448 matches
-
palmele neclintit să uit că toate au un sfârșit în orice piață ori viață de pe pământ. Porumbei, aici doar mâncând, întraripați și voioși, împrejuru-mi roată câte gondolele-ntr-o Regată în fața podului-zbor Rialto, și la Salute, în repezi, în largi volute, parcă descinși din "Creația animalelor", Doamne, de vinerea Rusaliilor! Și bateți, bărbați jacmarți, ora două, în turn, cât încă nu plouă, cum pe cer niște nori s-au luat la trânte, Duh Sfânt gata să cuvânte... Porumbei în Piața San
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
Mălăncioiu, cunoașterea presupune depășirea limitelor admise de percepția iluzorie, utopică a făpturii umane, surmontarea barierelor, a hotarelor și, implicit, găsirea căii de acces spre "zona interzisă". Pasărea tăiată este o poezie emblematică pentru lirismul Ilenei Mălăncioiu, un lirism marcat de volutele alegoriei și de desenul limpede al unui vers cu tăietura precisă, într-un stil ce îmbină precizia expresiei cu încifrarea sensurilor. Una dintre temele cele mai frecvente ale poeziei Ilenei Mălăncioiu e aceea a morții, temă transcrisă în ton auster-
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
Indiferent de arcul temporal, de secvența delimitată formal, prin repere evenimențiale, a scrie istorie înseamnă, azi, a percepe - scuzați repetarea cuvântului - global fenomenul uman. Înseamnă, azi, a scrie o istorie care să totalizeze exterioritatea fenomenală, înglobând în același timp "pliurile", "volutele", "volumele", deci și profunzimea evenimentelor. A scrie, azi, istorie - indiferent de obiectul ei circumscris spațio-temporal - nu cred că se mai poate face, serios și nu amatoristico-anecdotic, altfel decât a făcut-o Eugen Cizek. Acesta este câștigul cel mai durabil, dar
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
Alexandru LUNGU Fum dăruitor în faptul serii pipa ivește volute de fum alt tărâm crestează ochiul neștiute sonuri șiroiesc în auz în apa din care sar pești zburători cu rotiri străvezii se primenesc păcatele zilei păsări cu două capete trag fuioare de fum amurginde pe zariște se aude un centaur
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
părea adus din acel nord îndepărtat, într-atât era de rarefiat și de neliniștitor. Dar, ca și cum asta n-ar fi fost de ajuns, printr-un miracol de butaforie, frunzele galbene se desprindeau ușor de pe ramuri și cădeau încet, după leneșe volute, peste personajele piesei. Își trecu mâna prin păr și prinse între degete o frunză pe care o puse pe masă, alături de farfurie. Uitase de prezența gazdelor, vorbele lor îi treceau pe lângă urechi fără să le audă. Simți doar că un
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra grecească. Și ...ploua! Ploua cu alti nou-născuți Dincolo de ferestrele Cu storurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu catene prinse de volutele realității sociale, care să fie cu rădăcini specific americane. Unii poeți, cu rădăcini în America, și-au căutat cerul poeziei în Europa (Ezra Pound, Ț. S. Eliot), alți și l-au văzut deasupra creștetului (W. C. Williams, W. Stevens, E. E.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra grecească. Și ...ploua! Ploua cu alti nou-născuți Dincolo de ferestrele Cu storurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu catene prinse de volutele realității sociale, care să fie cu rădăcini specific americane. Unii poeți, cu rădăcini în America, și-au căutat cerul poeziei în Europa (Ezra Pound, Ț. S. Eliot), alți și l-au văzut deasupra creștetului (W. C. Williams, W. Stevens, E. E.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de dicteul suprarealist: "Broscoii din nori duhnesc a păcat și se descaltă-n spume peste/ pita pămîntului caldă.// Tîrîtoare lipidice încearcă simțirea asfaltului duse de forțe giratorii/ minate de sfîntul cu nume bețiv ținut în carantină pînă acum.// Dansul lor înscriind volute neprevăzute, circumferințe lunare,/ cu o cerneală invizibilă scriu litere necunoscute, oculte, că nu/ mai găsesc intrarea în locuințele lor din dedesubturi.// Rîme călcate, facsimil ud, de nu mai știi pe unde să îți pui/ piciorul" (Banală). Fantazării i se aplică
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
să previn cititorii că vorbirea unui hidalgo nu seamănă cu a noastră. Dacă noi ne orientăm, de cele mai multe ori, în comunicarea publică, după principiul simplității, directitudinii, al maximei eficiente și economii, nobilii lui Gracian sînt niște vicioși ai ocolișurilor, ai volutelor verbale, ai artificiului și complicatului. Lumea aceasta descrisă prin intermediul cuvintelor ei de către autor este una a nobleței, luxului, si astfel a îndelungatelor răgazuri, în care bărbații își omoară plictiseală construind discursuri ornate așa cum femeile construiesc broderii sofisticate. Oamenii acestei lumi
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
a dezamăgit în ecranizarea Prințului de Homburg, după Kleist, o modestă tentativă de figurare operatistică a demonismului unei conștiințe la limita patologicului. Păstrîndu-se în notă obișnuitului sau umorism autoironziat ce echivalează cu tribulațiile unui Woody Allen, Nanni Moretti își execută volutele temerare prin propria existența perorînd pe teme urbanistice sau familiare, despre pasiuni, idiosincrazii ori suferințe. Dar Jurnalul intim vizează prin acest soliloc maladii sociale universale. Întîlnindu-se undeva Dincolo de nori pe aceeași lungime de undă a laitmotivului solitudinii alienante, Wim Wenders
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
amestecau figurile lui Orfeu și a lui Christ deopotrivă. (Deși parcă nici Sisif nu lipsește...) Acest tipar de credințe se regăsește și în imaginea lui Nichita Stănescu (care era "terorizat de sarcină destinului de poet"), dar, măi palpabil, si in volutele vorbirii și gîndirii lui Adam Puslojic. Pentru Adam Puslojic orice referință livresca face să rezoneze o întreagă claviatură de afecte și antrenează confesiuni ce, daca nu ar avea și grație, ar fi în mod obișnuit impudice și sufocante pentru cititor
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
Povestea lor presupune, așadar, într-un chip previzibil, impasul pierderii de ceilalți și de sine. Dar Nabokov scrie, spre deosebire de Pynchon și probabil pentru că o face la o vîrstă mai naivă și mai încrezătoare a literaturii, cu gravitate și sinceritate, fără volute ironice, fără eschivă parodică. Eroii lui au o șansă, poate infinitezimală și de aceea neglijabilă, dar e o șansă autentică. "Primăvara la Fialta" e, poate, cea mai memorabilă dintre nuvelele din acest generos volum, printr-o suavă insinuare a tragicului
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
sectoare, din acest purgatoriu al cărților invocate, dar niciodată citite. Așa cum el însuși se confesa, prozatorul e dominat de o propensiune metaforică, ceea ce s-ar putea traduce printr-un barochism în registru minor, un concettism de "belle époque" sedus de volutele calofile. Fascinant în spațiul unor texte de mică întindere - e cazul celor din Ulița copilăriei și În casa bunicilor - el devine, așa cum remarca Pompiliu Constantinescu, factorul ce minează stilistic și compozițional ambițiile de romancier ale lui Ionel Teodoreanu. Manierismul sfârșește
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
Beethoven a reprezentat cam tot ce ai era necesar creatorului să exprime atunci (anul 1809). Bravura cutezătoare, multiplele ipostaze și reliefuri desfășurate ăntr-un imens ciclu armonic (partea I). Protejat de partenerul său, dirijorul Nuanjo Mena, Dan Grigore duce ideile muzicale, volutele configurațiilor pianistice acolo unde "clasicul" este și "romantic" sau invers, până la finalul, "capcană" pornire an avânt cu elan irezistibil. Nimic violent; echilibrul este marele câștig al acelei seri. La Nuanjo Mena trebuie să luăm an considerare o calitate esențială; el
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
cu veche tradiție, dar cartea aceasta îi scoate la iveală, cu o prospețime neașteptată, virtuțile: între cei doi, tată și fiu, se desfășoară nestingherit o discuție care pornește de la simple constatări privind viața de zi cu zi, sfîrșind, după sinuoase volute stilistice și argumentative, cu reflecții grave despre rostul omului pe pămînt, identitatea personală, credința în Dumnezeu, fericire și suferință, moralitate și știință. Pe de altă parte, Revel nu face un secret din dezamăgirea provocată, cu ani în urmă, de hotărîrea
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
rolului (Rosina acestei perioade nu sprințara copilă din "Bărbierul") o prezență scenică sensibilă - iată o Contesă mozartiană credibilă; doar o oarecare rigiditate în jocul de scenă, explicabilă, se va atenua probabil cu timpul. Suzana Mihaelei Stanciu lansează cu ușurință vocalize, volute aeriene, doar gravele sunt aruncate cam neglijent, întinând finețea dantelată a rostirii ei muzicale. Mobilă, grațioasă, vivace fără ostentație, ea își stăpânește rolul cu siguranță. Linia sensibilă a momentelor lirice (aria rozelor, duetul scrisorii) a dezvăluit și cealaltă față a
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
incontinența. Istoria începe să se depene inteligent printr-un generic - balet de mare clasă ce oferă certitudinea unui spectacol de calitate. Un spectacol cinematografic care uzează de procedee cunoscute, ca și de teme comune, dar o face cu virtuozitate, descriind volute ample, complexe și abrupte, nesfiindu-se să atingă deopotrivă sublimul și kitschul. Astfel superba coregrafie ultrastilizată este brusc înlocuită de fruste grosplanuri ale unor nuntași rurali care enunță pe note muzicale "morala" filmului. Știut fiind atît gustul pentru contraste violente
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
se încheie firesc, așa cum a și început, motivul fiind epuizarea Kairos-ului: "Philologus: Și iată că, așa cum mi-ai promis, ai executat o frumoasă "roată a țiganului", revenind pe banda lui Möbius, de unde ai plecat, - la baroc. Philomela: Cu această ultimă volută, simt eu, caro mio Messer, că mi s-a cam terminat acel timp al oportunității, tempus speciale sau kao, în care mi-ai permis să stăm de taină, iar Chronos (îmi îngădui să fiu topică!) și-a tors, la
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
stepă. în cazul celui dintâi, textul e sobru, prezentând studiul lui Lloyd deMause și ecourile acestuia, oferind câțiva termeni de comparație (Girard, Otto Rank, Freud) și chiar o valorificare a schemei în spațiul românesc; comentariul se menține în stadiul de volută explicativă, continuându-se "munca de popularizare" începută în numărul, dedicat psihoistoriei, din Echinox (la care Ștefan Borbely este co-director). Al doilea eseu e o veritabilă vivisecție critică a lupului de stepă; pe măsură ce bisturiul exegetului înaintează, ies la iveală, pe rând
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
tandră și reparatorie să-i readucă la armonia inițială. O armonie de neuitat, o armonie dintr-un tărâm ca de basm, dintr-o țară a cedrilor înalți care acordă deopotrivă delectare și protecție. S-au angajat în această aventură cu volute proustiene, ce drenează abil melodrama socio-politică, câțiva actori foarte cunoscuți și alții în plină afirmare. Sam Shepard care, ca director de ziar animat de obligația corectei reflectări a realității, aproape se joacă pe sine. Max von Sydow care-și permite
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
Andreea Deciu Pentru cititorii de azi, care vor fi auzit măcar, dacă nu parcurs pe cont propriu, de volutele stilistice amețitoare ale lui Joyce sau Faulkner, grefate pe o lume în care personaje nu sînt neapărat făpturi în carne și oase, ci mai curînd niște corpuri interioare, gîndurile acestora, în toată tulburătoarea lor contorsiune, dezordine, asociativitate, proza lui Malcolm
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
poate spune că poetul a evoluat de la o formulă la alta, totuși coexistă în poemele sale cel puțin două tendințe de semn opus, remarcate încă de la primul volum și puse în legătură cu manierismul structural al poetului, căruia i-ar fi caracteristică voluta oximoronică (Marin Mincu). Cele două tendințe ar fi, în termeni blagieni, transcendentalizarea excesivă și imediatomania, unite într-un fel foarte special în interiorul aceluiași poem. E o caracteristică a generației poetului, după cum probabil o caracteristică a generației cititorului e o mai
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
mele traduceri șde la Voltaire la Remy de Gourmont și de la Villiers de l'Isle-Adam la Anatole Franceț, dar și din truda la ediția E. Lovinescu șnouă volume publicate, cu note și comentarii de mii de paginiț'), precum și o gustoasă volută pamfletară în care scrîșnetul incipient al injuriei se topește în spuma barocă: "Trebuie să fii părăsit de toți dumnezeii logicii și ai simplei perceperi a realității ca să faci din A.G. un "balcanic" și să folosești această formulă insultătoare în numele unei
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]