67 matches
-
ce v-ari pune, iar nu mai mult”. Mănăstirea Dancul mai avea în stăpânire și moșia numită Valea lui Pătrașco, dar erau mulți cei care o furau... Atunci Ioan Nicolae Mavrocordat voievod dă carte de volnicie egumenului mănăstirii „să fie volnic... a-și apăra acea moșie despre ierbărit, adică dispre cei carii vin di cosăscu iarba și o aduc în târgu de o vând... pe nimeni să nu lasă... măcar om domnescu de ar fi, sau boierescu, sau târgovăț”. Am întâlnit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu tot locul ei cu pivniță de piatră ce avem... Deci această casă a noastră cu tot locul... am dat-o... la sfânta și împărăteasca mănăstire Driiano (Adriano) de la Rumeli (Rumelia)... unde... iaste închinată mănăstire Sfântului Ioan acolo, să fie volnică... a stăpâni... în veci după moartea noastră, iar cât vom trăi să avem a ne odihni... Și am făcut această scrisoare înaintea multor boieri și oameni de cinste și am pus degitele, neștiind carte”... ― Dăruiesc ei casa și pivnița de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
n(ă)stiri, răpăosatul Vasilie vod(ă)... domniia mea încă m-am milostivit ș-am dat... sfintii m(ă)n(ă)stiri,... ca ori pe cine vor pune rugătoriul nostru... să strângă venitul m(ă)n(ă)stirii să fie volnic cu cartea domnii mele a lua de pre la toți cărăușii ce poartă chirie... câte 2 p(o)t(ronici). Așijderea și de marfa de pești sărat să ia câte 2 p(o)t(ronici) și 2 ocă de pește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
-mi amintesc. „Atunci, vezi ce spune Antioh Cantemir, la 8 iunie 1696 (7204), privitor la acest grămătic.” Pornit grăbit pe urmele slovelor, găsesc că și Antioh Cantemir voievod îl ținea la mare cinste pe „Constantin gramaticul...”, care putea „să hie volnic cu carte domnii mele a merge la Rediul lui Tatar și să oprească o parte de loc cu rediu cu tot, care...îi iaste dumisale danie...de la cinstit răpousat părintele nostru Costandin vodă și de la domniia mea.” Abia am terminat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ridicat ochii spre mine, îndemnându-mă din priviri să citesc. N-am întârziat să-i lămuresc curpinsul manuscrisului. Iaca ce spune vodă: „Dat-am carte domnii mele boiariului nostru, lui Moisei Cucoranul cămărașul de izvoade (arhivar n.n), să fie volnic cu carte domniei mele a stăpâni o dugheană cu loc cu tot, care dugheană este pe Podul Hagioaiei... Așijdere să mai stăpânească și un loc de pivniță din dosul acei dughene...” „Spune mi, ai înțeles de ce te-am pus să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ca să să hrănească cu merșteșugul său, știind a face strune, iată că domnia mea...l-am iertat...de toate dările și angheriile...Așijderea, unde ar găsi pe la trunchiuri, sau la sulgerie, mațe de oaie de treaba merșteșugului său, să fie volnic a strânge...și de cătră nime poprit să nu fie...” „ Cred că ai băgat la cap din ce se făceau strunele, dragule.” Am băgat la cap, dar mă întreb cum le făcea? „De unde să știu? Doar armeanul se pricepea la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
episcopii și egumenii ce se află aici să vă adunați să faceți săbor și cum a porunci sfânta pravilă bisericească...să hotărâți și să dați în scris, iscălinduvă, însemnând din cuvânt în cuvânt capetele pravilii, ca să să vază...de iaste volnic ca să să lepede de cinul acesta sau nu iaste...” „Îi deajuns pentru a pricepe ce vrea vodă. Acum iaca și „Carte soborului de hotărârea giudecății” din 16 octombrie 1741 (7250): „Prealuminate, preaînălțate și întru tot milostive doamne, să fii măria
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
deși tot pământul Moldovei au fost înainte de vremi nepomenite "domnesc", prin daniile luminaților domni, prin descălecare de orașe și sate, au devenit proprietăți particulare, la care "stăpînitoriul țărei" nu are nici un amestec, și că fiecare om "slobod" din Moldova este volnic să dispuie de averea sa cum îi place, fără să întrebe pe "stăpînitoriul țărei". C-un cuvânt toate întrebările scoposesc de a afla drepturi domnești asupra drumurilor, morilor, crâșmelor, podurilor, pădurilor, târgurilor și proprietăței mari și mici. E păcat că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nici pe Bârlad și cu atât mai puțin peste Siret. Podurile peste apele mari, cum era considerat Siretul, se construiau și funcționau numai cu aprobare domnească, pe criteriul că „apele cele mari sunt domnești, și fără știrea domniei nu-i volnic nime a face pod”. În zona în care este situată așezarea noastră, se consemnează podul mai sus menționat și el lega Umbrăreștii cu Suraia și satele din jur, inclusiv accesul spre Focșani. Un altul, tot peste Siret și tot pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară partea femeiască nu slujește, nici au acea supunere ca robii. Că vecin va să zică sătean megiaș fără de moșie, atâta numai că din sat nu este volnic să iasă”, fiind legat de moșie. Din pasajul de mai sus reiese clar în ce consta calitatea de vecin: om fără moșie și legat de sat, mai exact spus de stăpânul satului în care se afla. Nu aceeași era situația
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-i vor lua toate bucatele domnești, sau îl vor trimite la ocnă, sau va rămâne fără de cinste, care lucru iaste mai rău de toate că nu-l creade nimenile ce grăiaște, nici se creade nicăirea mărturi a lui, nici iaste volnic să dea ce are cui va vrea, nici să facă zapis cuiva, nici să moștenească ocina cuiva și altele ca aceastea .ʺ Dar câmpul pedepsei nu se închidea: ʺSau iarăși, pre unul ca acela, să-l poarte pre ulițe, prin
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
aduce aminte nemica de muiarea lui, sau să-i trimeață de cheltuiala hranei ei, sau carte, ce o va lăsa de tot fără de nice un ajutoriu, împreunare ca aceaia să se dăsparță de tot fără de nici o opreală și să fie volnică muiarea să-ș ia alt bărbat pre lege“. El constată că Neacșa are voie să ceară separarea, mai ales că a așteptat șapte ani și jumătate, depășind cu doi ani și jumătate timpul prevăzut de lege. Prin cartea de despărțire de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ns.) vei întrebuința toate mijloacele, științele și sârguința spre a să înființa folosul pe care Epitropia așteaptă de la a dumitale lucrare, prin informarea (sic!) de vrednici tineri moldoveni în deosebite științe și meșteșuguri aducătoare de folos și cinste pământului, nefiind volnic d<umnea>ta a te îndeletnici, fără voia Epitropiei, cu alte lucrări străine însărcinării d<umi>tale"7. Ar fi de reținut, așadar, pe de o parte, faptul că postul sau funcția ce i se încredințase ținea de un proiect
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
putința mea și după proasta ajungere a minții mele, de am lucrat în via Domnului, de nu ca cel din al noulea ceas, măcar ca cel din al unsprezecelea și nădăjduiesc că voi lua de la Stăpân plata deplin «că iaste volnic pre al său»”. Nu putea să citească mai departe, lumina cenușie a crepusculului de iarnă nu era suficientă, așa că Del Chiaro se lăsă pradă considerațiilor proprii, în timp ce-și încuia hârtiile în pupitru. Deci prințul Ștefan, adică în fapt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
De fapt, această risipire însemna că mănăstirea rămânea pustie. Cum niciodată nu-i prea târziu la, 10 septembrie 1724 (7233), Mihai Racoviță voievod se hotărăște să îndrepte lucrurile: „Dat-am carte domnii mele rugătoriului nostru, egumenului de Danco, să fie volnic... a popri și a lua pomenit de a dzece de pe a sa dreaptă ocină... ce are... la Bucium,... din pîni, din fînețe, din prisăci cu stupi, și din vii și din grădini, din tot locul”. Dăruind bunurile mănăstirii Păun celei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și a le da celor care voiau să le lucreze. Ascultă doar o asemenea poruncă dată la 14 aprilie 1687(7195) de Constantin Cantemir voievod: „Dat-am carte domniia mele rugătoriului nostru egumenului de la svînta mănăstire de la Galata, ca să fie volnic cu carte domniia mele a da știre tutror oamenilor carii au vii pre locul... Gălății, în Miroslava, carii au fugit și carii n-au fugit ș-au pustiit viile încă din dzilele Ducăi vodă,... Pentru aceea, am dat această carte
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-s pe Podul Vechiu, unde ședu arcarii”. Cred că îți mai amintești de poruncile domnești privind viile nelucrate. Uite că la 28 octombrie 1698 (7207) Antioh Cantemir poruncește: “Dat-am cartea domniei mele rugătoriului nostru egumănul... de la Cetățuie, să hie volnic cu cartea domniei mele” ca să ia viile nelucrate din Valea Cozmoaiei fiindcă “acele vii păgubescu... căci stau negrijite și fără garduri și a le da aceste vii altora, cu pomet cu tot. Cine s-ar afla să le lucredză să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
numai partea bărbătească slujesc, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți feciori va avea omul,..., iar partea femeiască nu slujește” și precizează statutul vecinilor: „vecini va să zică sătenii megiași, fără de moșie, atât că din sat nu e volnic să iasă” <footnote D.I.R., veac XVI, vol. I, p. 193; despre fenomenul robiei în Țările Române la M. Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare; P.P. Panaitescu, Documntele Țării Românești (1396-1490), București, 1938. footnote>. Precizarea „vecinii robi nu sunt” vine
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pentru mănăstire au răspuns că n-au lucrat și nici nu vor lucra cele 12 zile pe an, ci vor da câte 2 lei de casă și de a zecea din toate. Dar fiind după rânduiala țării, stăpânul moșiei este volnic a cere lucru sau bani, egumenul de Moldovița a răspuns că mănăstirea n-ar nevoie de bani, ci de lucru, în zilele orânduite, fiincă la mănăstire este mult de lucru, iar satul Vama se află aproape de mănăstire. De aceea am
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dec. 1741 (7250), prin care îl obligă pe egumenul Nectarie de la mănăstirea Galata să restituie negustorului Panaiote suma de 700 de lei pentru satele: Vadul Jorăi și Bulăești din ținutul Orheiului: „ găsind măria sa că nu-i cu cale, nici este volnic a vinde egumenul moșiile mănăstirii.” - Mai greșeau și cuvioșiile lor. Uneori aveau chiar comportări de-a dreptul lumești. Este pilduitor faptul că au fost neînțelegeri între călugării Galatei și cei ai Frumoasei. - De unde a pornit gâlceava, mărite Spirit? - Gâlceavă în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la Galata ca să se știe pentru un locșor de casă ce au lăsat svinția sa pentru voia noastră să-și facă casă lângă Cizmării un țigan al nostru, anume Gologan. Când va trebui acel loc svinții sale egumenului, să fii volnic a strica casa țiganului și să-și ia locul...” In mintea mea, eu pot, mărite Spirit, să-mi închipui că „svinția” sa părintele Leontie a găsit motive să dărâme casa bietului țigan? Pot! Si atunci... - Ai dreptate, omule. Chiar dacă te
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
părintelui și rugătorului nostru, egumenului de la sfânta mănăstire de la Aron Vodă și pre cine vor trimite să hie tare și puternic cu cartea domnii mele oare unde va afla țigani ce sânt a mănăstirii de moșăie...iar el să hie volnic cu cartea domnii mele a-i lua.” - Imi imaginez, mărite Spirit,cum porneau cuvioșiile lor cu rasa și barba-n vânt „în pradă” prin țară după sărmanii țigani care se ascundeau pe unde puteau. - Asta-i drept. A apărut și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lase în paragină viile în loc să le lucreze după învoială, la asta nu m-am așteptat. Atunci, Antioh Cantemir voievod, la 28 oct.1698 (7207), a hotărât: „Dat-am cartea domnii mele rugătorului nostru egumănul sfintei mănăstiri de la Cetățuie, să hie volnic cu cartea domnii mele...asupra oamenilor carii au vii la Valea Cozmoaie pre locul sfintei mănăstiri și le-au lăsat de nu vor să le lucreză, unii de un an alții de trei și mai multu...Deci ca să aibă ei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
împuternicirea de a lua zeciuiala, spune: „Si să aibă a lucra țăranii din satu, într-un an 12 zile.” Uite că vodă Antioh Cantemir are timp să dea un zapis și pentru a împuternici pe egumenul mănăstirii Bârnova „Să fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra heleșteul ce iaste acolo, la Bârnova, să nu lase pe nime să vineze pește, precum iaste obiceiul.” Cel ce pescuiește fără voie și „dacă l-ar prinde, să fie volnic a-i lua
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Bârnova „Să fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra heleșteul ce iaste acolo, la Bârnova, să nu lase pe nime să vineze pește, precum iaste obiceiul.” Cel ce pescuiește fără voie și „dacă l-ar prinde, să fie volnic a-i lua tot peștele și să-l și certe.” - Voievozii aveau și grijă să nu se cosească fân făra voie din poiana Bârnovei și la Căpotești sau să nu se taie pădurea. Asta se vede din zapisul de la 10
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]