71 matches
-
carul cu boi. De va sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce fel de lucru va fi orânduit egumenul, toate acele 12 zile să-i socotească și dijma locului încă să-și dea tot omul pe obiceiu și vornicii prin sate încă și egumenii să-și puie pe care ar socoti” <footnote Ibidem. footnote>. Stăpânii de moșii nu s-au mulțumit cu cele 12 zile de clacă pe an și, la intervenția lor, același Constantin Mavrocordat, prin actul emis
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
prestatală care și-a menținut câteva atribute identitare, inclusiv în plan instituțional și după realizarea și consolidarea unității depline a Moldovei în spațiul pontodanubiano carpato-nistrean), Ion (Iancu) Moțoc (personaj notoriu al secolului al XVI-lea, menționat de izvoare în dregătoria vorniciei încă din 1552) și, după unele cronici (cărora Hasdeu le dă credit), la instigarea acestuia, Tomșa îl înlătură de la domnie pe Despot (Ioan Iacob Heraclidul), pe care îl asediază la Suceava, ucigându-l apoi (la 6 noiembrie 1693), deși acesta
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
simplu grad de Arhimandrit și cumpărând mereu noile apariții editoriale. Aceste donații nu erau Întâmplătoare dacă luăm În considerare faptul petrecut la Începutul anului școlar 1849-1850, În Moldova, când este desființată Epitropia Învățăturilor publice, iar școlile sunt alipite la Departamentul Vornicia averilor bisericești și a Învățăturilor domnești prin decret domnesc. Vornicul bisericesc acorda burse, cu Învoirea Domnului, tinerilor merituoși, studenți În străinătate, fiind astfel la curent cu evoluția școlii. Învățământul tinde să ocupe un loc fruntaș În preocupările oficiului domnesc, care
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
ai Bisericii și a Conciliilor. Adversarii deși au fost puși în încurcătură, nu s-au convertit. Pr. Francesco Antonio Frascella di San Felice, dornic să ajungă la un rezultat, după ce a discutat mult în materie religioasă în casa unuia dintre vornicii (baronii) de vază ai Iașului, a ajuns să propună chiar proba focului. Cu toate că proba a fost acceptată inițial chiar de adversarii săi și s-a pregătit până și lemnul necesar în piața publică, în final a fost respinsă de aceia
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
fie datorită împotrivirii monahilor greci, cât și instabilității domnitorului care este schimbat după bunul plac al sultanului otoman anual ori cel mult după doi sau trei ani; Iar ceea ce e mai rău e că fiecare domnitor schimbă vornicii (baronii), pentru că vorniciile (baroniile) se vând pentru a face bani... Chiar și domnitorii care vin pe multă cheltuială, nesiguri de durata domniei lor, sfâșie supușii într-o manieră destul de strașnică, vând vorniciile și pradă totul, motiv pentru care toți trăiesc cu o teamă
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
e mai rău e că fiecare domnitor schimbă vornicii (baronii), pentru că vorniciile (baroniile) se vând pentru a face bani... Chiar și domnitorii care vin pe multă cheltuială, nesiguri de durata domniei lor, sfâșie supușii într-o manieră destul de strașnică, vând vorniciile și pradă totul, motiv pentru care toți trăiesc cu o teamă continuă și se gândesc la orice, numai la mântuirea sufletului nu. Spunea și cum ne-a fost dăruită din partea domnitorului o biserică în Iași, construită de un vornic grec
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
prestatală care și-a menținut câteva atribute identitare, inclusiv în plan instituțional și după realizarea și consolidarea unității depline a Moldovei în spațiul ponto- danubiano-carpato-nistrean), Ion (Iancu) Moțoc (personaj notoriu al secolului al XVI-lea, menționat de izvoare în dregătoria vorniciei încă din 1552) și, după unele cronici (cărora Hasdeu le dă credit), la instigarea acestuia, Tomșa îl înlătură de la domnie pe Despot (Ioan Iacob Heraclidul), pe care îl asediază la Suceava, ucigându-l apoi (la 6 noiembrie 1693), deși acesta
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
Mihail Racoviță, care, prin documentul din 15 aprilie 1718, dat din Iași, trimite pe vornicii de Câmpulung ( cei doi vornici erau reprezentanții domnului în Ocolul Câmmpulungului - n.a.) să strice casele câmpulungenilor fă cute în hotarul satului Vama a mănăstirii Moldovița . Vornicii, împreună cu episcopul de Rădă uți, Calistru, au întrebat pe câmpulungeni dacă au acte domnești sau „zapisă de la niscaivai oameni de moșie și nici unii nu au arătat nimic, de au vrut să se facă moșneni pe hotarul sfintei mănăstiri” , dar li
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
aplicată de regulă în prezența celorlalți deținuți. Arestații erau scoși la munci la construcția drumurilor și a sistemelor de canalizare, iar cei din ocne la exploatarea sării. O treime din beneficii era primită de deținuți, o treime se vărsa la vornicie pentru cheltuielile de întreținere, iar alta intra la bugetul statului. Ca încurajare la muncă, li se dădeau pînă la 50 grame de rachiu pe zi, iar duminica primeau 1 litru de vin. Regulamentele organice instituie pentru prima oară cazierul arestaților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
niște boieri vând o jumătate de sat, partea de sus, „unde au fost dvoriști Căliman”. Curțile boierești, fiind centrul administrativ al domeniului boieresc, aici se aflau și cele mai multe slugi, cu ajutorul cărora boierul își gospodărea moșia. Cele mai importante slugi erau vornicii, pe care îi găsim și la curțile episcopale. S-a spus că vornicii boierilor conduceau garnizoanele existente la curțile boierești. Din două documente, în care sunt pomeniți vornicii reiese că atribuțiile lor erau de ordin juridic. La curțile boierești erau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Românească. O altă instituție, care îi conferea putere domnului, era justiția. Domnul avea dreptul de a judeca orice pricină, mică sau mare, el fiind judecătorul suprem al țării. Existau dregători, care aveau atribuții judecătorești, în special vornici (marele vornic și vornicii de târguri) și pârcălabii, dar cine era nemulțumit de sentința acestora putea să facă apel la judecata domnească. Despre felul în care se făcea judecata la români avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a însoțit pe Petru Cercel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unul hatman), Neamț, Soroca, Roman, Botoșani, Orhei, Lăpușna, Chișinău, Galați, Tutova, Tecuci, Putna, inclusiv Fălciu, în vreme ce alte ținuturi aveau doar un dregător (Bacău, Târgu Frumos, Hârlău, Covurlui și Vaslui). Târgul Huși, devenit oraș, aparținea din punct de vedere administrativ de vornicia din Țara de Jos, alături de alte 11 orașe: Iași, Orhei, Chișinău, Lăpușna, Vaslui, Bârlad, Adjud, Vrancea (ocol), Focșani, Tecuci, Piscu, Galați. Vornicia Țării de Sus cuprindea 18 orașe: Botoșani, Hotin, Siret, Neamț, Roman, Dorohoi, Baia, Cernăuți, Soroca, Ștefănești, Șcheia, Câmpulung
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bacău, Târgu Frumos, Hârlău, Covurlui și Vaslui). Târgul Huși, devenit oraș, aparținea din punct de vedere administrativ de vornicia din Țara de Jos, alături de alte 11 orașe: Iași, Orhei, Chișinău, Lăpușna, Vaslui, Bârlad, Adjud, Vrancea (ocol), Focșani, Tecuci, Piscu, Galați. Vornicia Țării de Sus cuprindea 18 orașe: Botoșani, Hotin, Siret, Neamț, Roman, Dorohoi, Baia, Cernăuți, Soroca, Ștefănești, Șcheia, Câmpulung (care era de fapt numai ocol, nu și oraș), Suceava, Piatra, Trotuș, Bacău, Cotnari, Hârlău, Târgu Frumos. Asemeni celorlalte târguri ale Moldovei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
angherii, fiind obligate să-și plătească numai cisla”. În timpul domniei lui Vasile Lupu, în oraș pare să fi exercitat funcția mai mulți vornici concomitent, căci într-un act din 1653 se folosește forma de plural (vornici): „Scriem domnia mea la vornicii de târg de Huși”. Funcția s-a menținut multă vreme; ea exista încă în secolul al XVIII-lea, așa cum se constată în hrisovul lui Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741, 1747-1748) din 1733, adresat paharnicului al doilea și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
doăzăci și cinci persoani din numărul a patruzăci și tri ci s-au văzut înregistrați cu drit a votarisî [...] au numit prezidet adunării electorale pe d. vornic Scarlat Roset, apoi [...] au ales deputat dintre proprietarii mari acestui district pi D. vornicii Petru Mavroeni și Nicu Catargi. Alegirea s-a desăvârșit în cea mai mare liniște și adunarea s-a disfăcut fără a se sminti cât de puțin buna orândueală. Sara, doi din membrii consiliului municipal di aice, urmați de o numeroasă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hrăpăreți. Din punct de vedere administrativ, din trecutul vremii, Botoșani era un ocol dependent de ținutul Hârlăului, până în anul 1741, când prin hotărâre domnească a domniei lui Grigore al II lea Ghica, Botoșani este ridicat la rangul de ținut, al vorniciei de Botoșani și ține până la reforma administrativă de sub domnia lui Alexandu I. Cuza. Din trecutul îndepărtat, a evenimentelor petrecute pe teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
hrăpăreți. Din punct de vedere administrativ, din trecutul vremii, Botoșani era un ocol dependent de ținutul Hârlăului, până în anul 1741, când prin hotărâre domnească a domniei lui Grigore al II lea Ghica, Botoșani este ridicat la rangul de ținut, al vorniciei de Botoșani și ține până la reforma administrativă de sub domnia lui Alexandu I. Cuza. Din trecutul îndepărtat, a evenimentelor petrecute pe teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
odată cu mutarea capitalei la Iași, Vasluiul își pierde din însemnătate. În secolul al XVI-lea odată cu o nouă organizare administrativă a țării, în locul ocolului târgului, Vasluiul devine capitală a ținutului Vaslui, sporindu-și serviciile publice. Bârladul însă devine scaun al vorniciei Țării de Jos. Drept urmare, mutarea capitalei Moldovei la Iași și desemnarea Bârladului ca reședință a vorniciei mari, fac ca Vasluiul să rămână în umbră, doar un fel de stație de popas pentru călătorii, inferioară chiar față de Docolina - unde se încrucișau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o nouă organizare administrativă a țării, în locul ocolului târgului, Vasluiul devine capitală a ținutului Vaslui, sporindu-și serviciile publice. Bârladul însă devine scaun al vorniciei Țării de Jos. Drept urmare, mutarea capitalei Moldovei la Iași și desemnarea Bârladului ca reședință a vorniciei mari, fac ca Vasluiul să rămână în umbră, doar un fel de stație de popas pentru călătorii, inferioară chiar față de Docolina - unde se încrucișau niște drumuri („Plecarăm din Bârlad... și am ajuns pe înserat la un alt târg mare numit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hrisovul din octombrie 1785 al lui Alexandru Mavrocordat se ridică împotriva „zapiselor viclene", întărește dreptul de protimisis și stabilește reguli pentru eventualele danii, boierii, interesați, își întind răzășiile în dauna răzeșilor. Din veacul al XVIII-lea și până la domnia fanarioților vornicii și logofeții din România adună sat peste sat. Lista satelor unor demnitari precum Costea Bucioc, Nicoară Prăjescu, Dumitru Buhuș, Ursache, Miron Costin și Neculai Racoviță, devine foarte întinsă iar ei foarte bogați -spune Radu Rosetti. Ce s-a întâmplat în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile, dijma, carele de lemne, podvezile, zilele de meremet, se desființează. n) Slujbașii domnești constituiau și ei categorii deosebite de săteni care purtau numiri diferite: de la vornicii sau vatamanul statului, deșugubinari, globași sau ulocari, la curteni, călărași, hânsari, darabani, plăieși, vânători etc., unii dintre ei constituiți în sate întregi, cum erau plăieșii de la Comănești care, în schimbul îndatoririlor prestate de a străjui granița, stăpâneau locurile lor de hrană
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și încasarea dărilor, adresându-se deopotrivă vornicilor, vatamanilor și tuturor locuitorilor țării stabilea: vornicii și vatamanii nu mai aveau dreptul a hotărî cisla satului, zicând astfel: „La cisla satului boierii zlotași sau vornicii, sau vatamanii nicidecum să nu se mai amestece, ci singuri oamenii locuitori ai satelor (să hotărască)." Mai târziu într-o carte Domnească, Vodă Grigore Ghica, la 1756, interesat ca banii cislei să ajungă repede la vistierie, adunându-se dările locuitorilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-l purtau pe uliță prin târg, căci n-au scos oamenii să-și fi luat pecețile." Când ajunge Scarlat A.Calimach domn al Moldovei și introduce noi reguli în administrarea Moldovei se stabilește:"Când trebuința va cere a se schimba vornicii de prin sate, să nu li se mai ia nicidecum nimic de către ispravnici sau de către logofeții lor, ori de către același, fiindcă aceia ce s-a socotit cu cale să dea vornicii s-a așezat să dee la cutia milei." Se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se stabilește:"Când trebuința va cere a se schimba vornicii de prin sate, să nu li se mai ia nicidecum nimic de către ispravnici sau de către logofeții lor, ori de către același, fiindcă aceia ce s-a socotit cu cale să dea vornicii s-a așezat să dee la cutia milei." Se pare că în timpul lui Calimach, vornicii la sate nu mai erau numiți de Domn ci aleși de localnici, cum susține I. Antonovici în lucrarea sa „Istoria comunei Bogdana", unde vorbește despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al Moldovei era Alexandru Ipsilanti, urmare a jalbelor primite, avea să dea hrisov Domnesc pentru înființarea Cutiei milelor care să fie alimentate cu reținerile și contribuțiunile ce le ordona Domnul și din care se „întreținea cei scăpătați" și neajutorați. Atunci „vornicii de pe la sate din toată tara, iarăși să aibă a da la Casa Cutiei pe tot anul, cei de la satele cele mai mari câte 5 lei și cei de la satele al doilea, câte 3 lei, și cei de la satele cele mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]