477 matches
-
Marineasa, Timișoara, 2003) ar trebui, fără nici o prejudecată, să „corecteze” și să completeze Cartea Cărților. Exegeții textelor sacre, neîngrădiți de tipare, de rigori formale, s-ar convinge ușor de ipoteza noastră. Cartea în discuție reproduce pe coperta I o pictură votivă a regelui - poet, încoronat și nimbat, privind pios în dreapta sa, în vreme ce-și acompaniază muțenia cu un instrument cu coarde, ținut cu mâna stângă și „pițicat” cu cea dreaptă. Notele laudative ale lui Valeriu Anania, de pe coperta a IV
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
simțurilor, abur nediminuat la marginea prăpastiei. La un moment dat, fiecare înoată în propria durere, calcinându-și mlaștinile, uscându-le la soare, lăsându-le să se-albească de trecut, de prezent, căci viața, acea moarte deghizată, singurul gardian al inscripției votive, nu te-atinge cu primul și ultimul sunet, nu eliberează, nu așteaptă ceva, niciun apel nu sună în ultima secundă, un vis rulând fără țintă, fără direcție. La final, nicio prăpastie nu este căscată, poate, doar, un punct închis, nicio
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464377240.html [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
din Țara Românească, începută la 29 octombrie 1688 și încheiată într-un mod atât de cumplit în 15 august 1714, corespunde unor importante realizări economice, politice culturale.1 și nu în ultimul rând diplomatice și informative. dr Tănase Tiberiu Icoană votivă înfățișându-l pe domnitorul Constantin Brâncoveanu, împreună cu soția și fiii săi — Mănăstirea Hurezi Foto: (c) TUDOR IOSIFARU / AGERPRES ARHIVA Domnia de peste un sfert de veac (1688-1714) a lui Constantin Brâncoveanu apare ca o excepție a cărei explicație poate fi găsită
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
de prăznuire la 18 decembrie. Pătrunzând în naos, nu se poate să nu vezi și să pleci de acolo fără să simți un fior de evlavie, de bucurie și de un amestec neînțeles de mândrie, supunere și respect, în fața tabloului votiv al întemeietorului acestui așezământ. Desigur că ați înțeles, este vorba de Măria Sa, Ștefan cel Mare și Sfânt! În plus, dacă adăugăm la această impresie, covârșitoare deja, splendoarea picturii originale (aproape în întregime) din acest spațiu, în care lucrările au supraviețuit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414868588.html [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
și nu numai, menționez că printre toate picturile din interior, în afară de tabloul Marelui Voievod, se remarcă, fără cea mai mică exagerare, Cina cea de taină, Împărtășirea Apostolilor și Spălarea picioarelor, în altar, iar în naos Ciclul patimilor și, firesc, tabloul votiv al domnitorului Ștefan cel Mare. - - VA URMA - - Referință Bibliografică: DOR DE BUCOVINA - PARTEA A ȘASEA - / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414868588.html [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
mănăstirilor bucovinene și este apreciată, în acest context, că se impune ca „unul dintre cele mai importante monumente de artă românească veche”. („Pelerin în Bucovina”, Editat de Consiliul Județean Suceava, martie 2011). Frescele interioare ne atrag atenția chiar de la tabloul votiv de pe peretele vestic, unde este reprezentată familia întemeietorului. Vizitatorul poate privi admirativ, aici, cel mai reușit portret al lui Petru Rareș și va observa cât de puternic individualizat este fiecare membru al familiei domnitorului-ctitor. La această mănăstire, pictura, sub aspect
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
n-a plecat niciodată de acasă. Psalmodiind litanii din lumea tainelor, ne invită ospitalier să citim în Cartea Sfântă, în transcendent, între zidurile celor două biserici, trăind clipe de bucurie, înseninare și lumină. Citește bucoavnele din pisanii, vorbește despre tablourile votive, se uimește în fața ferecăturilor cărților bisericești, face considerații asupra iconarilor și a arhitecturii ecleziaste, trăind alături de oamenii țintați în frunte (Grigore Ilisei) Cartea regenerării prin credință. Bisericile tezaurizează frumuseți fără frontiere din vremuri voievodale, din spații ale Athosului, ale Mănăstirilor
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
provinciei, care - în bazinul mare al termelor - au ridicat un altar zeului Esculap dar și zeiței sănătății - Hygeea, sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei la 165 e.n. Cercetările arheologice au descoperit resturi de coloane de marmură și altare votive. Una din încăperi păstra, încă, în pardoseală, infiltrații din apele izvorului antic.Vă dați seama, câte semne găsim în acest loc de istorie, o adevărată insulă de sănătate?! GEOAGIU- BĂI, SUB SEMNUL ZEIȚEI SĂNĂTĂȚII - HYGEEA Mit și mister - simboluri prin
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433090607.html [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
stingheră, Ca o remininscență se țes neauzite Vibrațiile calde venind din altă eră, Ca murmure ușoare de rugăciuni șoptite. A dimineții rouă o frescă adunată Din multe anotimpuri în imnuri de lumină - Același zbor de vise sub bolta înstelată, Tablou votiv și veche pictură bizantină. Biserica îmi pare o navă temerară - Curajul și blândețea de veghe la timonă, Mesajul ei de pace și o comoară rară, În arc de curcubee o caldă anemonă. Simbol al permanenței prin vremuri schimbătoare, Senină, gânditoare
CTITORIE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ctitorie_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/348117_a_349446]
-
propriu neoliticului sud-est european, datat în mileniul al VI-lea, în jur de 5300-5200 a.Chr. și face parte din scrierea Vechii Civilizații Europene/Old European Civilization , dovadă certă a apariției scrierii în sud-estul Europei. Sute de vase, farfurii, cupe votive din zona centrală și estică a Peninsulei Haemus/Balcanică aparțin perioadei timpurii și clasice ale culturii Vincea (Gumelnița, Boian, Gradeșnița, Vrața), prezentând semne ale scrierii Vechii Civilizații Europene/Old European Civilization. Tăblițele de la Tărtăria aparținând scrierii Vechii Civilizații Europene/Old
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
999 la mie; ● greutate: 31,103 g; ● formă: rotundă; ● diametru: 37 mm; ● calitate: proof; ● margine: zimțata. Moneda din argint, cu valoare nominală de 10 lei, dedicată mănăstirii Cozia Aversul prezintă, în stânga, portretul domnitorului Mircea cel Bătrân, reprezentat că în tabloul votiv din biserică mănăstirii Cozia, si inscripția "MIRCEA CEL BĂTRÂN"; în dreapta, de sus în jos, inscripția "ROMÂNIA", anul de emisiune 2008, stema României și valoarea nominală - 10 LEI. Reversul prezintă, în centru, biserica mănăstirii Cozia; la partea superioară, de la stânga la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203783_a_205112]
-
de sud ale mănăstirii; sus și jos, inscripțiile "MĂNĂSTIREA COZIA" și "MONUMENTE DE ARTĂ MEDIEVALĂ CREȘTINĂ". Moneda din argint, cu valoare nominală de 10 lei, dedicată mănăstirii Voroneț Aversul prezintă, în stânga, portretul domnitorului Ștefan cel Mare, reprezentat că în tabloul votiv din biserică mănăstirii Voroneț, si inscripția "ȘTEFAN CEL MARE"; în dreapta, de sus în jos, inscripția "ROMÂNIA", anul de emisiune 2008, stema României și valoarea nominală - 10 LEI. Reversul prezintă, în stânga, biserica, iar în dreapta, turnul-clopotniță și crucea de piatră ale mănăstirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203783_a_205112]
-
României, anul de emisiune "2014" și valoarea nominală "10 LEI", iar la exterior, în arc de cerc, inscripțiile "ROMÂNIA" și "BISERICĂ SF. GHEORGHE NOU BUCUREȘTI". Reversul, comun celor două monede, reda portretele Sfinților Martiri Brâncoveni, așa cum sunt reprezentate în tabloul votiv din biserică Sfanțul Gheorghe Nou din București, anul evenimentului comemorat "1714", în interior, circular, inscripțiile "SF. RADU SF. ȘTEFAN SF. CONSTANTIN SFETNICUL IANACHE SF. MATEI" și "SF. VOIEVOD CONSTANTIN BRÂNCOVEANU", iar la exterior, în arc de cerc, inscripția "SFINȚII MARTIRI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263137_a_264466]
-
de mașinile de război pe care le-a creat pentru apărarea orașului. Cea mai cunoscută anecdotă despre Arhimede ne spune cum a inventat metoda de a determina volumul unui obiect de formă neregulată. Conform cu cele spuse de Vitruvius, o coroană votivă din aur a fost executată pentru un templu al regelui Hiero II. Dar la urechile regelui a ajuns zvonul că, aurarul a furat o parte din aur, înlocuindu-l cu argint. Regele i-a cerut lui Arhimede să stabilească cu
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
smălțuite de culoare galbenă sau verde, decorate cu motive heraldice (leul, manticorul, sirena cu două cozi, capul de bour cu unul și doi "tenanți", rozeta). Acoperișul a fost înlocuit de mai multe ori, el nesemănând astăzi cu cel din tabloul votiv. Ferestrele din pronaos sunt mai mari decât celelalte și sunt ornamentate cu două rozete în stil gotic, pe când cele din naos și altar sunt dreptunghiulare, cu baghete subțiri încrucișate. Influența gotică se resimte în modul de tratare a soclului, a
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
mai înalt decât corpul bisericii, atașat la partea sudică a pronaosului. El a fost adăugat mai târziu la corpul bisericii, acest lucru fiind dovedit de prezența frizei de rotocoale și cărămizi aparente care continuă sub zidăria turnului alipit. În tabloul votiv, biserica este reprezentat cu turnul alipit. Clopotnița formează un pridvor cu arcade în arc frânt, sprijinite prin console de doi stâlpi de piatră de formă octogonală și încoronat cu o boltă cu nervuri fine de piatră cioplită, poleite cu aur
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
din 1996, cercetătorul Dumitru Năstase a reanalizat o serie de aspecte legate de biserica din Bălinești, el datând momentul realizării picturii murale exterioare imediat după anul 1499, pe baza mai multor fapte: cele de ordin istoric-politic, imaginea bisericii din tabloul votiv în care autorul credea că recunoaște prezența picturii exterioare și prezența scenei Asediul Constantinopolului, pictat sub pisanie. Pisania a fost montată în zidărie înaintea pictării pereților exteriori, acest lucru fiind dedus din faptul că ultima literă din numele lui Dragotă
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
Pictura interioară a bisericii este considerată a fi, alături de pictura de la Mănăstirea Voroneț, cel mai bogat și mai bine păstrat ansamblu de fresce de pe vremea lui Ștefan cel Mare. În vara anului 1955, cercetătorul Sorin Ulea a descoperit în tabloul votiv, la picioarele Mântuitorului, o inscripție cu grafie măruntă: "Pisal Gavril irom. (ieromonah)", adică " a pictat ieromonahul Gavril". În pronaos sunt pictate scene din Vechiul Testament, scene din viața Sf. Ierarh Nicolae, iar în registrul interior figuri de sfinți. În naos sunt
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
scene din viața Mântuitorului Iisus Hristos, minunile și patimile sale. Sunt de menționat scenele din "Ducerea la judecată a lui Iisus", "Ducerea crucii", "Urcarea pe cruce", "Răstignirea" sau "Așezarea în mormânt". Biserica păstrează pe peretele sud-vestic al naosului și tabloul votiv în care logofătul Tăutu închină biserica la picioarele Mântuitorului. Logofătul este reprezentat alături de familia sa, soția sa Margareta, fiica lor Anastasia, viitoarea soție a logofătului Teodor Bubuiog (ctitorul Mănăstirii Humor) și fiii săi, Pătrașcu și Ioan, aflați în fața logofătului. Ctitorul
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
ca Curia Hostilia-locul de întrunire a Senatului și Comitium-spațiul de adunare a poporului, un templu închinat lui Vulcan, unde s-a descoperit piatra neagră a lui Iupiter cu o inscripție ce conține cuvântul "recei" ("rex"). Ceramica grecească figurată din depozitul votiv al sanctuarului oferă imaginea zeului Vulcan reintorcandu-se în Olimp. În zona dintre Colina Palatin, Capitoliu și malul stâng al Tibrului sunt construite lăcașuri de cult, ca templul decorat cu teracote și statui dedicate lui Hercule și Atenei, iar pe
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
Hercule și Atenei, iar pe Capitoliu sunt atestate prin fragmente de teracotă și fundament, ridicarea complexului dedicat cultului triadei Iupiter, Iunona și Minerva. Din 650 î.Hr. sunt construite pe colinele Quirinal, Viminal și Capitoliu alte locuri de cult, după depozitele votive fauissae. Roma devenea o așezare de tip urban, cu ierarhii sociale și funcționare politică (sistematizările edilitare a spațiului civic, scrisul ca instrument de stocare a informației) în secolul VII î.Hr. Mormintele devin tot mai sărace în inventar, morții fiind înhumați
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
intenționată a noului strat de zugrăveală, a dus, în urmă cu câteva decenii, la compromiterea definitivă a picturii iconostasului. Totuși din veșmântul pictural al secolului al XVIII-lea s-a păstrat, în registrul superior al peretelui vestic al pronaosului, tabloul votiv al familiei Caba, restauratoarea lăcașului. În costume specifice epocii, două persoane mature țin în mâini macheta bisericii proaspăt renovate. De o parte și de cealaltă se află un băiat și două fete; numele uneia dintre ele, de alt fel singurul
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
care în primii 24 de ani a funcționat mai mult prin case particulare închiriate. Prima învățătoare a fost Dna Maria Irimescu-Oescu. În primul an au învățat aici 73 de fete. 1928 - Profesorul Ion D. Ștefănescu descoperă în pronaosul Bisericii portretul votiv al Hatmanului Sendrea. Acest portret era acoperit de un strat gros de văr alb, datat din secolul al XIX-lea. 15 octobre 1933 - se înființează corul din Dolhestii Mari 8 noiembrie 1933 - s-a inaugurat o casă de sfat și
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
Heide. După atacul nereușit de la 18 februarie 1853, fratele lui Franz Joseph, Ferdinand Maximilian Joseph, viitorul împărat al Mexicului, a invitat comunitatea locală să facă donații pentru o nouă biserică în apropierea locului atentatului. Biserica urma să fie o ofrandă votivă pentru salvarea lui Franz Joseph și "un monument al patriotismului și al devotamentului oamenilor față de Casa Imperială". Planurile de biserici au fost elaborate în urma unui concurs din aprilie 1854, la care au participat mai mulți arhitecți. Au fost trimise 75
Biserica Votivă din Viena () [Corola-website/Science/324207_a_325536]
-
atunci doar 26 de ani. El a decis să construiască catedrala în stil neogotic, împrumutând foarte multe elemente din arhitectura catedralelor gotice franceze. Din cauza acestui concept, multe persoane confundă această biserică cu o biserică gotică originală. Cu toate acestea, Biserica Votivă nu este o simplă imitație a unei catedrale gotice franceze, ci mai degrabă întruchipează un concept de design nou și individual. În plus, Biserica Votivă a fost construită cu un singur arhitect supraveghetor al lucrărilor și nu de mai multe
Biserica Votivă din Viena () [Corola-website/Science/324207_a_325536]