11,500 matches
-
românească, în funcție de cunoștințele fiecăruia. În acest fel se creează dese confuzii în comunicare. Desigur, circulația cuvintelor în vorbire și/sau scris, nu pot fi reglementate prin legi, dar, specialiștii ar trebui măcar să stabilească niște reguli și recomandări de scriere și vorbire corectă a respectivelor cuvinte. Aceasta, din respect pentru scrierea și vorbirea românească. Pentru că unii scriu on-line, alții online, iar alții, chipurile, îl „românizează”:onlain sau onlein. Cum vor mușchii lor lingvistici. Un minim respect pentru limba română, pentru că ea adoptă
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
în comunicare. Desigur, circulația cuvintelor în vorbire și/sau scris, nu pot fi reglementate prin legi, dar, specialiștii ar trebui măcar să stabilească niște reguli și recomandări de scriere și vorbire corectă a respectivelor cuvinte. Aceasta, din respect pentru scrierea și vorbirea românească. Pentru că unii scriu on-line, alții online, iar alții, chipurile, îl „românizează”:onlain sau onlein. Cum vor mușchii lor lingvistici. Un minim respect pentru limba română, pentru că ea adoptă cuvintele străine, dar le transformă în neologisme numai după o prealabilă
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
denumirii pe care îl folosim în raport cu marea lucrare a domnului Constantin Toni Dârțu, și în trecutul apropiat al evoluției acestei enciclopedii, pentru a sublinia importanța pe care o dăm enciclopediei PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR. Volumul 49, de care facem vorbire, subintitulat ” De colecție“, întocmit la inițiativa regretaților președinți ai Academiei Oamenilor de Știință din România-Iași și Cluj; acad.Cristofor Simionescu și prof. univ.dr.DHC Crișan Mircioiu, și cu aprecierile Academiei Române, prin prof. Leon Dănăilă, membru titular al Academiei Române, cuprinde următoarele
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR ÎN PRAG DE ANIVERSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_roma_al_florin_tene_1331130367.html [Corola-blog/BlogPost/354338_a_355667]
-
petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
avem mare grijă privind păcatele împotriva Duhului Sfânt, care sunt foarte grele și ne pot aduce mare pagubă și trupului, dar mai ales sufletului. Cine hulește pe Duhul Sfânt îl hulește, de fapt, pe Dumnezeu. Să avem mare grijă cu vorbirea de rău a preoților, care sunt purtători de Duh Sfânt. Orice creștin care are o viață duhovnicească adevărată este purtător de Duh Sfânt. Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și pe toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule
CINE ESTE DUHUL SFÂNT? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466409696.html [Corola-blog/BlogPost/378861_a_380190]
-
operarea cu elemente taxonomice ale imaginarului într-un spațiu cotidian și este aplicată decurgerii epice. Personajele Alexandru și Iuliana sunt dăruite artei iar considerentele lor balansează între real și virtual într-un mod firesc transmis cititorului prin evocări simple, prin vorbire și întâmplări redate natural. „Nu uitați domnilor, în pictura sa sunt culori care strigă, până când lumea întoarce capul, curioasă să le vadă”. Picturii i se adaugă dansul, personaje harice (Pitihar) personaje mitice, zeița Cobra, Uranus, Atena, arhetipurile peșterii (mitul peșterii
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
copii primești salariul mai mare... Dreptaciul: (Precipitat) - Bine, bine... dar, dacă acel om este leneș și nu muncește la fel ca ceilalți? Principiul pe care-l susții încurajează lenea. Activiștii se vor comporta mai rău decât... patronii, de care faci vorbire. Se vor comporta cu averea tuturor de parcă ei ar fi proprietarii acesteia. Va fi exploatarea omului în numele unei ideologii. Stângaciul: - Nu! Este cum îți spun eu. Dacă ar fi altfel, atunci ce vom face noi care avem câte o mână
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
destinul). Florian Antonescu - este un alt antologat al ediției de față, prezentând un grupaj reprezentativ din poemele sale, ilustrate de Costel Tănăsache. Poetul își încearcă pana în specia, atât de pretențioasă și perfectă a sonetului, îmbinând limbajul specific acestuia, cu vorbirea cotidiană. Un amestec de sacru și profan, dulce și amar, albul spectral al luminii cu nuanțele de verde și cenușiu, ale țărânei. “Sonet nocturn” - aduce atmosfera eminesciană din “Sărmanul Dionis”, cu aceleași accente de luptă cu efemeritatea clipelor: “S-au
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
a literatului și compătimirea dureroasă a profanului. Două dureri, fizică și sentimentală au început să miște din temelii intelectualitatea adevărată și să se întrebe dacă se mai poate continua cu lipsa de durere. Au observat regresivitatea cuvântului martor la aberațiile vorbirii și au început să stopeze schimonosirea termenilor, care continuă să se întindă rugători în plan vizual și auditiv, de către pseudointelectualii profani, legați la ochi de mâna balanței justițiare pentru a nu vedea și nu auzi gemetele puternice ale umbrelor nopților
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
de cuvinte elevate, decade și ajunge la nivelul mizer de azi, în care nu se mai pot închega idei înalte. La care se mai adăugă și oribila vulgaritate care e inerentă unei societăți în degradare” și dă câteva exemple de vorbire contemporană între care: „Nu se mai spune „eu ca ministru”, „eu ca profesor” ci eu ca și ministru, eu ca și profesor. Acest „ca și” e un agramatism de necrezut care s-a generalizat!” Dar cum a apărut această formă
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
mai spune „eu ca ministru”, „eu ca profesor” ci eu ca și ministru, eu ca și profesor. Acest „ca și” e un agramatism de necrezut care s-a generalizat!” Dar cum a apărut această formă? Iată cum: pentru evitarea în vorbire a cacafoniei - deși cuvântul cacao nu am auzit să fi rănit cândva auzul cuiva! - din comoditate mentală dar mai ales din dezinteres pentru limbă datorită cumplitei inculturi, s-a inventat intercalarea cuvântului virgulă, cum ar fi: „ca virgulă capră”. Acest
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
în pași lungi pe asfaltul străin de Spania, mi-a mângâiat însă urechile cu graiul de acasă. Mi-am dat seama că limba română, și numai ea, se despletea în nuanțe pline de armonie în auzul atât de însetat de vorbirea copilăriei mele. Eram departe de vatra unde m-au legănat basmele lui Ion Creangă și melancolia iubirilor lui Eminescu. Și totuși, aceleași cuvinte ce au împodobit buzele iubiților mei scriitori colorau acum atmosfera stătută din peronul acesta al Spaniei... Într-
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
în pași lungi pe asfaltul străin de Spania, mi-a mângâiat însă urechile cu graiul de acasă. Mi-am dat seama că limba română, și numai ea, se despletea în nuanțe pline de armonie în auzul atât de însetat de vorbirea copilăriei mele. Eram departe de vatra unde m-au legănat basmele lui Ion Creangă și melancolia iubirilor lui Eminescu. Și totuși, aceleași cuvinte ce au împodobit buzele iubiților mei scriitori colorau acum atmosfera stătută din peronul acesta al Spaniei...Într-
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_adrian_fageteanu_.html [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
prim-planul studierii atente și prezentat de autor prin înțelepciunea existențială în cărțile cu mare valoare istorică și culturală. La el a apelat truditorul Marius-Valeriu Grecu, cu scopul de a împrospăta memoria cititorilor cu ceva din iconografia entității noastre, în vorbire, gândire, socotire cinstită, judecarea după Legea Nouă a Atlanzilor - în Sala Străbună, sau măcar aplicarea principiului de Aur a jurist consultului roman Ulpianus: (trăiește cinstit, nu vătăma dreptul altuia, dă-i fiecăruia ceea ce este al său) și care nu trebuie
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
și drepturile revoluționarilor, înseamnă o lămurire că limba omului e adaptată cel mai mulat pe brutusul cugetului nechibzuit, când este vorba de frustrare. Cum să spună cineva că maestrul Alexandru Arșinel nu a participat la revoluție? Cât de măsurat în vorbire este cel ce rostește așa ceva, indiferent cine ar fi el? Întocmai artistul Alexandru Arșinel este un revoluționar veritabil, pentru că a început revoluția cu trei decenii înaintea celor ce-și împart azi certificate! Oare nu Alexandru Arșinel, cel mai adesea în
ALEXANDRU ARŞINEL. REVOLUŢIE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442223308.html [Corola-blog/BlogPost/347169_a_348498]
-
satul lui și să le spună oamenilor de acolo ca să se roage mai mult, să dea de pomană și să se poarte cum se cade cu vecinii lor. Se spune că în urma viziunii cu MOȘUL, PETRACHE LUPU și-a recăpătat vorbirea și a început să predice. Vestea s-a răspândit cu viteza fulgerului în toată țara, au început să vină pelerini cu sutele, unii erau grav bolnavi; ei veneau la MAGLAVIT ca să se vindece atingând SFÂNTUL, după cum i s-a spus
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 79 din 20 martie 2011 Toate Articolele Autorului Vorbim despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții ce i se
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_si_discurs.html [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]
-
o știu astăzi aprecia sau gusta în profunzimile ei dintru început, lucru pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel în Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Referință Bibliografică: Vorbirea despre biserica intre curs si discurs / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 79, Anul I, 20 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_si_discurs.html [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]
-
noastră să ne aștepte cu masa pusă, cum se spune, dar nu în sala destinată zilnic pentru așa trebuincioasă activitate ci într-o alta, la fel de bine cunoscută pentru că a acolo s-a desfășurat carnavalul nostru despre care v-am făcut vorbire mai la începutul acestei lucrări. Meniul a fost bogat sub aspect cantitativ și calitativ, iar atmosfera, recunosc, excelentă, mai ales că pe masă erau orânduite sticle cu bere rece și, din camerele de cazare, fiecare a venit cu ceva „întăritoare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Ștefănescu. Nu mai știu dacă aceste haine s-au confecțșionat la comandă sau au fost cumpărate de-a gata! Dl. Cotolan s-a dus acasă fără pachetul de carne de rigoare, cu traista goală. În felul său, cu talent în vorbire, a reușit s-o împace pe Filia. Altă carne n-a mai găsit, măcelăriile fiind închise la terminarea pariului. Pierduse în ziua aia și costul unui costum de haine și banii dați pe carne. Nu și omenia și calitatea superioară
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Partida_de_rams_si_cainii_hamesiti_lde_a_birtul_lui_misac_.html [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
mister al lumii create. Totodată, convingerea noastră este că singură antropologia creștină are puterea de a aduce liniștea atât de mult căutată, pentru om și pentru lume, liniște izvorâtă din iubirea lui Dumnezeu și împărtășită lumii prin om - ,,cununa creației,,. Vorbirea despre Biserică între curs și discurs Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
atrăgea, care inspira încredere, mai ales pentru acele persoane care nu cunoșteau nici un avocat și nici tertipurile specifice tuturor treptelor ce trebuia călcate în sistemul juridic. Pe cei cu probleme de natură civilă îi atrăgea cu un anumit fel de vorbire, în timp ce pe cei angrenați în cauze penale încerca să-i atragă cu alt vocabular, alte gesturi și priviri, alte prăpăstii create pe moment. Știa să-i sperie, să arunce nada, pentru ca apoi să-i transforme în clienți. Cele două reușite
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_capii_5_marian_malciu_1327334794.html [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
mai era așa cenușie. Parcă toate lucrurile erau noi. Aveam o pace deosebită în inimă, un sentiment extraordinar, pe care nu l-am mai avut niciodată. Începând de atunci am observat un lucru interesant. Înainte de a deveni creștin aveam o vorbire foarte murdară, foloseam cuvinte murdare. Deseori am încercat să-mi schimb felul de a vorbi, dar îmi era imposibil. Însă, la vreo 2 săptămâni după ce m-am întors de la Moscova, eram într-o stație și câteva fete vorbeau așa cum vorbeam
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_vasile_filat_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356362_a_357691]
-
zona amntită până prin 1960. Treptat, cu pătrunderea efectelor industrializării(dezvoltarea industriei textile) și în economia țărănescă, războiul de țesut s-a instalat din ce in ce mai rar, până s-a renunțat definitiv la el. Odată cu dispariția războiului din casă țărăneasca au dispărut din vorbirea oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum: iepe pentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din fața pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele, minciunica pentru ultimul
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]