99 matches
-
ea se înalță mesaje energetice ale căutărilor profane, în adâncul necunoscut al tainelor. El creează și își dăruiește creația și caută prin ea să se facă înțeles însă mulți se apleacă spre lucrarea lui, vorbesc, nu destăinuie nimic și pleacă vorovind. Romanul se culege din sufletele călătoare, din timp, cu măsură, iar acțiunea lui se așează la dospit vreme îndelungată. Personajele din zilele noastre trebuie să fie legate cât mai mult de viața tumultuoasă și schimbătoare a lumii, să fie singure
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
verdele din hume, Poetul se- nchina, Să- i plângă până, de dor, să- i se usuce, La Ipotești poetul scrie încă, ce scria, Și numai stelele- L privesc, năluce. Luceafărul luminii, s- a coborât demult, Pre Limba Țării Românești a vorovit, Să se înalte lacrima într- un tumult De lacrimi, ce atunci L- au răstignit. Lilia Manole Referință Bibliografica: LUCEAFĂRULUI LUMINII / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia
LUCEAFARULUI LUMINII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369985_a_371314]
-
același pământ care înghițise bunicii, părinții, soția și toate neamurile lui. Mai răsturna o brazdă, iar o brazdă, și alta, și alta și pe fiecare o fărâma cu tăiușul cazmalei. -Marine, vino până la poartă! -Ce vrei Cârțule? -Am să-ți vorovesc ceva! -Hai că vin ... Bătrânul Marin înfipse cu dușmănie hârlețul în pământ și se îndreptă spre portița ce despărțea curtea de grădină. Cînd a trecut pe lângă Patrocle, legat de un țăruș lângă gard, câinele crescut cu drag de Dorel, acesta
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
de-a muri până ce Eu voi socoti că le-ai plătit din plin pe toate. Scena 5 Apare Ispititorul în chip de om, șchiopătând ușor și cu fața numai zâmbet: Mă bucur mult, iubite Cain, că te-ntâlnesc și-om vorovi - acuma că sentința-i dată, gândește-te la ce va fi: Ca să-ți trăiești cu cap viața de mititel nemuritor, nu doar de sfaturi e nevoie, ci și de-un braț ocrotitor. Cain: (încă vizibil marcat de „întâlnirea” cu Domnul
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
Și uite-așa vorovea și încheia poetul cel anonim și sărac: “Vine timpul și răstimpul să-mi aducă întrebare:/ Viața este o greșeală? Moartea este o erată?.../ Mi-este cald de-atâta viscol (strașnic hoț de respirare!).../ Trece iarna peste mine, cu șenile de
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
am văzut! Și am să vă spun ce și cum am văzut! Ce și cum s-a întâmplat! A fost foarte frumos! Frumos ca un băiat de zăpadă! Ca o fată de zăpadă! Ca un om de zăpadă, adică! Cum vorovea poetul acel sărac și anonim: “Vine iarna peste mine, cu șenile de zăpadă,/ mi se-nfige-n creier crucea subțiindu-se de ploi,/ am trecut de primul viscol care-a vrut să mă re/vadă/ și am auzit strigându-și
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
cam grăbim, azi ești primul pe care-l vizităm, poate ne-om opri la întoarcere. Ieșim la poartă. În urma noastră se aude strigând moș Petre: - Părinte! Stai părinte! Nu iei tilifonul meu? Mi l-o trimăs băiatul, dar nu poci vorovi. Poate prinzi colo sus, la țintirim, un semnal pentru mine de la “mândra”, că eu tot îi cânt dar ea pace să m-audă: “vino mândră de mă ie și mă du la baba me”... Stăm în drum așteptând să vină
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
Maria Tereza care a instituit pedeapsa celor 40 de lovituri dacă erau prinși că vorbesc limba în public. Strămoșii voștrii, domnilor kashtale ONG-iști sunt ÎNVINȘII istoriei. DE FRICĂ nu și-au mai vorbit limbile. Adică athinganoii vorbeau greaca, sirienii voroveau araba, egiptenii...etc... Și pt. că de atâta amar de vreme în familiile voastre s-a uitat că în urmă cu sute de ani știați și voi o limbă...ați ajuns la concluzia că sunteți romi care și-au uitat
FRUSTRĂRILE KASHTALEILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344804_a_346133]
-
bălaură, / Cu solzi de aur, / Cu nouă limbi împungătoare, / Cu nouă cozi izbitoare,/ Să te duci la Corina / Și tu să o cauți/ Unde vei afla-o. // De-i afla-o-n casă, / De-i afla-o afară,/ Cu ibovnic vorovind/ Tu să n-o lași, / Până ce ea cu mine / S-a-ntâlni/ Și n-a vorovi. Tu să nu-i dai stare, / Și-așezare / Pân-seara / La-mbrățișare... Veronica râse ca nebuna de descântecul lui ciudat. Era așa de frumoasă
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
la Corina / Și tu să o cauți/ Unde vei afla-o. // De-i afla-o-n casă, / De-i afla-o afară,/ Cu ibovnic vorovind/ Tu să n-o lași, / Până ce ea cu mine / S-a-ntâlni/ Și n-a vorovi. Tu să nu-i dai stare, / Și-așezare / Pân-seara / La-mbrățișare... Veronica râse ca nebuna de descântecul lui ciudat. Era așa de frumoasă când râdea cu gropițele ei din obraz și cu părul în neorânduială ca o mătase, încadrându
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
bună la dumneata, om cinstit! -Bună să-ți fie inima! I-a răspuns Ion ștergându-și obrazul cu dosul palmei.Dar ce vânt te aduce pe `mneata în aceste locuri? -La fel ca pe dumitale! -Adică?! -Nu e zăbavă să vorovim fără să spunem nimic. Musai e să-ți spun...?! -Dacă dorești... -Iacă...mă duc în Oltenia să-mi găsesc norocul! -Dar dumneata? -Mă duc în Ardeal să-mi caut sorocul! -Spune așa, omule. Hai să ne hodinim oleacă pe stânca
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
să-mi caut sorocul! -Spune așa, omule. Hai să ne hodinim oleacă pe stânca asta că timp avem... -Se spune că vremurile schimbă lucrurile. Dar...realitățile ne spun că noi trebuie s-o facem! -Musai, este cum zici...Dar...drumețule, vorovim, vorovim, cum îi stă bine drumețului, dar nu ne-am cunoscut! Pe mine mă chiamă Ioan din Ioancăul de lângă Sebeș. -Bine zici Ioane! Mie îmi zice Ion din Ionești de Vâlcea! -Măi, Ion când te-am zărit aici, sus cu
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
-mi caut sorocul! -Spune așa, omule. Hai să ne hodinim oleacă pe stânca asta că timp avem... -Se spune că vremurile schimbă lucrurile. Dar...realitățile ne spun că noi trebuie s-o facem! -Musai, este cum zici...Dar...drumețule, vorovim, vorovim, cum îi stă bine drumețului, dar nu ne-am cunoscut! Pe mine mă chiamă Ioan din Ioancăul de lângă Sebeș. -Bine zici Ioane! Mie îmi zice Ion din Ionești de Vâlcea! -Măi, Ion când te-am zărit aici, sus cu oile
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
meu, Ioancău, de lângă Sebeș, e o văduvă cu casă, lângă beserică, are de toate, harnică și strângătoare... -Păi...de ce e a părăsit-o bărbatul!? - A trecut la Domnul! S-a răsturnat cu tractorul ... Dacă te duci la ea să-i vorovești că eu te-am trimis. Ioan din Iancău. Nu e departe. Cum cobori, ajungi în Sebeș, o iei la dreapta, mergi vreo patru kilometri și ajungi în sat. -Așa am să fac!...Am și eu o femeie în comuna mea
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul. 23 iunie Agapa din seara asta e prodigă. Ce nu-i pe masa locantei! (locantă blazonată cu parafraza la " Somnoroase păhărele", aducîndu-ne lăutărește aminte că în cotloanele astea voroveau Creangă cu Eminescu). Dar ce nu-i pe masa oferită nouă, amicilor indigeni, de demult plecatul din țară, protagonistul serii! Pianist briant, cozeur șarmant, revenind mereu între noi, oferindu-ne cîte un concert realmente reconfortant (cel din această seară, evident
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
an”, asociat cândva la domnie cu tatăl său, care ar fi profitat - crede Grigore Ureche - și o uneltire pusă la cale de boierii din preajma Aulei voievodale: „Roman vodă, feciorul lui Iliaș vodă, neputând răbda atâta nedumnezeire a unchiu-său, s-au vorovitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pe unchiu-său, pre Ștefan vodă, și i-a tăiat capul și niște apucatu Roman de domnie, leatul 6956 [1448]”. Domnii Moldovei au continuat această „politică” de accedere spre putere - suprimarea adversarului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-au foamete mare și în țara Moldovei și la Unguri, că au venit lăcuste multe de au mâncat toată roada, și pentru aceia l-au poreclit de i-au zis Lăcustă Vodă. Mai apoi, urându-l curtea toată, s-au vorovit o seamă de boieri din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la așternutul lui, unde odihnia, l-au omorât în cetatea Sucevei. începătoriu și ațâțătoriu acestui lucru au fost Mihul hatmanul și Trotușanul logofătul, de s-a vorovit într-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au vorovit o seamă de boieri din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la așternutul lui, unde odihnia, l-au omorât în cetatea Sucevei. începătoriu și ațâțătoriu acestui lucru au fost Mihul hatmanul și Trotușanul logofătul, de s-a vorovit într-o seară, ca niște lupi gata spre vânat, ca să înece oaia cea nezlobivă, adică pre Ștefan Vodă. Și dând învățătură slugilor sale ca toți să se întrarmeze, și dându-le și jurământ ca să le fie cu direptate, s-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vedem și acestui domn astăzi, cum scrie, și altora după faptă și răsplată”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 32 footnote>, că la ,,masa lui, curtea lui, cheltuiala lui, ca un crai ținea lucrul prea sus (...) că el să ținea și vorovea în casa lui de să ispitea să fie crai în Țara Ungurească, și un fecior al lui în Țara Moldovei și altul în Țara Muntenească”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 80 footnote>. După cele întâmplate, doamna Anastasia s-a retras
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și deșugubinele și cu morțile de oameni, câte se vor face prin toate satele sfintei mănăstiri... ca să aibă ei a-și lua toate gloabele, să le fie de ciubote”. Din câte îmi amintesc eu, părinte, am mai vorbit despre satul Vorovești. La 23 septembrie 1666 (7175) Iliaș Alexandru voievod ne reamintește de acest sat: „Scriem domniia mea la toate slugile noastre... dacă veți vedea cartea domniei mele... să aveți a lăsa în pace de dajde, și de zloți, și de lei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
învățător, Rog a mă informa cel mult pîn-în 8 iunie c. câți elevi și eleve s-au înscris și câți au frecventat școala d-voastre. Primește, d-le învățător, asigurarea considerației mele. Revizor școlar: M. Eminescu D-lui învățător din Vorovești, com. Miroslava, pl. Stavnic D-lui învățător din Vorovești, com. Miroslava, pl. Stavnic, jud. Iași 176 {EminescuOpXVI 177} 154 [SOCIETATEA DE ECONOMIE DIN IAȘI. I] Ieși, în 7 iunie 876 Domnule Președinte, Subsemnatul declară că retrage suma una sută șaptezeci
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
iunie c. câți elevi și eleve s-au înscris și câți au frecventat școala d-voastre. Primește, d-le învățător, asigurarea considerației mele. Revizor școlar: M. Eminescu D-lui învățător din Vorovești, com. Miroslava, pl. Stavnic D-lui învățător din Vorovești, com. Miroslava, pl. Stavnic, jud. Iași 176 {EminescuOpXVI 177} 154 [SOCIETATEA DE ECONOMIE DIN IAȘI. I] Ieși, în 7 iunie 876 Domnule Președinte, Subsemnatul declară că retrage suma una sută șaptezeci lei noi, cuprinsă în recipisele n-rii 359 și 299
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-n gios la țară, Să ne facă temnicioară, Temnicioară robilor, Lacrimă drăguțelor Și blăstăm măicuțelor! 234 Ce te legeni, plopule, Fără ploae, fără vânt, Cu crengile la pămînt? Dar eu cum să nu mă legăn, Că ei că s-au vorovit Trei băieți din Baia Mare Ca pe mine să mă taie, Să mă taie-n trei sfîrtaie, Să mă puie pe trei cară, Să mă ducă-n Timișoară Să mă facă - un fus de moară. 235 De când șed în ista sat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
țări, pe la prieteni, în Țara Leșească și în Țara Nemțească, de i-au trămis vro doi meșteri, ca să vadă locul și apele și să vorbească cu ei ca, de se va putea, să facă postăvărie. Și așa trămițîndu - i au vorovit cu ei, dându - le și oameni de i-a purtat peste tot locul de au văzut locurile și apele; și din toate locurile le-au plăcut la Chipărești, unde intră Bahluiul în Jijia, care este și Jijia iezită, căci erau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aparțin țării în care s-au născut și trăiesc, și dorința de a rămâne aici. Din cuprinsul zapisului de danie aflăm cum s-a ajuns la respectiva soluție, care era procedura de urmat, dania făcându-se după ce „noi ne-am vorovit cu toți sătenii”, în fruntea lor fiind Dumitru Guneș, urmat de „Avrinti și Văsian și Gheorghe și Dumitru Neagul și Lazăr și Sava Bratiță și Nenița și Buculeiu și Gherman și Constantin Dălbănel și Ion și Nechita Roșca și Necula
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]