010 și Premiu special al Bibliotecii „V.A.Urechia”, Galați, 2010); Vânzătorul de vise/ The Dreams Seller (poezii), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2010; • Voivozi 1406-2011 - Bihor, leagăn de credință, istorie și continuitate (studiu-monografic), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2011; Pe stăzile lumii (Poemele iubirii - Antologie de versuri), Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca,2011; • Carigrame (cu Virgil Tomuleț), Editura „Ecou Transilvan”, Cluj-Napoca, 2012 (Premiul III, la Festivalul de
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
cer trec vești fulgi de povești: cum Cel Înalt suie învoalt flori și necaz colo-n privaz flori colilìi lebede vii legând în psalmi raiul de dalbi - palat de sfinți grădini cuminți... * viscol de flori trezește-n zori stea și Voivod pentru-un norod abia scăpat din scăpătat mistice veri verzi primăveri și constelații magìi de grații: meniți în șoapte focuri de noapte pentru-un norod scos din năvod acum schilod: Crist-Voievod schimbă-umilinți în limbi de sfinți și-atâtea patimi și-
FLORI de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380560_a_381889]
-
cucerește inimile, fiindcă trilul de măiastră al artistei Rodica Anghelescu întrunește cu prisosință aceste calități de interpretă desăvârșită; a înțeles pe deplin intenția și dorința făuritorului. A cântat alături de mine leidurile „RUGĂCIUNEA” de Eugen Cuteanu, pe versurile poetului fără de pereche, Voivodul Limbii Române - Mihai Eminescu, „AVE MARIA” compoziție semnată de mine și „AVE MARIA” de Franz Schubert, impresionând spectatorii din Sala mare - Ateneul Român, cu ocazia sărbătoririi a 125 de ani de când demiurgul, LUCEAFĂRUL nostru iubit s-a ridicat la ceruri
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
strâns legat de Bizanțul renăscut, iar impactul pentru regiunile carpato-dunărene va fi asemănător cu revenirea Imperiului la Dunăre, în a doua jumătate a secolului al X-lea (970). Neagu Djuvara, într-o carte asupra căreia vom reveni, Thocomerius-Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești, încerca să explice nașterea târzie a statelor medievale românești. Mai întâi, el constată dezamăgit: "Nu văd să fi încercat până acum vreunul dintre istoricii noștri să explice de ce vor fi apărut primele state
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Basarab, fiul lui Tihomir, cu mențiune sigură la 1324, nu întâmpină, din acest punct de vedere, nici o dificultate.8 În legătură cu începuturile Țării Românești, "descălecatul" acesteia și existența lui "Negru Vodă", trebuie să menționăm pe Neagu Djuvara, Thocomerius-Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești (2007), carte ce a provocat vii controverse. Ce susține autorul? Încă din Introducere, el face afirmații mai puțin obișnuite: "șansa de a vedea încropindu-se și în spațiul nostru (românesc) o domnie structurată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
autohtone, ci menținerii mai îndelungate a teritoriului său în componența Hoardei de Aur.43 NOTE 1. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p. 292-300. 2. Ibidem, p. 302-304. 3. Neagu Djuvara, Thocomerius-Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești, București, Humanitas, 2007, p. 9-12. 4. Lucian Boia, România, țară de frontieră a Europei, București, Humanitas, 2012, p. 61-62; Idem, De ce este România altfel ?, București, Humanitas, 2012, p. 7-8. 5. P. P. Panaitescu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au pus oasele tot într-aceastǔ mormânt al răposatului întru fericire Domnu Grigore Ghica Voevod, iubitu soțu Mării Sale, întru al șaptelea an după răposarea Mării Sale, viindu de la țara Moldovii cu preaiubitul fiu Mării Sale Io[an] Scarlat Ghica Voivod [...] și însuși Măriia Sa, viindu cu alaiu și cu toată boierimea și cu toată orănduiala Domnu și cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii și cu alti zece arhierei străini, aducăndu-să din București pănă aici, s-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]