184 matches
-
ineditului imagistic, cu strălucire decelabil aproape la fiecare pas: „Corpuri se moaie și se rotesc să- și vadă centrele/ copleșite de prea rafinate mișcări, în nuanțele gri/ care premerg apariția/ cenușii în striații - o lucire de cuțit sau/ o retină vorace, un metal uitat la soare de zidari/ antici. Altceva este însă scuarul/ cu pana de zinc/ de pe gușile porumbilor” (Volute). Diferit de expresionismul crîncen-cosmic, cu vedere la ulița satului, a șaizeciștilor și cu atît mai vîrtos de formula stradală, jemanfișistă
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
de încredere, de vioiciune, de curiozitate, de vrere de cunoaștere, de aprigă bucurie, de internă fericire și neostenită, frenetică participare la toate ale lumii, de a călători, de a vedea, de a pune în discuție, a se măsura, a sorbi vorace vremelnicul spectacol de-a pururi afișat sub numele de viață. Toți, absolut toți - până și cei mai nemulțumiți și aspri judecători erau de acord că...: lumea și viața sunt interesante, viața trebuie trăită...” Astfel, dictonul latin carpe diem devine, conștient
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
un traseu identic. În narațiunea memorialistică, obiectul discursului nu este individul, ci istoria; iar aceasta e o ramă veche prin care se perindă ființe spectaculoase, suciți și perdanți. În fapt, avem de-a face cu istoria spirituală a unui intelectual vorace. E un actor bun, așa cum recunoaște în Rebengiuc, un imprevizibil, un ins care se amuză copios când oponentul crede că are de-a face cu un războinic gata să lupte până la capăt. În fapt, Pleșu e vecin cu Caragiale: stă
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
-l exersa din nou, și din nou, și din nou, ca și cum ar fi sperat că într-o zi atingerea acelor buze îi va deveni familiară și că ea, Léa, va căpăta, astfel, trecut. Dar nu. Nu se întâmpla. Frumusețea aceea vorace părea că refuză, îndărătnic, să i se cuibărească într-un sertar al minții, de unde să treacă, apoi, cuminte, sub semnătura romancie rului care era el, Alexandre. Sau care fusese. De când plantele ei de tuș urcaseră iederă în jurul lui, Alexandre exhiba
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
aveau ce să caute În soarele mortuar al acelei veri a minciunii. Fiecare Înghițitură de țuică Îi sporea dezgustul, creștea parcă În el un animal cu intestinele, ficatul, plămânii și celelalte organe ieșite pe spinare, atârnându-i În afară, Împuțite, vorace. Și-l Închipuia pe Siboiu râzând de naivitatea lui. Te-ai Înșelat, Ionela, sunt de fapt fratele Karamazov În faza de metastază, Don Quijote doarme În coșciug degeaba. Degeaba și moartea lui Matei, dar și mai degeaba că ăștia au rămas
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
te gândești la... actul sexual, la propriu, ceva rușinos, de ascuns... Cele mai nepermise aspecte ale existenței se ascund, de fapt, în AMOR și în POLITIC|... Regele cu șapcă, adică Proletariatul, tipul activistului care te controlează. Zâmbetul lui scurt și vorace. " Măi, tu ești un rege, unul cu șapcă". Ca eroul lui Romain Gary - pe care îl chema Schatz...
Lucrul în sine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8729_a_10054]
-
cititori de reacție rapidă care sunt cronicarii și publiciștii, Troica amintirilor le va plăcea prea mult pentru a o investi, în spirit corect capitalist, cu profit interpretativ. O dovadă, văzută prin această lentilă necruțătoare, mi se pare exemplul celui mai vorace lector al ultimilor douăzeci de ani, Dan C. Mihăilescu. Nu e deloc lipsită de însemnătate intersecția dintre practica susținută a epuizantului, polivalentului și neîntreruptului jurnalism cultural (pe de-o parte) și fascinația autentică pentru literatura memorialistică (pe de altă parte
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
este însă nici horror-ul propriu-zis, nici thrillerul clasic, nici un film noir, ci un hibrid aproape inclasabil. Blue Velvet (Catifeaua albastră, 1986) constituie o astfel de capodoperă unde Lynch etalează tema sa favorită, monstruozitatea, cu o tentă fastbinderiană pe alocuri: vorace femmes fatales, dezaxați absorbiți în propriul univers infernal, învăluiți într-un glamour maladiv, într-o lumină artificială, onctuoasă, cu o muzică picurînd lent, hemoragic într-un decor bizar. Lynch este un estet, colecționar de curiozități teribile, de anomalii ale naturii
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
achiziționate ca fiind noi-nouțe, firește. Dom' director trimisese actele de achiziție și ordinul de plată bancară către firma respectivă, iar omul cu care aranjase ingineria financiară urma să vină pe la prânz să-i dea bănii lichizi direct în mânușița cea vorace. În acțiunile astea mai obscure dar suculente așa se lucrează, cu cash. Lucrurile s-au petrecut exact cum își planificase Ciucurel dom' Relu pentru amici și admiratoare. Cetățeanul venise, făcuseră o conversație lejeră despre femei, mașini și telefoane mobile, după
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mâini tremurânde, o bancnotă de un leu, după care coboară Încet scările care duc spre stație, cu acea prudență pe care numai vârstnicii o au. Antoniu mulțumește, plecându-și capul și strecurând mica bancnotă În buzunarul sacoului. Sirena poliției insistentă, vorace, dezlănțuită, Îl crispează, și-i dă o senzație de greață. Soarele a urcat pe cer și obrajii lui dolofani și firbinți Îi Încălzesc lui Antoniu spinarea, Îi mângâie ceafa. A obosit să stea cu mâna Întinsă, se foiește, ar vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
rotundă ca o minge” e o expresie prea blîndă. Era dezgustător de imensă și simplul efort zilnic de a căra mereu cu ea tot mormanul ăla de osînză o făcuse Îngrozitor de nervoasă. O scrofulină cu capsa pusă. Îndemnată de agitația vorace a milioane de celule hămesite, Întotdeauna apuca cea mai mare bucată din orice-i cădea În mînă, chiar dacă era plină pînă-n gît și nu mai putea decît să ronțăiască un pic din chestia respectivă. Firește, Îți tăia definitiv pofta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de lichid. Am coborât geamul și m-am căutat în buzunare după monede. Meridianul rotofei al sânului lui Catherine stătea adăpostit în mâna lui Vaughan, cu sfârcul umflat între degetele sale, pregătit parcă să hrănească un pluton de guri masculine vorace, buzele a nenumărate secretare lesbiene. Vaughan îl lovea încet, mângâind protuberanțele supranumerare, nu mai mari ca niște delicioase zgrăbunțe, cu buricul degetului mare. Catherine coborî ochii spre sân cu o privire extaziată, de parcă l-ar fi văzut pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
parte din resursele de apă potabilă ale Boliviei prin instalarea la putere printr-o nouă lovitură de stat a generalului Medrano (Joaquin Cosio) tipul clasic al dictatorului sud-american, patriarh marquesian al unei hunte, zîmbind larg și expunînd o strălucitoare și vorace dantură de carnasier. Ițele politicii boliviene, ne sugerează Bond ridicînd indiscret cortina de pe scena negocierilor, trec prin filtrul ,agenturilor străine" cum le numea un alt dictator mai puțin inspirat, iar la masa tratativelor se întîlnesc C.I.A.-ul, principalul ordonator de
Bond. James Bond by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7877_a_9202]
-
mânuiască pensula pentru a fi credibil în chip de pictorul cutare. De fapt, răspunsul nu putea fi decât unul singur: luând lecții. Spall a frecventat de trei ori pe săptămână un profesor care l-a ajutat să imite stilul, „mișcările vorace" ale pictorului. Competiția a început bine, printre altele și cu o posibilă candidatură la Premiul de interpretare masculină. Spun „posibilă" pentru că mai sunt atâtea filme care, venind în avalanșă, se înghit unele pe altele.
Cannes 2014: Frumusețea naturii răzvrătite by Corespondență specială de la Magda Mihăilscu () [Corola-journal/Journalistic/79213_a_80538]
-
fata de 12 ani, mic geniu, dintr-o familie foarte bogată. Confesiunea portăresei și jurnalul adolescentei dezvăluie drama comună: amândouă sunt foarte inteligente, își ascund și inteligența greu de înțeles și de acceptat de cei din jur, ca și apetitul vorace pentru cultură, pentru filosofie îndeosebi, ca și fascinația față de Japonia. Trăiesc vieți paralele până când un japonez le silește să-și arate adevărata lor natură, să fie ele însele. Romanul are un fundal social consistent: cei modești ca avere sunt portăreasa
Ariciul și camelia by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7305_a_8630]
-
vrea și găsea lesne argumentele convenabile obiectivelor sale, operative ori de durată. De aceea, păstra pe chip, mai totdeauna, zâmbetul triumfătorului, un zâmbet larg, care lăsa să i se vadă șirul de dinți puternici, ai insului pofticios, gurmand, cu mușcătură vorace. Cu timpul, se instalase confortabil într-o ținută autoritară. Tunsoarea scurtă a părului împrumuta capului său ceva din prestanța unui tribun roman." Nu este vorba doar de o descriere, remarcabilă prin plasticitate, a înfățișării scriitorului, ci și de o reconstituire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7634_a_8959]
-
indian genist, iubitul Hanei); sau din Almâsy, Hana și Kip (genistul indian fiind personajul agreat de celelalte, de aici structura sa de tampon). Viața tuturor este, însă, însăilată narativ în funcție de Almâsy, poreclitul englez al deșertului, geograful mistic ajuns spion, amantul vorace al unei singure femei (Katherine), omul căzut din cer (prăbușit cu avionul) și ars, ajuns pacient muribund. Toți cei din jur se raportează la Almâsy ca la o divinitate rănită, ca la un daimon obsedant: Hana râvnește să fie mântuitoarea
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
filmul anterior, cu o geometrie perfect euclidiană în ciuda montajului psihedelic și a intensității insuportabile a unor secvențe, în Enter the Void narațiunea este bulversată, regizorul lăsându-ne pradă imaginilor și culorilor, halucinațiilor mirifice și infernale induse de narcotice, cu flori vorace deschizându-și mandalic fractalii, cu o beție sexuală desfăcându-se în bande de frecvență cromatică, cu exploziile de lumină ale Tokio-ului noaptea, un oraș-vitraliu. Filmul pare un vis prelungit în care moartea și viața se regăsesc pe un registru
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
a aristocrației ereditare, în vreme ce monarhiștii sunt sătui de vrăjile celor care închină un cult liderilor dintr-un regim republican. Cînd umblatul cu moșmoane va înceta, conștiința intelectualilor va avea alt timbru de judecare a trecutului. Doina Uricariu are un ochi vorace, avid după detalii de arhitectură, vestimentație și peisaj, arătînd o atenție draconică în descrierea palatelor regale, a tablourilor de epocă, a hainelor princiare sau fotografiilor văzute în arhiva regală de la Versoix. Dar cînd descrii palatul regal grec de la Tatoi pe
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
la locul crimei, chiar dacă ea nu face decât să confirme o certitudine. O întreagă galerie exotică de traficanți locali începând cu Big Fate, Midget, G. trăiește la su--perlativ intrând în filmul paranoic pe care-l derulează delectabil-devastator polițistul. În lumea vorace în care trăiește Terence nu este loc pentru procese de conștiință, compasiunea când apare este adesea voalată de un joc cinic ca în scena care deschide filmul, în sine ea nu poate fi luată în serios, mai ales că totul
Un vis de New Orleans by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6565_a_7890]
-
plictisului. Matei Vișniec se dovedește același intelectual atras de toate zările culturii: de la clocotul pitoresc al Bucureștiului și pînă la forfota elitistă a Parisului, de la atmosfera Cenaclului de luni și pînă la culisele Festivalului de la Avignon, nimic nu scapă ochiului vorace al dramaturgului român. Întrebat dacă în devenirea unui artist perseverența e mai importantă decît talentul, Vișniec dă un răspuns frumos, chiar dacă, hélas, nu atinge chestiunea: „Eu cred în muncă și în umilința scrisului. Rămîn umil în fața cuvintelor pentru că știu un
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4979_a_6304]
-
este forma degradată a ezotericului în varianta lui proto-chimică. Obsedat de retorte și de proporții numerice, alchimistul aduce cu imaginea ucenicului vrăjitor mestecînd cu lingura în fierturi și în poțiuni spirituale, pentru a da peste panaceul mult visat. Un fantast vorace, ahtiat după substanțe inefabile, căutînd piatra menită a preschimba totul în aur. Privită din acest unghi, alchimia este o vrăjitorie cu răcoare de bolniță și cu obscurități de firidă umedă, iar alchimistul o eminență clandestină, repudiată de autorități, al cărei
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
mare acoperire nostalgia activă a tatălui pentru o utopie multiplă: a comunismului triumfalist, a lumii igienizate intelectual și cultural, a epurării creștine absolute și, paradoxul cel mare, a tatălui propagandist ce eșuează în construcția socială a unui eu-tiranic, din cauza sentimentalismului vorace. Valentin Stepanovici, tatăl, este un sensibil care are nostalgia călăului. Un tată castrator fără nimic grotesc. Afară de aversiunea - în fond, împrumutată ideologic - pentru creștinism. Un tip de personaj pe care literatura contemporană nu l-a explorat, nici măcar la suprafață. Proza
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
abandonat de adultul care, ca orice adult responsabil, își îngăduie să dea curs pornirilor ludice pe care le-a resimțit dintotdeauna. N-ar fi exclus ca această despărțire să fie pricinuită, la un nivel de profunzime, de maturizarea stilistică. Ucenic vorace într-ale scrisului, Radu Cosașu învață din vreme să ocolească patetismul. Deprinde, adică, stilul și ajunge să-l descopere ca fundamental (multă vreme considerându-l, pur și simplu, accesoriu). Prima pagină a Logicii conține mărturia acestei revelații: în Popa Nan
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
Heinzmann par a fi „practici mafiote”. Mai mult, deputatul PDL acuză USL de "sabotarea economiei naționale și de politizarea a tot ceea ce se poate". „Situația managerului TAROM, care a fost practic pus la colț și atacat cu sălbăticie de clientela vorace a USL, dovedește că actuala guvernare nu are în interes funcționarea eficientă a companiilor de stat, ci jefuirea sistematică a bunului public. Este de neînțeles cum un manager care a redus cheltuielile TAROM cu aproape o treime în 2013 și
Elena Udrea critică dur ce se întâmplă la TAROM: USL sabotează economia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36724_a_38049]