88 matches
-
noștrii sunt asemenea și cum aceleași idealuri izvorăsc din ei. Cu prima șoaptă, gingașă, în adierea ce ne-a apropiat, zările s-au rezemat pe umerii noștri obișnuiți cu astrale lumini prin care au crescut reverii din lut. Și prima voroavă prinsă în zbor am dezmierdat-o și-am tăinuit-o deplin, când privirile interferau și se-amăgeau în uimire, de fericire, iar ochii tăi mă adorau mari și umezi... calzi. Simțeam fugind prin noi neliniști ciudate, cum numai surâsul tău
NE OCOLEAM... de GEORGE PENA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369969_a_371298]
-
2016 Toate Articolele Autorului Magicul cuvânt La început a fost doar un cuvânt mai greu ca apa și aerul cel sfânt. din el crescut-au flori și poame și chipul tău din ceruri, Doamne! La început nici zeii nu știau voroava nici Inorogul nu-și simțea potcoava. eram fără suflare, purtați de vânt îndumnezeiți prin magicul cuvânt. Un cifru care încă nu l-am descifrat, dar care ne dă viață și ploaie pe-nserat. e tainic și divin ca marele început, pe când
MAGICUL CUVÂNT de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370033_a_371362]
-
Sunt convins de aceasta cunoscându-l de aproape două decenii, timp în care am avut privilegiul și plăcerea de a colabora, lucra și petrece mult timp împreună, prinși în programe sociale, religioase, caritabile, culturale sau, pur și simplu, stând la voroavă pe drumurile lungi și dese făcute în țară și, mai ales, în Basarabia, care a devenit pentru noi o a doua casă. L atoate acestea se alătură beneficiarii numeroaselor așezăminte patronate de Fundația „Sfântul Sava de la Buzău”, al cărui fondator
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
mari nedumeriri la vad în câmpia de prigorii ce se umple de fiorii mitului din Galaad după amiezile precaut mi te iar aduc în față ca un eșec ce se răsfață și nu știu unde să te caut că de la faptă la voroavă neștiută pururi sapă o fântână fără apă noaptea vieții o enclavă Referință Bibliografică: Noaptea vieții, o enclavă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 508, Anul II, 22 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile
NOAPTEA VIEŢII, O ENCLAVĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358219_a_359548]
-
odihniți puțin, fiindcă erați sătul de prea multe și puțin ostenit, iar noi nu putem decât, măcar acum, să fim absolut de acord cu domnia voastră, toți, la unison!... V-a chemat Dumnezeu puțin la El să vă împărtășiți de o voroavă binecuvântată și de un taifas duhovnicesc, fără nici un fel de stări conflictuale ori tensionate, și asta fiindcă L-ați iubit enorm de mult și L-ați slujit, cu toată fidelitatea, loialitatea și credincioșia toată viața!... Altfel spus, Dumnezeu Preabunul V-
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A PATRU ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 209 [Corola-blog/BlogPost/343114_a_344443]
-
să știi - diluviul de clipe o să-nece Și vise, și-aspirații de rând cu biata tină. De obicei, joc rolul că dorm adânc în noapte Ca nu cumva să-i sperii cu vorbele de lume, Prin genele migite le-aud voroava-n șoapte Și nu vreau pe o clipă bruscată să se curme. Ascult cu duioșie această convorbire: Cum ei îmi căinează și soarta, și norocul... Cuvintele adie rozalb ca trandafirii, În semnul exclamării sfințește busuiocul. Zâmbesc c-așa sunt grave
PĂRINȚII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377648_a_378977]
-
noștrii sunt asemenea și cum aceleași idealuri izvorăsc din ei. Cu prima șoaptă, gingașă, în adierea ce ne-a apropiat, zările s-au rezemat pe umerii noștri obișnuiți cu astrale lumini prin care au crescut reverii din lut. Și prima voroavă prinsă în zbor am dezmierdat-o și-am tăinuit-o deplin, când privirile interferau și se-amăgeau în uimire, de fericire, iar ochii tăi mă adorau mari și umezi... calzi. Simțeam fugind prin noi neliniști ciudate, cum numai surâsul tău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
concretă,să presimțim că ochii noștrii sunt asemeneași cum aceleași idealuri izvorăsc din ei.Cu prima șoaptă, gingașă, în adiereace ne-a apropiat,zările s-au rezematpe umerii noștri obișnuiți cu astrale luminiprin care au crescutreverii din lut.Și prima voroavă prinsă în zboram dezmierdat-o și-am tăinuit-o deplin,când privirile interferau și se-amăgeauîn uimire,de fericire,iar ochii tăi mă adoraumari și umezi...calzi.Simțeam fugind prin noi neliniști ciudate,cum numai surâsul tău îmi umplea sufletulde culori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
premii și diplome, care v-au recunoscut și răsplătit, de-a lungul timpului, acțiunile și activitatea cultural - științifică, precum și implicarea benefică în promovarea istoriei și culturii naționale. Cu alte cuvinte, sunteți acreditat, certificat și recunoscut ca un eminent profesor de „voroavă istorică și slovă românească, talentat publicist, continuator al tradițiilor valoroase ale presei naționale, prolific scriitor, autor a numeroase cărți de publicistică, de proză literară și istorică, excelent organizator al multor manifestări literar - culturale și istoric - științifice, de înaltă ținută, lider
PENTRU PUBLICARE – SCRISOARE DESCHISĂ… MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ALEXANDRU PORŢEANU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374752_a_376081]
-
probabil o versiune franceză a scrierii lui Ovidiu, Către Leandru că nu venea și Iulia cătră Ovidie de Claude-Joseph Dorat, fragmente din tragediile Alzire (sub forma Arzili la C.), Zaïre, Oreste și din poemul Henriade de Voltaire, eseul Cercare de voroavă, după Al. Pope, cuprinzând reflecții asupra relației om-natură, un rechizitoriu făcut războiului și comportamentului inuman al conchistadorilor spanioli, dar și un elogiu adus rațiunii umane. În aceeași categorie a preocupărilor se înscrie și traducerea lucrării Privire politicească a Evropii toate
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
-lea, țelul secret stând însă, mai degrabă, în confidențele schimbate cu un rohmistru („căpitan”) Turculeț (trimis al domnului Moldovei) pe tema rezistenței comune împotriva Porții ori a tendințelor, abia disimulate, de expansiune ale statelor vecine. Altminteri, dincolo de motivarea ei pragmatică, „voroava” pusă în pagină cu sârg de fratele mezin se va dezvălui lecturii „inocente”, privirii cititorului modern, și ca o veritabilă narație „de epocă”, atrăgătoare prin discursul inteligent, replica vie ori naiv duplicitară, tonul prevenitor, volutele limbajului arhaic. Solicitat de Mitrofan
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
îngr. și pref. Ioan Șt. Petre, București, 1942; Opere, I, îngr. și introd. Const. A. Stoide și I. Lăzărescu, pref. G. Ivănescu, Iași, 1976; Scrieri, I-II, îngr. Svetlana Corolevschi, Chișinău, 1990. Traduceri: Antonio de Guevara, Ceasornicul domnilor, publ. fragm. (Voroava a prea înțăleptului garamanților), în Gaster, Lit. pop., 559-570, publ. fragm. Em. C. Grigoraș (Țăranul de la Dunăre), CL, 1930, iulie-august; ed. îngr. și introd. Gabriel Ștrempel, București, 1976. Repere bibliografice: A. Philippide, Introducere în istoria limbei și literaturei române, Iași
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
Constantin Cantemir și a rău-sfătuitorilor acestuia, fapt ce l-a aruncat într-un grav conflict. Convingerile lui politice filopolone, rectitudinea patriotică, replicile memorabile în apărarea libertății țării provoacă suspiciuni domnitorului. Considerat un cărturar incomod pentru puterea filoturcă, „prea bun la voroave”, Constantin Cantemir, la sfatul vistiernicului grec Iordache Ruset, poruncește, în decembrie 1691, decapitarea cronicarului și a fratelui său, Velicico. Împreună cu scrierile stolnicului Constantin Cantacuzino, ale lui Nicolae Milescu și Dimitrie Cantemir, opera lui C. certifică existența umanismului românesc, în linia
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
se afla o mare personalitate medicală - doctorul evreo-portughez Daniel de Fonseca. Nicolae Mavrocordat a fost el însuși un erudit poliglot, cu studii de filosofie și teologie. „Și era [Neculai-Vodă Mavrocordat] om învățat foarte, bun cărturar - scria Ion Neculce. Și desfătări, voroave de glume, nemic nu să făcea înaintea lui” (258, p. 174). Chiar și Dimitrie Cantemir, concurentul său la tronul Moldovei, îl aprecia pe Nicolae Mavrocordat ca fiind un „bărbat atoateștiutor într-ale literaturii orientale și occidentale” (Istoria Imperiului Otoman) (257
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe dânsa. Și așè vro doi, trei ani au șădzut acolo și n-au mai triimes la dânsa să o îè, păn’s-au hainit și el la turci. Iar è la bătrânețe, au rămas și săracă, și ocărâtă de voroava oamenilor și cu o casă plină de copii. Așè au plătit și Dumnedzău Ducăi-vodă, precum au făcut el altora”409. Un „grup” ce ar fi trebuit protejat, dar care a migrat spre un Negativ suportabil Văduvele între ceilalți. Semne ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un reșițean din Brăila, un bucovinean din Constanța și un bucureștean din Iași”, cum zice în prefață Cornel Udrea. Un simpatic trialog, hârjoană a unor „proști” veselindu-se nevoie mare (chiar și când pomenesc de Cumătra), tachinându-se cu buruienoase voroave, insultându-se cordial, până la urmă ajunge un epistolar cu trei deștepți. Ca eseist, dominanta explorărilor lui U. o reprezintă, bineînțeles, teatrul. Cronicile în care el se avântă se sprijină pe „relecturări” cu sondaje în adâncime ale unor capodopere din dramaturgia
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
revistei îi aparțin în cea mai mare măsură. Petru i-a dat dimensiunea artistică, Adi - pe cea ironico-politică (cum, dacă mă gândesc bine, e singurul dintre noi care s-a vârât în zonă). Ceilalți au scris și ei, fiecare după voroava sa. Cred că virtutea principală la revistei era autoreflecția plină de umor. O dată pe an, lecturile noastre nu mai erau alienate. Eram personajele și autorii, obiect și subiect. Tot în anii ’80 ne întâlneam o dată la două săptămâni cu două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și, în același timp, de tulburare, dat de risipirea pe drumuri a căror imprecizie exprimă căutarea fără leac și fără obiect: eu îmbătrânesc și nu mai știu / cine-i din noi - tu sau eu - părăsita comoară... Iar drumul cel de voroave / drumul cel de ecouri i-a pus căpătâi / celui mereu-peregrin / cu trupul și sufletul lui rătăcite pe-o zare... O neîncetată pomenire și, în același timp, un elogiu al Atoatefăcătorului se remarcă peste tot: chip și braț / le-ai dat
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
diată la 19 noiembrie 1725 prin care lasă mănăstirii Danco două sate: “Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie în ținutul Ieșilor, și vad de moară în Jijie”... După atâta umblet, ne întâlnim cu marea familie a Sturzeștilor, adunată la “voroavă” în Iași. Sunt tare curios, fiule, să aflu ce au hotărât. ― După îndelungată cislă, au lăsat scris: “Noi care mai gios ne-am iscălit, dat-am scrisoarea noastră la mâna dumisale fratelui nostru, badea Sandul Sturza vel logofăt, să se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu s-au ivit până au trăit părinții, moșii noștri, ca să ne rămâie și nouă vreo lumină de înștiințare pentru părțile acei jupânese; iară acum, ivindu-se zapisele... și cerând... ca să dăm seamă la vremea aceasta, și stând noi la voroavă... așa am hotărât:... că de și am vrea să arătăm acele moșii ce va fi fost partea acei jupânese nu știm, de vreme că bătrânii noștri s-au trecut; să stăm împotrivă cu gâlceavă iarăși n-am putut de blestăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cei de la “Driiano” n-au decât să aștepte mult și bine moartea donatorilor. Odată cu ultimul cuvânt, s-a auzit zvon de clopot. Asta însemna ceasul vecerniei. Călugărul a privit la mine, făcându-mă să înțeleg că ne vom opri din voroavă. ― Apoi, pe astăzi ne-a fi deajuns. Să ne vedem fiecare de ale noastre și mâine, la același ceas, o să ne continuăm cisla. Poftă bună și somn ușor. ― Sărut dreapta, părinte, și noapte bună - am răspuns înainte de a ieși pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
coincidența contrariilor și teoriile sufismului au impus cu înfiorare sinteza lumânare-flacără ca închipuire a relației trup-suflet. Una fără cealaltă, ca plinătatea fără suportul golului, nu pot supraviețui în bogată conlucrare. Booon. Vă scutesc de teoria chibritului și vin la țenchiul voroavei. După ce mi-am scris fără condiționare și cu maaaare plăcere obolul, am aflat excitat că-n volum vor fi nu doar gurmeți faimoși precum Pleșu și Liiceanu, ori gurmanzi insațiabili ca subsemnatul, dar și ghiduși zăpăcitori & consumatori ai celor cinci
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Iancu arunca alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de iarnă, o minunată defilare de obiceiuri, povești, voroave și spuse nespuse. Jucam teatru alături de elevi, unii dintre ei fiind cu trei-patru ani mai în vârstă decât domnul învățător Brumă. Viață, viață fir de ață. Și să nu uit: sub presiunea de cumpănă a Siretului, aproape fiecare uliță se
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cel mare”: spațiul În care avusese loc, În timpurile fericite, Întîlnirea, dezmierdarea, libovul: „Acei munți pînă la nouri, acele stînci despicate, Ce răsună de suspinul dragostelor Înfocate, Acei copaci nalți și mîndri, marturi cu a lor umbrire De dezmierdări, de voroave, de libov și de iubire, Potica acea vestită ce-o treceam cu groază mare, Dar ne Înlesnea prilejul de-o furișă sărutare, RÎpele Întunecoase ce ferea cu tăinuiri A desfătărilor noastre Înfocaie Întîlniri, Apele acelea-n care, pe furiș, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Alecu Văcărescu, Conachi cauțiunea ibovnicii marchează apariția (scrierea) poeziei... Într-un ev mediu Întîrziat și confuz, omul Începe să aibă sentimentul individualității sale. Conachi traduce din iluministul Al. Pope: An Essay on Man sub titlul: „Prințipurile Moralului sau cercarea de voroavă asupra omului”. El exprimă prin intermediul acestui model sentimentul vastității universului, a facerii și desfacerii lumilor. Unele formule sînt, În limba puțină a lui Conachi, memorabile: „rînduiala crugurilor călătoare”, „ori ceriurile În clătire și gata să se desfunde /, ori frageda trestioară
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]