1,940 matches
-
o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu capul în jos. Starostele (vornicul) pune mâinile pe capul mirilor și spune iertăciunea: „Cinstiți socri, nuni și nună, Toți câți sunteți împreună, Vă poftesc, luați aminte La vreo câteva cuvinte. Știți, omul cât trăiește Multe-n lume el greșește. Cu fapta și cu cuvântul Tot
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cinstitul mire Un pahar de vin. Iar de la nuni și socri mari Voi primi și gologani. Iar de la Dumnezeu: AMIN!” Mirii sărută mâna socrilor mari și mici, mâna nașilor. Se aduce o farfurie cu patru bucăți de cozonac sau pâine. Vornicul spune: „Și acum să vedem, dacă de mâne Ai să poți să coci la pâne Să te rogi în patru zări Să te ajute de cu zori.” Mireasa primește câte o bucată de pâine, face cruce și aruncă în față
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fapt, pentru cine o cercetează îndeaproape - vârfuri de rațiune sincronizate, cu toate beteșugurile unei limbi în facere, cu tradiția iluministă la apus. O asemenea colecție de maxime, zicători, "cuvinte adevărate" (mai puțin, se vede, înaripate) a adunat, la vremea lui, vornicul Golescu. O parte dintre ele i-au interesat pe junimiști, pe Eminescu mai ales, aflăm din prefața lui Marin Bucur la ediția selectivă, a doctorului Gh. Paschia, din pildele lui Iordache Golescu, apărută în Biblioteca Eminescu, în 1975. Tema care
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
haine de șahmarand (aur și argint), cu șlic de sobol și cu multe odoare împodobită. Și era tânără și frumoasă și plină de Suleiman (fardată), ca o fată de racheriță. Și o trimite cu carăta domnească, cu siimeni și cu vornici și cu comiși dzioa amiadzidze mari pe uliți, la feridiu (la baie) și pe la mânăstiri și pe la vii (perfect!), în primblări. Și făce și pe boieri de-ș trimite giupânesele cu dânsa. Și după ce vinie de la primblări, trimite giupânesele daruri
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
etc. 3.6. Reprezentare și relațiile dintre nivelurile decizionale Sfatul cel mare al Vrancei se compunea din reprezentanți ai fiecărui sat. Adunarea avea drept de decizie asupra acțiunilor de la nivelul operațional din Vrancea, zona care se afla sub supravegherea unui vornic din afara comunității, desemnat de domnie. Vornicul primea recompense în bani sau produse din partea fiecărui sat. Activitățile comerciale ale Vrancei nu erau bazate pe principiul comerțului liber de mărfuri, ci erau organizate sub forma unui monopol comercial deținut de neguțătorul Vrancei
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dintre nivelurile decizionale Sfatul cel mare al Vrancei se compunea din reprezentanți ai fiecărui sat. Adunarea avea drept de decizie asupra acțiunilor de la nivelul operațional din Vrancea, zona care se afla sub supravegherea unui vornic din afara comunității, desemnat de domnie. Vornicul primea recompense în bani sau produse din partea fiecărui sat. Activitățile comerciale ale Vrancei nu erau bazate pe principiul comerțului liber de mărfuri, ci erau organizate sub forma unui monopol comercial deținut de neguțătorul Vrancei. Neguțătorul impunea prețul de vânzare a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
constituțional există un agent de impunere special desemnat în acest sens. Regulile de poziție în cadrul comunității pot fi identificate în momentul în care de la nivelul constituțional se impune obligația existenței unor astfel de poziții. Obligația de plată era monitorizată prin intermediul vornicului. Vornicul era un agent de monitorizare desemnat de obște pentru a se asigura că țăranii respectă regulile și contribuie cu sumele necesare la cheltuielile comune. Mijlocul prin care se dovedea plata era răbojul, un băț din care vornicul dădea fiecărui
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
există un agent de impunere special desemnat în acest sens. Regulile de poziție în cadrul comunității pot fi identificate în momentul în care de la nivelul constituțional se impune obligația existenței unor astfel de poziții. Obligația de plată era monitorizată prin intermediul vornicului. Vornicul era un agent de monitorizare desemnat de obște pentru a se asigura că țăranii respectă regulile și contribuie cu sumele necesare la cheltuielile comune. Mijlocul prin care se dovedea plata era răbojul, un băț din care vornicul dădea fiecărui țăran
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
monitorizată prin intermediul vornicului. Vornicul era un agent de monitorizare desemnat de obște pentru a se asigura că țăranii respectă regulile și contribuie cu sumele necesare la cheltuielile comune. Mijlocul prin care se dovedea plata era răbojul, un băț din care vornicul dădea fiecărui țăran plătitor câte o bucată pe post de chitanță. În cazul datoriei bănești față de obște, observăm că la nivelul alegerii colective apar reguli de poziție și reguli de recompensare și pedepsire. Regula de poziție este cea care consfințește
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bucată pe post de chitanță. În cazul datoriei bănești față de obște, observăm că la nivelul alegerii colective apar reguli de poziție și reguli de recompensare și pedepsire. Regula de poziție este cea care consfințește activitatea și modul de desemnare a vornicului, iar regulile de pedepsire prevăd posibilitatea ca cel care nu-și achită obligațiile să fie bătut cu bățul. Este interesant de urmărit faptul că regulile influențate de acțiunile de la nivel constituțional au nevoie de mecanisme și agenți oficiali de monitorizare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și fac la un loc un fel de republică. Cel dintâi este Câmpulung, în ținutul Sucevei, împresurat de piscurile unor munți foarte înalți. Acest ținut are cam 15 sate, toate cu obiceiurile și judecățile lor deosebite. Uneori primesc și doi vornici trimiși de la domnie; însă de multe ori îi gonesc afară din ținut, la câmpie, când aceștia întărâtă cugetele locuitorilor și se bizuie pe întăriturile ce le-a dat lor firea. Nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dar se păstrează și responsabilitatea colectivă a satului. Taxarea individuală („capitația”) devine normă abia prin reforma administrativă din anul 1864. De la sfârșitul secolului al XVIII-lea, plata colectivă a taxelor a fost susținută de o administrație regională incipientă formată din vornici și pârcălabi, perioadă în care au început să fie realizate și primele recensăminte . Același lucru s-a întâmplat și cu Vrancea, care era obligată la plata, ca întreg , a unui bir anual prestabilit, fiind astfel declanșat un joc de repartizare
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
conduse de primării. Scopul acestei reforme era de natură fiscală. Astfel, actul din 1864 prevede că „nicio comună nu va putea număra mai puțin de 500 de contribuabili” (Stahl, 1998, vol. I, p. 32). Printre efectele apariției administrației locale (inițial vornici și pârcălabi, apoi primării) se numără următoarele. În primul rând, s-a creat o birocrație locală, provenită din stabilizarea funcționarilor însărcinați cu taxarea. Teoretic, aceștia erau aleși de localnici, dar practic, pozițiile lor s-au stabilizat. În al doilea rând
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și de trecere peste orice teren vrâncean. Mărturia vornicului Vrancei din 1817 arată că locuitorii satului Spinești „trag mare supărare de către locuitorii din Păulești, că le-ar fi închizând drumurile și i-ar fi oprind de la pădure, ca să nu își taie lemne de foc și pentru alte trebuințe” (Stahl
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
locuințelor rurale din județul Caraș Severin. Aici nu sunt cunoscute paretarele, dar ,,culmea’’ care în alte zone este folosită pentru expunerea unor obiecte de artă, aici este folosită pentru înșirarea hainelor puse la uscat. De remarcat sunt ștergarele de ,,givar’’( vornic) folosite la nuntă, învelitorile de leagăn, covorul (,, poneava’’; ,,pricoița’’; ,,procovița’’; ,,cilim’’) care este Țesut în război, cu motive geometrice, pe un fond închis și care este folosit în camera de oaspeți sau la diferite ocazii, măsaiele ornamentate la capete, poclada
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ferească sfântul să-ți puie ea o poreclă. Frige-vacă! Nici lui Rabelais nu i-a dat în minte una ca asta. Totul s-a tras de la o nuntă ce avusese loc undeva pe lângă Bârlad. Se însura Ion Palade, cumnat cu vornicul Velicico, frate bun cu Miron Costin. De față, multă boierime aleasă, nemulțumită de mojiciile bătrânului domnitor Cantemir. Acesta,... de pe cum îi era natura lui (fire, hire, dar Neculce plusează și scrie, primul, cred, în limba română, natura!) se înțelegea ușor
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
știința de carte, cu bădărănii... Revoltați de această josnică tiranie, boierii de neam se sfătuiesc și se jură să fugă cu toții la Brâncoveanu, să obțină ajutor de la el, să-l răstoarne pe Cantemir și să-l pună în loc pe Vericico, vornicul. Frige-vacă trage cu urechea și îi toarnă imediat pe toți. Ca azi. Bătrânul Cantemir asmute haita lui de oportuniști, ajunsă și la putere, câțiva răzvrătiți reușesc să se refugieze în Muntenia, alții sunt prinși în frunte cu acest Vericico, și
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
a eschimoșilor care nu ni se pot alătura, întrucât toate interjecțiile și alte cuvinte din limba lor sunt compuse numai din consoane. Ca să nu lase gerul să le intre în gură... Cum să strige ei "UAU"?... Așa că îl lăsăm pe vornicul Ureche să ofteze și pentru ei: "Uau!Uau!Uau! Săracă țară a Moldovei..."
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
românilor, ediția a II-a, Vol. II, partea I, București, p. 387. footnote>. Niculaki Stolnicul însemna în izvorul său de cheltuieli următoarele: „în zilele lui Barnovski, când m-am pârât cu Spătarul Dumitru, cheltuit-am 12 zloți și lui Gavrilaș Vornicul un inel de aur de 10 galbeni”; și mai departe: „o sabie ferecată cu argint dat-am lui Aslan Vornicul când am scos Corlătăștii și Stejărenii preț de 12 unchii”. Iar dintr-un document din 24 mai 1503, aflăm că
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cheltuieli următoarele: „în zilele lui Barnovski, când m-am pârât cu Spătarul Dumitru, cheltuit-am 12 zloți și lui Gavrilaș Vornicul un inel de aur de 10 galbeni”; și mai departe: „o sabie ferecată cu argint dat-am lui Aslan Vornicul când am scos Corlătăștii și Stejărenii preț de 12 unchii”. Iar dintr-un document din 24 mai 1503, aflăm că Danciu din Brâncoveni, fost mare vornic, dăduse lui Iane, banul Craiovei, satul Băilești, „ca să fie milă și cinste și căutare
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
10 galbeni”; și mai departe: „o sabie ferecată cu argint dat-am lui Aslan Vornicul când am scos Corlătăștii și Stejărenii preț de 12 unchii”. Iar dintr-un document din 24 mai 1503, aflăm că Danciu din Brâncoveni, fost mare vornic, dăduse lui Iane, banul Craiovei, satul Băilești, „ca să fie milă și cinste și căutare și să-i scoată lui dregătorie de la Ștefan Voievod”<footnote Ibidem, pp. 386 387. footnote>. După cum se constată, în aceste cazuri este vorba de daruri făcute
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
că cei dragi, iubiți de rude, de cei apropiați și de Dumnezeu, mor de tineri. EXPOZEUL GENITORILOR Bunicul Constantin Cotlarciuc, născut în anul 1874, a fost urmaș al unor dregători ai comunei Vama, fiul Rahilei Hurjui căsătorită cu Grigore Cotlarciuc. vornic al satului între anii 1879 și 1882. Grigore s-a născut în 1834, fiind feciorul cojocarului Vasile Cotlarciuc și al Iftimiei, care locuiau la casa cu numărul 239 din Vama. Absolvent al școlii cantorale din Cernăuți în 1892, după cum se
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
născută în 1923, farmacistă în orașul Câmpulung, în viață, membră a Cenaclului Literar „Nectarie”, care are două fete, Ariadna în. 1950) și Virginia în. 1953), iar Tudora are tot două fete, Carmen în. 1934) și Dana în. 1945). GRIGORE COTLARCIUC, vornic al satului Vama între 1879 și 1882, a avut șapte copii: trei fii, Ion, Gavril și Constantin, și patru fiice, Paraschiva, Nastasia, Marioara și Garofa, dezvoltând ramura vămeană a numelui: ION, a avut-o pe Domnica îdevenită prin căsătorie Grigorovici
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Îți ordon să pui stavilă uneltirilor pizmașe împotriva unor viteji neînfricați și credincioși cuvântului dat Măriei Mele! Asta trebuie să înțelegi, vornice Moțoace! O dată pentru totdeauna! Că și neamul tău din vânzători de domni s-a plămădit... Da, Măria Ta... Vornic ai fost și vornic Țării de Mijloc vei rămâne! Atât și nimic mai mult, Moțoace! Și asta cu ceva bunăvoință... Precum e voia Măriei Tale, slăvite stăpâne!.. Și nici povețele despre odihna vitejilor mei nu le primim, că nu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
stavilă uneltirilor pizmașe împotriva unor viteji neînfricați și credincioși cuvântului dat Măriei Mele! Asta trebuie să înțelegi, vornice Moțoace! O dată pentru totdeauna! Că și neamul tău din vânzători de domni s-a plămădit... Da, Măria Ta... Vornic ai fost și vornic Țării de Mijloc vei rămâne! Atât și nimic mai mult, Moțoace! Și asta cu ceva bunăvoință... Precum e voia Măriei Tale, slăvite stăpâne!.. Și nici povețele despre odihna vitejilor mei nu le primim, că nu ești cel mai nimerit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]