101 matches
-
de mult, puse să-l treacă pe Ivanco în lista de rang a celor mai apropiate rude ale dinastiei domnitoare și-l încărcă cu prerogative și averi. Fiindcă nunta nu se putea face încă cu logodnica Teodora, ce era în vrâstă copilărească, pețitorul nerăbdător își aruncă privirea lacomă asupra mumei logodnicei sale, văduva Anna, care era în floarea vârstei și peți cu dinadinsul mâna ei, socotind că în locul mielușelului sugător e mai bună oaia mumă, crescută și folositoare. Între acestea el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în cursul acelui veac. Potopul nimicitor al românilor și al cumanilor, în contra căruia nu mai cuteza să vâslească nimenea, se rostogoli de atunci fără a găsi împrotivire asupra orașelor Perinthus și Daonion, tîrî cu sine în robie populația de orice vrâstă și de orice sex și dărâmă valurile și zidurile. O soartă tot atât de dezastroasă avură orașele Arkadiopolis, Messene, Tzurulos precum și orășelul Athyra: pradă, pustiire, prinsoare, robie. Athyra își răscumpărase altfel deplina mântuire c-o mare sumă de bani, dar stătea sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
efect, știu să compenseze lipsele sale legând interesul familiei cu acela al statului. De la soția sa Irina, fiica împăratului Theodor Laskaris, Vatatzes avea un fiu care primi în onoarea bunului său asemenea numele: Theodor Laskaris, și era pe atuncea în vrâstă de unsprezece ani. Iar Ioan Asan, regele româno-bulgar, avea o fetiță, anume Ileana, de nouă ani, din căsătoria lui cu Maria, fiica regelui maghiar Andrei II. Vatatzes rândui o anume solie cătră Asan cu propunerea ca să-și căsătorească copiii și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să denunțe îndoitul tratat de stat și de familie și căuta numai modul cel mai potrivit și timpul cel mai bun pentru esecutarea hotărîrei sale. Pe când căsătoria fiicei sale Elena cu Theodor Laskaris nici se împlini, nici avu rezultate din cauza vrâstei prea tinere a amîndoror părților, cari stăteau aproape în anii copilăriei, părechea nevrîstnică rămase încredințată pentru căutare, supraveghere si creștere la împărăteasa Irina din Niceea, sub mînile ei de mumă îngrijitoare și duioasă. În acest interval Ioan Asan manifestă într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Calliman și pe fiica Tamara. Din a doua căsatorie cu Irina, fiica lui Teodor Comnenos, avu trei copii: băiatul Mihail și fetele Maria și Anna. După moartea lui Ioan Asan se sui în vacantul scaun româno-bulgar fiul său Calliman, în vrâsta copilăriei încă, carele, cumpănind bine împrejurările, continuă politica potrivită cu scopul a părintelui său și, reînnoind alianța cu împăratul grecesc Ioan Vatatzes, se bucură mai mult timp de-o binefăcătoare liniște, neapărată pentru regatul său, zguduit de războaie atât de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ție sama de ele. Acesta își puse cu succes în cumpănă toată retorica și iscusința pentru a dispune populația în favoarea împăratului. "Am răbdat multe - zicea el - sub domnia băiatului Calliman și ne-am mângâiat numai cu nădejdea că, ajungând la vrâstă bărbătească, ne va hărăzi c-o socotință mai matură răsplata ce ni se cuvine pentru nevoile ce le-am suferit. Dar soarta rea ne-a tăiat nădejdea din rădăcină, căci acuma iar se va pune în scaun un copilaș, încît
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în calitatea ei de soție a lui 122 {EminescuOpXIV 123} Theodor, se numește și este la romei regentă. S-alergăm dar la împăratul romeic și să ne plecăm cerbicea sub domnia lui; căci jugul unui principe cu minte și în vrâstă e folositor și în orice caz cu mult mai ușor decât jugul unui stăpânitor copil". Acest cuvânt a fost atât de convingător încît toți se declarară gata a se supune. O solie cătră împăratul pune la cale împreună cu el condițiile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din flori, Maria, cu tartarhanul Tuktai și să dispuie bine și în 146 {EminescuOpXIV 147} favorul interesului romeic pe acest vecin, care nu-i venea la îndemînă și care acuma deveni ginerile său. Pe vremea aceea mai stăpânea încă în mijlocul vrâstei sale bătrânești hanul Nogas, tot întreprinzător și tot plin de curaj, și, cu toate poticnirile de până acum, el arăta o hărnicie vie asemenea acelui șarpe care, zdrobit de lovituri, tot [î]și dovedește viața sa trainică în estremitățile sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu s-a putut întîmpla fără turburări înlăuntru, fără intrigi de dinafară. Iuga vodă. Cei cinci fii ai lui Petru: Roman, Ivașco, Vilcio, Iuga și Alexandru, având toți drept egal de moștenire, dar neputând urma la ea decât după rândul vrâstei lor, începură a se lupta pe întrecute ei în de ei pentru scaunul domnesc. Cel mai mare dintre ei și cel mai în drept de-a peți domnia, anume Roman, se învoi cu doi dintre frații mai mici, Ivașco și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei au venit la Florența, unde petrecea un vlăstar al casei Bentivoglio, care însă trecea drept fiul unui fierar, pentru a-l însărcina pre acesta cu guvernul, pe care el l-a și condus până ce Domnul Giovanni au ajuns la vrâsta cuvenită. (El s-a răzgândit până să primească propunerea. Însă, spunîndu-i-se că, daca e un Bentivoglio adevărat, nu va refuza propunerea și nici poporul din Bologna nu-l va părăsi, el s-a înduplecat să facă acest pas și astfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și eu, de capu meu. Și să spun: alt Crăciun nu mai apucăm noi, Domnică... - Da mai taci, Iacobe, còbe ci eș’ tu! Parc-ai dat În ceasu morții ș’ tot nu-nțălege nimica copchilu-ista... - I-a veni-nțălegerea cân’ a avè vrâsta mè - uite-așă: pisti lume, pisti vreme... - și Moș Iacob a făcut cu mâna gestul trecutului, al saltului: peste deal, peste cal... Avea să-i vină (Înțelegerea), Într-adevăr, când copchilu-ista avea să aibă vârsta lui Moș Iacob. Până atunci... Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
văd, o miros, o simt cu pielea udă pe la trup o simt și o aud pe la trup, când ne aveam noi bine pe la trup, În apă - zice, cu ochii mâțați, taman ca Tecla: - Varvarule! Măi varvarule ce ești tu la vrâsta ta...Așa zicea ea, de i-am zis În gândul meu: Varvara, Tecla nu-mi zicea așa, doar apropia pleoapele, mâțește. Da, bre; Îmi zicea Varvarule!, când, În apă, o făceam și eu, ca omul, pe la trup. Taman cum Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-o În lume, drept dinaintea ochilor. Moș Iacob Îi răspunde umbrei, rămase În urmă, a tatei: - D-apăi, Dumnezeu e mare, domțători’, nu ne-a lăsa El, nici dedata asta, așa, ai nimuruia, ne-a lua El În grijă... Că, la vrâsta noastră, un’e s-o apucăm, prin lume, cu straista-n băț? Bună, ră - asta-i casa mè; rău, bun, aista-i pământu și locu - un’e să mă pornesc, ca jidovu rătăcitor? Că și Rusu-i om și creștin de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
absolvarea clasei a V-a și promovarea în a VI-a; b) act de mărturie legalizat de primăria de Iași menit a înlocui actul de naștere; c) certificat de tragere la sorți. Doi din aspiranți fiind seminariști, iară unul neavând vrâsta legiuită pentru tragerea la sorți, subsemnații au însărcinat pe revizorul școlar ca să facă întrebare Ministeriului: 1) daca manține adresa sa N-o 3662 cătră directorul liceului, prin care seminariștii se esclud de la concursuri; 2) daca tineri sub etatea cerută de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
la noi numai scrierea și cetirea astfel, ci toate obiectele. O privire numai în manualele noastre scolastice ne va încredința că elevii trebuie să fi învățînd ca în somnabulism, că nu știu nici ce scriu, nici ce citesc. Abia când vrâsta li trezește mintea, li se ia albeața de pe ochi și încep a înțelege ce au învățat în școală. Dar acele cunoștințe, câștigate în mod mecanic, nu s-au lipit de memorie, au rămas numai niște urme slabe din ele, încît
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
capu - ai s-o plătești, Până capul nu ți-i da Tu de boală nu-i scăpa. - Sui mămuță-n deal la cruce, Să tragă clopotele Ca să vie mândrele, Să vie și mândruța mea Care mă iubesc cu ea, Din vrâsta copilărească Din coliba părintească. 208 Frunză verde de alună, Sara-n codru, ici pe lună, Mi se primblă - un voinicel Cu cojocu contășăl, Cu cușma neagră de miel. Se primblă încetișor Cu pasul lui cel ușor Ș-a ajuns la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
astfel al meu suflet Acum s-au liniștit. No. 79 În zădar apune, în zădar răsare Soarele și luna fără de a-nceta, Sufletu-mi putere în credință n-are Pe tine, iubito, a te mai uita. Ziua-mi vine, trece, vrâsta naintează, Cu ele-mpreună tinerețea mea, Dar sufletu-ți rece nu vrea să mă crează Când îți zic iubito, nu te voi uita. Nici un ceas în viață, nici un ceas în lume Ca acele două nu voi mai gusta, De aceea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pas, Dumnezeu ridică un praf de aur, și, fiecare părticică este un univers... ”- Ce miracol... ce miracol.!” se extazie el transfigurat. Mai multe steluțe, ca un snop, se revărsă lăsând dâre roșii pe cer. Una mare și luminoasă, trase o vrâstă lungă pe tot cerul apoi, se stinse. ”- A murit un om!” murmură Vasilica, cu glas tremurat. - Hm... moartea! Taina morții, Fată dragă, stă în centrul tuturor religiilor de pe pământ... Ea este viața veșnică din lumea ”de dincolo”, lume pe care
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pe care sufletul lui nu-l putea pătrunde. De jos, dintr-un tufar, un greiraș rupse tăcerea scâncind subțire și tremurat... ”cri-cri... cricri”, ca un răspuns parcă, la tremurul stelelor de pe cer. Drept în creștet, o stea a tras o vrâstă albă, pe răbojul cerului și s-a stins la o margine de zare... Iorgu tresări... murmurând. -O stea cade și moare... e ca o măruntă tresărire a inimii... ”o lume” stinsă fără zgomot... In noaptea asta, parcă plouă cu ”orionide
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
vopsitul vegetal dădeau o notă de sobrietate, de căldură dar și de eleganță atunci când erau așternute pe paturi, pe laițe sau atârnau pe perete. Cele mai simple dintre ele, țesute în războiul de țesut, aveau ornamentele compuse din „poduri” și „vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului al XX-lea, stilul geometric a fost părăsit în favoarea stilului naturalist reprezentat de flori și ornamente vegetale. Din punct de vedere cromatic, avem de-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Colegul, încearcă printre coatele primite în coaste, să- și instaleze camera video. Țiganii se înghesuie al naibii, ca la pomană. „Ia să videm și noi ce e aicișa. Haidi, fă, dă-ti mai încolo, nu vezi că-s mai în vrâstă?", țipă o țigancă de vreo 40 de ani la o pirandă de vreo 10, în timp ce se împinge pe trei sferturi din scaunul ei. La intrare, forfota e în floare. Bătrânii și copiii, cei mai mulți, gură cască. Apare regele Cioabă. Scorțos și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu burduful în jos, va fi secetă; dacă e cu burduful în sus și cu coarnele în jos, e a ploaie. Ca să nu te înșeli că luna-i nouă, uită-te printr o basma, căci ea-și desface cornul în vrîste după numărul zilelor. Cînd e crai-nou, atunci la partea călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă, pentru că, punîndu-le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puterile ucenicilor aleși din miliție ar avea acest așezământ mult mai însemnător folos decât de la niște băieți mici și slabi. Iar dacă din miliție nu s-ar slobozi oamenii ceruți pentru acest institut patriotic, apoi atunce iarăși numai tineri în vrâstă de la 14-18 ani ar putea fi întrebuințați cu folos ca ucenici. Folosurile acestei școale După 3 sau 4 ani, ar ieși din această școală câte 30, iar cu vremea și mai mulți ucenici cu deplină știință de meșteșugul ce au
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
curățenia generală” prin diviziunea administrativă pe care o păstorea la acea vreme, Plasa Pungești: „...în com. Delești și Gârceni au fost schimbați secretarii (ai OTS, desigur!, n.n.). Dela Gârceni a fost schimbat pentru motivul căci este căsătorit (subl.ns.), are vrâsta de 29 de ani și nu a vrut să mai ducă muncă în cadrul tineretului. La Delești sa schimbat pentru faptul că nu vrea să ducă munca fiindcă este ocupat adică are 2 sarcini: secretarul Organizației și șef de Sector. Nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]