222 matches
-
seama de puterea de plată a fiecărui sat în parte, adică de populația sa și de buna lui stare” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Criteriul obiectiv era suprafața de pământ pe care satul o folosea din totalul averii colective vrâncene. Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
la nivel local și central, menționat deja, a constat în furnizarea alternativă a bunurilor și serviciilor publice. Dintre acestea, proeminente sunt justiția și securitatea (internă - mai ales poliția - și externă - apărarea și diplomația), astfel încât valoarea serviciilor similare oferite de confederația vrânceană a început să scadă. După cum s-a văzut în tabelul de mai sus și în episoadele relatate, justiția forului confederal era apelată, succesiv, la starostia Putnei, care funcționa în general ca un arbitru regional, și, mai departe, la judecata domniei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
industrială a lemnului, societăți anonime cu capital străin. Contextul și impactul acestora, cronologic ulterior dizolvării nivelului confederal, vor fi discutate în ultima secțiune, rămânând deocam dată la primele categorii de presiuni. Evoluțiile din faza disolutivă a formei arhaice a confederației vrâncene - aruncările din perioada 1818-1840 și împărțirile ulterioare - sunt mult mai amplu documentate. În această secțiune, ele vor fi enumerate pe scurt, așa cum reies din sinteza lui H. Stahl privind rezultatele „aruncătorilor” succesive realizate: (Jalon I, 1818: nemulțumirea satului Poenari pentru
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și de trecere peste orice teren vrâncean. Mărturia vornicului Vrancei din 1817 arată că locuitorii satului Spinești „trag mare supărare de către locuitorii din Păulești, că le-ar fi închizând drumurile și i-ar fi oprind de la pădure, ca să nu își taie lemne de foc și pentru alte
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Casa de cultură "C. C. Giurescu", Odobești, județul Vrancea (senior editor, Gheorghe Istrati; redactor-șef, Ion Panait; redactor-șef adj., Dumitru Pricop). Nr. 1 din aprilie se deschide cu programul revistei: "Negru pe alb e încercarea unui nou contur al literelor vrâncene, pornite dintr-un focar odobeștean, unde nu numai vinul își are dioptriile sale, dar și slova "gătită" ca o mireasă pentru oaspeții ei literari de pretutindeni [...] Ținta noastră e precisă: să smulgem dintr-un anonimat provincial și apăsător nume înalte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
de lei pe lună, după 15 ani de scenă, pe care nu-i compătimește nimeni. Cred că echilibrarea veniturilor, dacă e s-o facem justițiar, nu cabotin, trebuie Începută de ghinioniștii de jos, nu de la norocoșii notorii... Citesc În revista vrânceană Oglinda literară un articol dedicat lui Nicolae Bălcescu, din care aflu că marele nostru istoric devenise...agent englez, prin mijlocirea marii actrițe Rachel. Hm! Ce subiect teribil, năucitor chiar, a ratat Camil Petrescu, În romanul său Un om Între oameni
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
sunt în stare gravă. A patra victimă a reușit să iasă din mașină și să sune la 112. Potrivit primelor informații, furnizare de România Tv, cauza accidentului este neadaptarea vitezei la condițiile de drum. Accidentul a avut loc în localitatea vrânceană Câmpuri. Tinerele se îndreptau spre Soveja, unde urmau să petreacă Revelionul, însă într-o curbă șoferița a pierdut controlul volanului, iar mașina a derapat și s-a izbit violent de un copac.
Accident GRAV. O fată a murit, două sunt în stare gravă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/53099_a_54424]
-
de obținut. Biroul Politic Teritorial a hotărât, la începutul acestei luni să dizolve toate organizațiile cu rezultate slabe", mai scrie sursa citată. Varianta neoficială este că demiterea lui Țigăeru face parte dintr-un război intern declanșat pentru adjudecarea șefiei organizației vrâncene. Laurențiu Țigăeru Roșca a invocat rezultatele mai slabe decât cele de la Focșani, obținute de organizațiile PNL din alte municipii din țară, pentru a rămâne în funcție. Cu toate acestea, politicianu a fost demis.
Lider PNL, DEMIS din cauza rezultatelor slabe by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29411_a_30736]
-
după imunitatea parlamentară, așa cum mulți au ales să o facă. Scriu aceste rânduri pentru că mă aflu în cel mai greu moment din viața mea. Și mă întorc către dumneavoastră, cei care acum 4 ani ați hotărât să trimiteți un tânăr vrâncean în Parlamentul țării. Pentru că mă întreb și vă întreb: este voia Domnului să merg mai departe cu politica sau, dimpotrivă, trebuie să mă retrag? Și, pentru că Domnul lucrează prin oameni, voi afla pe 9 decembrie care-I este voia. Adversarii
Trășculescu, scrisoare din arest pentru familie și alegători by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40733_a_42058]
-
active țări din Europa, din punctul de vedere al activității seismice. "România e o țară seismică activă, una dintre statele cele mai active din Europa, în special din cauza cutremurelor din Vrancea și având în vedere frecvența cu care aceste cutremure vrâncene apar, mă refer la cutremurele mari, nu putem neglija eventualitatea unui cutremur mare oricând de acum încolo. Din acest punct de vedere trebuie să fim pregătiți în permanență pentru un astfel de eveniment", spunea Mircea Radulian, la România TV, după
"Să fim pregătiți pentru un cutremur mare. Bucureștiul, în pericol" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/39369_a_40694]
-
vârstă de 37 ani, este din comuna Vulturul, sat Hingulești, județul Vrancea. El figurează în evidențele Poliției ca urmărit general de către polițiștii din județul său de origine. Acesta este principalul suspect de comiterea unei infracțiuni de omor pe raza comunei vrâncene Colești. El a ucis, în 10 ianuarie anul acesta, o tânără de 17 ani. Rămâne de văzut ce va formula bărbatul în apărarea sa și cum se va derula ancheta l În ultimele două luni, pe străzile Timișoarei și-au
Agenda2005-11-05-poilitie () [Corola-journal/Journalistic/283483_a_284812]
-
a construit un spital. A mai construit și un cămin pentru 100 de muzicieni bătrâni din Milano, „Casa de odihnă”. Verdi a murit în urma unui atac cerebral în ziua de 24 ianuarie 1901 la Grand Hotel din Milano. Sursa : Cultura Vrânceană
Giuseppe VERDI – 200 de ani de la naştere [Corola-blog/BlogPost/93452_a_94744]
-
toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea creștinească a vieții, a slujirii și pastorației misionare, vreme de foarte mulți ani... De aceea, pentru noi, din acel moment, vom comemora totdeauna acest eveniment, închinat vrednicului logofăt spiritual al ținuturilor buzoiene și vrâncene, a sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri, ca episcop eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1982 - 2013, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop și Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală, după ce
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
la cine e „mișca” care l-a lovit, este Lenca despre care se spune: „La Filipeni jocul [Lenca] nu apare însoțit de o serie de formule conservate în dialog, în alte locuri, legate de alte jocuri, amintind de realități asemănătoare vrâncene de felul: - Cine e mai sus? - Soarele. - Dar mai jos? Luna. - și mai jos? - Pământul. - și mai josă de pământ? - Lenca-ntoarsă. Se lovește cu mișca.” De asemenea, mișca (putea fi un fular, un prosop, la capăt cu ceva tare, un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
el, chiar merită apreciată și susținută. Se-nțelege că, ulterior, am devenit un colaborator constant și un susținător neobosit al publicației pe care o aștept lună de lună cu înfrigurare și interes. Gheorghe Neagu este o personalitate centrală a spiritului vrâncean. Din tabelul cronologic care deschide ultimul său volum, „Purtătorul de cruce” [Editura Transilvania, Tecuci, 2009], aflu c-a livrat vieții culturale vrâncene numeroase proiecte calofile și laborioase menite să înavuțească viața culturală vrânceană și să regrupeze scriitorii acestui areal geografic
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
care o aștept lună de lună cu înfrigurare și interes. Gheorghe Neagu este o personalitate centrală a spiritului vrâncean. Din tabelul cronologic care deschide ultimul său volum, „Purtătorul de cruce” [Editura Transilvania, Tecuci, 2009], aflu c-a livrat vieții culturale vrâncene numeroase proiecte calofile și laborioase menite să înavuțească viața culturală vrânceană și să regrupeze scriitorii acestui areal geografic binecuvântat de Dumnezeu, dar nu toate au fost susținute de autoritățile locale, sau chiar de confrații de breaslă, așa că multe s-au
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
Neagu este o personalitate centrală a spiritului vrâncean. Din tabelul cronologic care deschide ultimul său volum, „Purtătorul de cruce” [Editura Transilvania, Tecuci, 2009], aflu c-a livrat vieții culturale vrâncene numeroase proiecte calofile și laborioase menite să înavuțească viața culturală vrânceană și să regrupeze scriitorii acestui areal geografic binecuvântat de Dumnezeu, dar nu toate au fost susținute de autoritățile locale, sau chiar de confrații de breaslă, așa că multe s-au stins înainte de a produce toate consecințele așteptate. Nu s-au prelungit
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
fost susținute de autoritățile locale, sau chiar de confrații de breaslă, așa că multe s-au stins înainte de a produce toate consecințele așteptate. Nu s-au prelungit în tradiție și nu s-au impus ca manifestări de referință în devenirea spiritului vrâncean. Invidia, gelozia meschină și demolantă funcționează încă și prin lumea cărturărească. A rămas însă cu revista „Oglinda literară” - una din revistele cu cea mai largă circulație în țară, cu Asociația „Duiliu Zamfirescu” și cu cenaclul literar, pe care le păstorește
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
vedere furnizează o ședință obișnuită de cenaclu. De asta zic, mă oripilează ideea că în tot orașul nu s-a găsit un spațiu adecvat pentru ținerea acestor dezbateri inocente. Situația, bag seama, nu-i deloc onorantă pentru diriguitorii vieții culturale vrâncene și cred că noile autorități vor găsi o soluție salvatoare. Un cenaclu literar, pentru o localitate, oricare, este un club al ideilor rafinate și o mândrie a locului și nu este de conceput ricanarea lui cu tot felul de opreliști
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
țină seama de calitățile manageriale arătate de Gheorghe Neagu. M-am întins mai mult cu această introducere, totuși fugoasă, a omului Gheorghe Neagu tocmai pentru că s-au făcut puține referințe asupra acestor aspecte dureroase, care afectează buna devenire a spiritului vrâncean. Acesta e omul, omul de inițiativă și de acțiune Gheorghe Neagu. Dar scriitorul? De unde-și trage sevele prozatorul și cum ajung să se întrupeze în partitură epică? Lecturându-i ultima carte, „Purtătorul de cruce”, constat că n-are o aplecare
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
sting cu încordarea statică a uitării, dorurile. Deși Mioara Manea Arvunescu este o artistă mirabilă care a uimit și îmbălsămat inimile publicului de pretutindeni, cu parfumul catifelat și culorile raiului muzicii de operetă, există o dârzenie a indiferenței edililor municipiului vrâncean, față de ea. Nimeni, este proporția la care se reduce numărul celor din actuala gardă culturală a Focșaniului, pe care i-ar interesa Mioara Manea Arvunescu. În freneticul avânt spre nimic, nimeni nu o cheamă pe Mioara Manea Arvunescu să cânte
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
sferă idealistă, într-un ocean sufletesc afectiv. Neîntrerupt, Mioara Manea Arvunescu are în inima sa, ecoul unei întrebări care secondează orice bucurie și o întristează: de ce oare nu ajunge să răsune cântecul ei, în cel mai drag loc, Focșani, orașul vrâncean al zorilor mijiți într-un întâi august, spre a săruta obrazul unui prunc sorocit a fi răpit pretimpuriu casei părintești și dăruit lumii muzicii?! Dacă au fost așteptate momentele mai multor convorbiri cu primadona Mioara Manea Arvunescu, spre a pune
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
și ale spatelui. În prezent, militarul român se află internat la Spitalul Militar „Walter Reed” din Bethesda, statul Maryland, SUA, unde beneficiază de îngrijirile medicilor americani, urmând ca, după refacere, să fie repatriat. Plutonierul-adjutant Florinel Enache este originar din comuna vrânceana Gură Călitei, este căsătorit și are un fiu în vârstă de 18 ani. Viața eroului român și a familiei sale va fi cu totul altă. Starea să critică de sănătate va prespune îngrijire continuă din partea familiei, precum și un tratament medical
APEL UMANITAR PENTRU MILITARUL ROMÂN FLORINEL ENACHE – GRAV RĂNIT ÎN AFGANISTAN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/362474_a_363803]
-
Sociale și Politice, la Universitatea „Dunărea de Jos”, din Galați. Uimitor de multe studii și aceasta caracterizează o altă întretăiere în destinul artistei Anamaria Botezatu: tradiția și contemporaneitatea. În prezent este directoarea Casei de Cultură a Tineretului din Golești, așezare vrânceană unde este un primar pe care-l definește vrednicia și iubirea de artiști: Alexandru Zar. Dar biografia mai însemnată a artistei Anamaria Botezatu nu începe, după cum nici nu sfârșește cu vremelnica funcție de azi. Ea coboară cu ani în urmă și
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
aceste ocazii organizându-se diferite manifestări de carte, cultural-artistice, contribuind în acest fel, din plin, alături de alte organizații de profil, inclusiv Uniunea Scriitorilor, la promovarea culturii în orașele de reședință. Un exemplu elocvent în acest sens au fost „Zilele Culturii Vrâncene” la organizarea cărora a contribuit în mare măsură și Liga Scriitorilor din Focșani, la fel s-a întâmplat la Cluj unde, în cadrul “Zilelor Clujului “ scriitorii membri ai filialei au organizat un spectacol muzical-literar-poetic. În acest context un sprijin deosebit în
LIGA SCRIITORILOR ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367890_a_369219]