101 matches
-
și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prin învrâstarea pânzei de cânepă cu bumbac se obținea un material original, încrețit, „pielea găinii”. Lăicere de lână cu numele pronunțat diferit în părțile județului sunt bogat ornamentate prin mai multe tehnici. Cele țesute cu suveica sunt învrâstate în poduri (vrâste egale de culori diferite) despărțite prin genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sunt învrâstate în poduri (vrâste egale de culori diferite) despărțite prin genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat are un colorit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
puterile ucenicilor aleși din miliție ar avea acest așezământ mult mai însemnător folos decât de la niște băieți mici și slabi. Iar dacă din miliție nu s-ar slobozi oamenii ceruți pentru acest institut patriotic, apoi atunce iarăși numai tineri în vrâstă de la 14-18 ani ar putea fi întrebuințați cu folos ca ucenici. Folosurile acestei școale După 3 sau 4 ani, ar ieși din această școală câte 30, iar cu vremea și mai mulți ucenici cu deplină știință de meșteșugul ce au
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vopsitul vegetal dădeau o notă de sobrietate, de căldură dar și de eleganță atunci când erau așternute pe paturi, pe laițe sau atârnau pe perete. Cele mai simple dintre ele, țesute în războiul de țesut, aveau ornamentele compuse din „poduri” și „vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului al XX-lea, stilul geometric a fost părăsit în favoarea stilului naturalist reprezentat de flori și ornamente vegetale. Din punct de vedere cromatic, avem de-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu burduful în jos, va fi secetă; dacă e cu burduful în sus și cu coarnele în jos, e a ploaie. Ca să nu te înșeli că luna-i nouă, uită-te printr o basma, căci ea-și desface cornul în vrîste după numărul zilelor. Cînd e crai-nou, atunci la partea călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă, pentru că, punîndu-le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curățenia generală” prin diviziunea administrativă pe care o păstorea la acea vreme, Plasa Pungești: „...în com. Delești și Gârceni au fost schimbați secretarii (ai OTS, desigur!, n.n.). Dela Gârceni a fost schimbat pentru motivul căci este căsătorit (subl.ns.), are vrâsta de 29 de ani și nu a vrut să mai ducă muncă în cadrul tineretului. La Delești sa schimbat pentru faptul că nu vrea să ducă munca fiindcă este ocupat adică are 2 sarcini: secretarul Organizației și șef de Sector. Nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tămâie, usturoi și un cuțitaș. Copilul nu va mai visa urât, nu va mai tresări în somn, nu se va mai speria fără motiv. Spurcat. De spurcat, copilului mic i se face scăldătoare cu burete de «Lingura frumoaselor», flori din vrâsta miresei și un ban de argint, ca să se facă curat ca argintul. În scăldătoare se pun uneori și bujori de munte. Alt leac, se unge copilul după scaldă cu untdelemn de la Icoana Maicii Preceste. Sugel. Se bagă degetul în apă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care a trecut țara cu ocaziunea luptelor pentru Unire. Mi-ar trebui volume pentru aceasta și îmi lipsește în mare parte și materialul trebuitor. Vroiesc numai să reculeg amintirile mele personale despre unele fapte întâmplate sub ochii mei, la o vrâstă când impresiunele se întipăresc în memorie ca pe ceara fierbinte pentru a nu se mai șterge. Am ajuns aproape la capătul cărărei. Când mă uit îndărăpt la calea ce am străbătut și la atâta amar de vreme rămasă în urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu așa tărie în toată suflarea românească, nu are exemplu în trecutul nostru. Sunt curente de înălțare de inimă în viața popoarelor care le fac capabile de orice jertfe, și care se pot asemăna cu acele momente când omul la vrâsta tinereței și-ar da bucuros ultima picătură de sânge pentru ființa ce iubește. Eram și noi ca popor în acea vrâstă binecuvântată a tinereții, deschisă tuturor pornirilor generoase. Fericit cine a apucat acele timpuri! Viața omului e așa de scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
popoarelor care le fac capabile de orice jertfe, și care se pot asemăna cu acele momente când omul la vrâsta tinereței și-ar da bucuros ultima picătură de sânge pentru ființa ce iubește. Eram și noi ca popor în acea vrâstă binecuvântată a tinereții, deschisă tuturor pornirilor generoase. Fericit cine a apucat acele timpuri! Viața omului e așa de scurtă și mai totdeauna așa de deșartă sau plină de decepțiuni, încât cine a trăit în acea perioadă de prodigioasă mișcare națională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
martor la aceste evenimente unice în istoria noastră contimporană; am împărtășit însumi emoțiunile ce au zguduit inima multîncercatului nostru popor, am trecut însumi rând pe rând, prin toate crizele lui de neastâmpăr, de îndoieli, de speranțe, de bucurii, la o vrâstă când aceste mișcări sufletești nu se uită, și poate de aceea voi fi ieșit din limitele strictei obiectivități! Și apoi am rămas acum între acei puțini care au văzut ce a fost și văd astăzi ce este, și pot face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
căci mă strămută cu gândul în plaiurile verzi ale frumoasei tinereți. Ah! simt într-adevăr o nemărginită plăcere de a-mi întoarce privirile spre celalalt capăt al vieței și a percurge încă o dată drumul ce-am făcut pănă la înălțimea vrâstei în care am ajuns. Îmi pare astfel că-mi reîncep traiul din nou, că mă revăd în diferitele lui stadii, așa cum am fost, rând pe rând, copil tânăr, naiv, căruia toate îi surâdeau; apoi om matur încărcat cu ceva experiență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
răposații Dimitrie și Alecu Văsescu, foști deputați în camerile țărei în epoca constituirei statului român, și cel din urmă fost ministru de finanțe alături cu Ioan Brătianu în cea dintăi periodă de guvernare a regimului liberal sub Vodă Carol. La vrâsta de cinci ani am început să învăț as, buche, vede, glagore 25, la părintele Neofit Scriban, directorul primei școale, primare ce s-a înființat în Fălticeni. Mai târziu, Neofit Scriban și fratele său Filaret Scriban, directorul seminariului de la Socola, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tatei, care sfârșea prin a ne împăca. Noi înșine ne credeam așa de tari, că am fi fost în stare să ne luptăm cu zmeii din poveste și să rădicăm Ceahlăul pe umerile noastre. Ce nu-și închipuie copilul la vrâsta de cinci ani? Părintele meu era un om bine cumpănit, voios, primitor și bun la inimă. Ne iubea grozav, dar se stăpânea să ne a arăte dragostea lui. Așa era sistemul lui de a ne crește. Între boierii din Fălticeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să mă puie la probă, mi-a zis: Măi băiete, de acum nu mai aștepta nimic de la mine. Du-te și-ți fă singur cariera în lume, căci om ești și știi mai multă carte decât am știut eu la vrâsta ta. Aceste vorbe zise cu voace serioasă care nu admitea replică, mi-au ridicat perdeaua iluziunilor de pe ochi, am simțit într-o clipa că s-a rupt firul cu trecutul și că de acum înainte o viața nouă, nu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în inimă, cu nesiguranța zilei de mâni, mergând în întunericul necunoscutului, am plecat din Fălticeni la Iași într-o căruță de poștă, unde a încăput tot avutul meu. Nu erau tocmai vesele gândurile ce-mi treceau prin cap; dar la vrâsta de 20 ani speranțele nu lasă pe om. Mi se părea că norocul o să-mi iasă așa neașteptat din drum, și așa a vroit Dumnezeu să se întâmple. II Ajuns în Iași mă întâlnii cu unchiul meu Iordachi Hermeziu, atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
adânc simțimânt de iubire pentru primul Domn al Principatelor Unite, era izvorât din paroxismul încă cald al frigurilor ce zguduise țara în marea luptă pentru Unire. În ziua când Domnul a sosit, toți locuitorii orașului fără osebire de sex, de vrâstă, de condițiuni sociale, i-au ieșit înainte dincolo de barieră, ca un puhoi ce inundă câmpia, și nu voi uita niciodată uralele frenetice și nesfârșite ce au zbucnit din piepturile tuturora, când a apărut careta 72 domnească încunjurată de o ceată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un copac, un părăoaș, o floare mă făcea să visez. Parcă nu calcam pe pământ; parcă întreaga natură se împodobea în haine frumoase anume pentru mine, ca să-mi înveselească ochii și să-mi desfete sufletul. O, ce frumoasă e această vrâstă zisă ingrată, tocmai din cauza naivităței ei și ce pacat că trece așa de iute! Căci, îndată ce ai calcat pe pragul maturităței, trebuie să-ți iei ziua bună de la visuri, iluziuni, speranțe, care te-au întovărășit ca o aureolă de raze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în mijlocul unui paradis și care ar merge necontenit cu ochii în jos ațintiți pe carare, de frică să nu se împedice de vreun bulgăr, de vreo cioată. Cu ce s-ar alege el din minunele paradisului? Ei bine, între cumințenia vrâstei coapte și între naivitatea tinereței, eu unul, dacă mi-ar fi dat să aleg, aș opta cu ochii închiși pentru cea din urmă. Eram, deci, în acei ani binecuvântați, când nu te îndoiești de nimic, când te crezi calare pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
s-a părut așa de nemărginită în fața faptului consumat al căsătoriei iubitei mele, deoarece căpătasem îndestulă limpezime de minte ca să judec că ea, străină fiind de toate aceste, nu putea, nu era datoare să aștepte pănă voi veni eu în vrâsta de a mă căsători. Curioasă mai era starea mea psihologică în perioada de convalescență, când frigurile aceste au început să mă lase. Aveam simțimântul de reîntoarcere la viață ca după o boală lungă și grea. Parcă încetul cu încetul mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și obrajii. Se simte întremat. O țigăncușă, încotoșmănată în niște boarfe vechi, cu un coș de viorele la picioare, tropăie strigând să-ți spargă urechile: "Cumpărați floricelele! Vestesc primăvara, aduc dragostea!" Se aplecă deasupra coșului, unde violetul delicat strălucește sub vrâste albe, și alege un buchețel. Îl scutură de zăpadă și îl amușină ca un câine: Nu prea miros vestitoarele tale..." "Ba ai matale nasul înfundat, boierule!" "Ce obraznică poți să fii!" Tot tropăind și lovindu-și palmele ca să se încălzească
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt confecționate frecvent levicerele (lăicerele), țesute cu suveica în poduri (când vrâstele au lățimi egale) sau cu genuțe (atunci când benzile de culoare sunt despărțite de linii foarte înguste). Se adaugă o întreagă gamă de alte țesături și de motive ornamentale. Toate acestea pot fi regăsite în muzeul satului, constituit de învățătorul Dumitru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]