85 matches
-
F1B și F1C Str. Victoraș inclusiv blocurile 18G, 18H2, 18H3, 18I Str. Viilor Str. Vintileanca Str. Vioarei Str. Violetelor Str. Viorelelor Str. Vișeului Ale. Vitioarei blocurile 43, 44, 45, 84 Str. Vînători Str. Vlaicu Vodă (fostă Sulfmei) Str. Voila Str. Vornicei blocurile 67A, 67B, 68, 77, 81, 82, 83 Str. Vornicul Boldur Str. Zambilelor Str. Zăganul Str. Zănoaga Str. Zăvoiului Str. Zînelor Str. Zorelelor Int. Zorilor Str. Zugravului Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 11 Municipiul PLOIEȘTI Localitate componentă: Ploiești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
se interpreta de rămas bun și se executa ritualul „aruncarea mălaiului peste casă”: mireasa arunca pe acoperișul casei; în semn de despărțire de părinți, un buchet de flori legate cu spice de mălai. O tradiție mai nouă este „schimbarea colacului”. Vorniceii veneau călare, băteau în poartă și spuneau: „Cere murgul prapur”. După aceste cuvinte, mireasa trebuia să-i stropească cu agheasmă și să le dea un colac. Dacă fata era din alt sat, mirele trebuia să plătască „vulpea” - un fel de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
rezultat un număr de cinci copii care s-au împăcat foarte bine între ei și nu au simțit niciodată că sunt frați vitregi. Din cei cinci copii, un număr de trei fete au fost: Virginia - învățătoare, căsătorită cu învățătorul Gheorghe Vornicelul din Cașin; a doua a fost Cornelia - căsătorită cu învățătorul Opincă (Ulmeanu) cu domiciliu în București; a treia a fost Maria - învățătoare, căsătorită cu preotul Comănescu cu domiciliul în Buhuși. Al patrulea copil a fost Ion Pâslaru (Neluță), preot în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
oierit, ierbărit etc. Escelenta carte de cultura pomilor a d-lui Dim. Comșa se-ntitulează deci cu drept cuvânt Pomărit - și nu Pomologie. Numai meșteșugul advocaților se servă de un sufix mai bizantin si se cheamă advocat-lîc! [20 decembrie 1878] PANDARUS, VORNICEL DE NUNTĂ Sânt misiuni și misiuni. Pe lângă misiunile de înaltă gravitate, încredințate capacității cunoscute a d-lui C. A. Rosetti și celei și mai cunoscute a d-lui Dim. Brătianu, mai avem de înregistrat încă una d-o deosebită delicateță
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu nuntașii pe gheața Bistriței. Mireasa și druștele cu capetele înflorite; nevestele numai în catrinți și bondiți. Bărbații împușcau cu pistoalele asupra brazilor, ca să sperie și s-alunge mai degrabă iarna. Cum au văzut oameni străini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni și le-au ieșit înainte cu năfrămile de la urechile cailor fîlfîind. Au întins plosca ș-au ridicat pistoalele. Ori beau în cinstea feciorului de împărat și a slăvitei doamne mirese, ori îi omoară acolo pe loc”. Vitoria
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
La ruși, dacă murea un tînăr neînsurat, era condus la groapă cu alai de nuntă; mai era sacrificată și o fată, încă nenuntită, pe deasupra. Se regăseau în viața „de dincolo” ca familie închegată. „La ucraineni, ca și la români sunt vornicei care umblă cu plosca cu vin sau rachiu dînd oaspeților să bea întocmai ca la nuntă. La români, mai mult încă, în unele părți (precum în comuna Bălăceana-Bucovina) vătăjeii trag focuri de pușcă tot drumul pînă la groapă, datină caracteristică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vor fi semănat sau cosit pe hotarul Bohotinului căci Bohotinul ce îl întărise Domnul chiar atunci nu era încă stâlpit și Cămănarul este cu trebile Domniei la Țarigrad" (Cr. Bohotinului, p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor sătenilor din Munteni că i s-au jeluit Miron Bucioc și Nicolai Buhuși pe acei săteni pentru că li-au scos plugurile ce le trimisese să are la satul lor Dodești și li-au bătut plugarii. Acei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
coșarelor cu produsele de rezervă. Satele erau subordonate administrativ ocoalelor care apăruseră la sfârșitul secolului al XVIIIlea și fuseseră consfințite definitiv prin regulamentul Organic. Ocoalele erau conduse de privighetori numiți de domni, pe o perioadă de trei ani, aleși de vorniceii satelor dintre boiernașii și mazilii locali. Ei primeau o leafă și aveau sarcina să asigure strângerea dărilor și să apere sătenii de neplăceri. Aflăm din „Surete și izvoade" (vol. XXV, p. 265-268), că în 4 noiembrie 1848 N. Râșcanu, spătar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iordache, care a fost vistiernic, pentru căci Domina Mea m-am milostivit și v- am dat iarăși lui cum ați fost înainte, pentru acest lucru, iar voi ca să aveți a asculta de Dumnealui întru tot ce va da învățătură, iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și încasarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de lucru a locuitorilor unor sate boierești; iar alt act din 31 decembrie 1741 despre „o muncă cu hurta" care erau departe de ceea ce cerea actul din 12 ianuarie 1742 (12 zile): „1741, noiembrie 25. Constantin Mavrocordat Vv. scrie la vornicelul și la toți oamenii din Murgeni ot ținutul Fălciului „ce s-au numit până acum slobozie domnească că Domnia mea am hotărât de obște prin ponturile rânduieli, oamenii ci o șădea pe moșiile altora, de stăpânul acelui cu moșie să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă. Că văzând Mihai Vodă au scris i cărți pe la stăpânii satelor, și pe la vornici, și pe la vătmani, să scoată pe toți oamenii la ruptă... Iar mai pe urmă, unde găsea zlotașii câte un om fără pecetluit, îl punea pe vornicel sau vătman în butuci și îl trimitea la Iași, și-l purta pe uliță prin târg, că n-au scos oamenii întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
le-ar reduce valoarea. Vornicilor satelor li se stabilea și lor îndatoririle în raport cu autoritățile și locuitorii orașelor. Nu lipsea un capitol destinat „povătuirilor de-a dreptul pentru locuitori". Prin instrucțiunile încuviințate de către Sfat la 20 martie 1834, tipărite și trimise vorniceilor satelor, îndatoririle acestora erau bine și în amănunt conturate. Ele se refereau mai la toate problemele satelor, de care răspunzător rămânea vornicelul. Pentru ca el să aibă timpul, dar și interesul, să-și îndeplinească îndatoririle, era scutit de bir și de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
povătuirilor de-a dreptul pentru locuitori". Prin instrucțiunile încuviințate de către Sfat la 20 martie 1834, tipărite și trimise vorniceilor satelor, îndatoririle acestora erau bine și în amănunt conturate. Ele se refereau mai la toate problemele satelor, de care răspunzător rămânea vornicelul. Pentru ca el să aibă timpul, dar și interesul, să-și îndeplinească îndatoririle, era scutit de bir și de toate havalelele atât pentru sine cât și pentru vitele și pentru bunurile sale. În schimb, vornicelul se îngrijea ca cislele în sat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
problemele satelor, de care răspunzător rămânea vornicelul. Pentru ca el să aibă timpul, dar și interesul, să-și îndeplinească îndatoririle, era scutit de bir și de toate havalelele atât pentru sine cât și pentru vitele și pentru bunurile sale. În schimb, vornicelul se îngrijea ca cislele în sat să se facă „cu dreptate și fără cea mai mică asuprire", se îngrijea ca poruncile rânduite de stăpânire să le ceară și să le primească în scris de la privighetorul de ocol, să le păstreze
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se păstra la biserică și îndată când cineva făptuia ceva nepotrivit, trebuia informat privighetorul de ocol, iar când în sat intrau și mânau oameni fără răvașe ori săvârșeau fapte alături cu legea, trebuia să pună potera, în funcțiune, să informeze vorniceii din satele vecine, dar și privighetorul, indicând drumul pe unde a apucat răufăcătorul, pentru a fi prins și pedepsit. Dintr-o carte domnească din 4 decembrie 1840 adresată tuturor vorniceilor satelor din Moldova, publicată în Buletinul Oficial din 8 decembrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu legea, trebuia să pună potera, în funcțiune, să informeze vorniceii din satele vecine, dar și privighetorul, indicând drumul pe unde a apucat răufăcătorul, pentru a fi prins și pedepsit. Dintr-o carte domnească din 4 decembrie 1840 adresată tuturor vorniceilor satelor din Moldova, publicată în Buletinul Oficial din 8 decembrie 1840, se arăta că vorniceii sunt aleși de „grămada satului" dintre cei „cu frica lui Dumnezeu", sârguitori să aleagă și ei pe privighetorul ocolului. Privighetorul era ales de vorniceii din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și privighetorul, indicând drumul pe unde a apucat răufăcătorul, pentru a fi prins și pedepsit. Dintr-o carte domnească din 4 decembrie 1840 adresată tuturor vorniceilor satelor din Moldova, publicată în Buletinul Oficial din 8 decembrie 1840, se arăta că vorniceii sunt aleși de „grămada satului" dintre cei „cu frica lui Dumnezeu", sârguitori să aleagă și ei pe privighetorul ocolului. Privighetorul era ales de vorniceii din ocolul care avea vacant postul respectiv, dintre fruntașii boerinași, neamuri, mazili, proprietari de avere nemișcătoare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tuturor vorniceilor satelor din Moldova, publicată în Buletinul Oficial din 8 decembrie 1840, se arăta că vorniceii sunt aleși de „grămada satului" dintre cei „cu frica lui Dumnezeu", sârguitori să aleagă și ei pe privighetorul ocolului. Privighetorul era ales de vorniceii din ocolul care avea vacant postul respectiv, dintre fruntașii boerinași, neamuri, mazili, proprietari de avere nemișcătoare, pentru ca în caz când se întâmpla ceva rău să fie de unde răspunde pentru paguba produsă, cunoscut fiind că nealegerea unui astfel de bărbat ar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin „Cutia obștei" își avea bugetul propriu cu care își satisfăcea interesele, dar și orașele care, prin sfaturile lor orășenești, compuse din membri aleși dintre orășeni, se cârmuiau în mod independent, satisfăcându-și „materialniceștile interese". Având în fruntea lor pe vornicelul satului „ca pe o politie în sat", el era persoana care percepea și asigura încasarea „capitatiei" pentru care locuitorii răspundeau în mod solidar. Legea comunală din 31 martie 1864 recunoaște independența comunelor, cu alegerea consiliului comunal din 4 în 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Orele de dimineață, Chișinău, 1978; Trenul ce aduce primăverile, Chișinău, 1980; Numește fericirea altfel, Chișinău, 1981; File de adio, Chișinău, 1981; Plecăciune în fața izvorului, Chișinău, 1983; Minunile meșterului Întrece-Timp, Chișinău, 1985; Nesomnul bărbaților, Chișinău, 1985; Pasărea din noi, Chișinău, 1987; Vornicel la nunta badei, Chișinău, 1988; Dor de casă. Chișinău, 1989; Nuntașii, Chișinău, 1991; Galopul cailor de lut, Chișinău, 1991; Casa cu fața spre ispită, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Dialog continuu, Chișinău, 1977, 237-239; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 215-216
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
Tot în perioada premergătoare nunții, părinții băiatului și ai fetei trebuiau să se ducă și să prindă nunii mari, adică viitori nași ai celor doi tineri, care să le dea sfaturi bune și folositoare pentru viața lor. în preziua nunții, vorniceii cu bețe frumos sculptate și cu câte o batistă cusută cu flori, chiar de către mireasă invitau rudele, cunoscuții și pe ceilalți oameni din sat la nuntă. La rudele cele mai apropiate și la nași, vorniceii sau chiar mirele însoțit de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
viața lor. în preziua nunții, vorniceii cu bețe frumos sculptate și cu câte o batistă cusută cu flori, chiar de către mireasă invitau rudele, cunoscuții și pe ceilalți oameni din sat la nuntă. La rudele cele mai apropiate și la nași, vorniceii sau chiar mirele însoțit de fanfară făceau o invitație mai deosebită, după care mergeau la casa miresei unde erau adunate și druștele(domnișoare de onoare) și împreună cu muzica petreceau până la orele 24, pregătind atmosfera de sărbătoare de a doua zi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
însoțit de fanfară făceau o invitație mai deosebită, după care mergeau la casa miresei unde erau adunate și druștele(domnișoare de onoare) și împreună cu muzica petreceau până la orele 24, pregătind atmosfera de sărbătoare de a doua zi. în ziua nunții, vorniceii însoțiți de muzică îl ajutau pe mire să se bărbierească, să se pieptene și să se îmbrace cu hainele cele noi de mire, prilej cu care făceau și anumite glume. La bărbierit îi aduceau coasa și-i cântau: Foaie verde
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
melodii vesele. Către amiază la casa mirelui veneau trei-patru faetoane cu cei mai frumoși și mai buni cai din sat împodobiți cu flori la hamuri și batiste înflorate, legate la coamă pentru a se putea pleca la mireasă. însoțit de vornicei și druște, rude apropiate și de muzică, mirele pleacă la casa miresei, unde erau întâmpinați de părinții miresei care îi cinstesc pe oaspeți cu câte un pahar de țuică și-i invită în curte sau în casă unde petrec cât
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]