1,324 matches
-
la Dubăsari, în Transnistria, unde am petrecut cu ei - cum nu puteam merge în Ardeal - sărbătorile unui Crăciun. Aici, l-am cunoscut pe istoricul N. Smochină, brav luptător pentru cauza Basarabiei, profund impresionat de simplitatea și omenia lui fără seamăn, vrăjit de graiul basarabenilor, care, având un anume parfum al vechimii, amintindu-mi de verbul lui Neculce și Sadoveanu, îmi părea o minune a limbii române. - Domnule profesor, ați început să vă pregătiți lucrarea de doctorat cu Lucian Blaga, apoi, înțelegem
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
la urmă, duelul s-a încheiat fără victime, dar nu pentru că s-au tras doar trei focuri, ci pentru că toate au fost trase "în sus".30 Romanul Patul lui Procust a apărut în 1933, iar Thomas Mann a publicat Muntele vrăjit în 1924. În duelul dintre Settembrini și Naphta, cel dintîi trage și el în aer, ridicînd pistolul "foarte sus". Cu toate asemănările, mizele celor două înfruntări sînt esențial diferite: un simplu act monden de cochetărie masculină în cazul romanului camilpetrescian
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
pătrundă în Uniunea Scriitorilor, ne dezvăluie că vrea să uite de dragostea bărbaților. Probabil USR i se pare locul potrivit pentru atingerea acestui scop: Dă, doamne, timpul îndărăt,/ Ia-mi durerea,/Fă-mă să cred în povești!/ Ca mai demult,/Vrăjită de o stea,/Tainele nopții să le-ascult,/ De dragostea bărbaților să nu știu... Probabil că dragostea ticăloșilor de bărbați o împiedică să se concentreze și să scrie mai bine, încît biata poetă recunoaște că a fost înzestrată, dar asta
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
Primul scenograf pe care l-am văzut în exercițiul funcțiunii, dispus, totodată, să fie și călăuza inițierii mele, a fost Dan Jitianu. Lucra cu Alexandru Tocilescu Antigona, la Bulandra, sala "Toma Caragiu". Cred că a fost și ultimul lor spectacol. Vrăjită de Tocilescu, de personalitatea lui vulcanică, de umorul lui, de felul în care bea tutun, împodobit ca cei mai împătimiți hipioți, cu tot felul de lanțuri, inele, medalioane, urmărind dialogul cu Ion Caramitru, Hamlet-ul lui Toca, descoperind o studentă tînără
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
of Fine Arts, Boston” (p. IV)), apare și aceasta: „controversă scolastică” (p. 13), ce ar reda, după engleza lor, expresia „scholarly controversy” din original (p. IV); corect ar fi fost „controversă științifică”. De altfel, cele două par să fi fost vrăjite de cuvântul „scholar” și derivatele lui, de vreme ce văd peste tot numai „scolastici”, precum ni se arată la p. 61, unde expresia „the ignorance of a scholiast” din cartea lui Bowersock (p. 22) este tradusă prin „ignoranței unui scolastic (sic!)”, sau
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acolo unde se duc doar cinefilii fanatici și nimeni nu pare a mai ști exact cum a fost ea. Și îmi vine să cred că nici nu are importanță. Sub semnul efemerului, vedeta din Îngerul albastru și-a exercitat farmecul vrăjit asupra unei talentate actrițe din București.
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
să i se Închine, să-i aducă jertfe si săsi renege credinta. Apoi, el Îi Învată să zboare călare pe scaune unse cu substante magice, să se preschimbe În lup, să se facă invizibili prin anumite ierburi si să-si vrăjească adversarii. Dacă comit fapte bune, se confesează “stăpânului” lor, datori fiind să facă penitentă. Ucid si mănâncă prunci, distrug recolte, vrăjesc vacile pentru a le lua mana. Este imaginea generală despre vrăjitorie În Evul Mediu. În majoritatea cazurilor, ele povestesc
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
unse cu substante magice, să se preschimbe În lup, să se facă invizibili prin anumite ierburi si să-si vrăjească adversarii. Dacă comit fapte bune, se confesează “stăpânului” lor, datori fiind să facă penitentă. Ucid si mănâncă prunci, distrug recolte, vrăjesc vacile pentru a le lua mana. Este imaginea generală despre vrăjitorie În Evul Mediu. În majoritatea cazurilor, ele povestesc despre animale (În general lupi) trimise de diavol, pe care le călăreau ca să ajungă la Sabat. Este evident vorba despre elemente
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Emil Brumaru Amoroasei noastre dragi Eu ce-am fost odată june Iar acuma-s bou prăjit La crieri de boliciune Stau și-ți scriu cracii vrăjit Unul e o libelulă Care-n aer trece-n zbor Celălalt e o pendulă Ce mișcă prin dormitor Însă amîndoi mă-mbată Căci în viața tristă grea Mi s-a pus pe ei o pată Ce n-o șterge nimenea
Cântec de zvâc și alean În cinstea lui Anton Pann by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9812_a_11137]
-
proțăpită pe coșul pieptului meu chiar în dreptul inimii ca o matroană ce-și așteaptă clienții îngână un descântec de leagăn și-mi retează atenția numără toți flăcăii pe care i-a sedus cu luciul minții oțelite / sub lumina lunii cuvinte vrăjite fac hora demenței dansând haotic din buric / târfa își întinde fardurile până hăt în lumea cealaltă să-i tragă pe sfoară și pe bieții îngerași ce sar coarda peste orizont la apus de soare / din când în când își unduiește
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
decât Enescu pe podium. Frac uzat, ghete, cămașă simplă (nu era preocupat de efectul exteriorului său). Dar când, cu ochii închiși și cu o simplitate nemaiauzită, lăsându-se purtat pe aripi de extaz, a cântat Ciacona de Bach, ne-a vrăjit pe toți cu magia viorii sale. Seara a devenit de neuitat pentru noi, dar și dânsul a avut parte de o surpriză plăcută: în timpul pauzei, l-am condus într-o cameră rezervată special pentru acest scop, în care-l așteptau
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
care trebuie să ne ferim și sunt ispite cu îngăduința lui Dumnezeu, care sunt spre folosul sufletului. Sfântul Maxim menționează, la rândul lui, că ispitele sunt de mai multe feluri: dinainte, dinapoi, de la stânga, și de la dreapta. Dinainte, când ne vrăjesc dracii prin înfățișările materiei, de dinapoi, când ne stârnesc amintirea păcatului prin gândurile ce le-am avut mai demult; de la stânga, când tulbură sufletul prin patimile trupești și neînfrânate; și de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
unde am fumat havane și am băut un vin de Panciu pe care Îl adusesem cu noi din Montreal. După asta nu știu precis ce s-a mai Întâmplat, dar Îmi mai aduc aminte că tânărul meu prieten debutant era vrăjit de film, că Îi plăcuse enorm cum construise Corneliu relația Între cei doi, pe care el o găsea chiar „romantică”, că am mai râs cum unul dintre spectatori confundase endoscopia cu coloscopia sau cum altul căuta să cronometreze toate secvențele
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
poet abulic: "Singur prin casă fac versuri", în timp ce în noapte "un greier cîntă în tăcere". Atmosfera și chiar elementele care o generează apar și în Melancolia lui Eminescu: În van mai caut lumea-mi în obositul creier / Căci răgușit, tomnatec, vrăjește trist un greier". Și, cum dincolo de "scîntei galbene" și de "amurg violet" Bacovia mai are și o grafică de austeritate în alb-negru: Copacii albi, copacii negri", să nu trecem peste intuiția lui Eminescu în aceeași direcție: "Codru-i alb și
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
Pe-un petic de atlaz cu crini brodați Și fără de pereche-n țesătură, Când te stârnesc cu nurii mei drăcești Și-ți suflu foc și pară prin pupilă, Amăgitor de suflete ce ești, Mai meșteră-n sonet și mai subtilă, Vrăjindu-te cu stihuri femeiești Care ucid pe loc și fără milă. 3 Binevestim lumina care plouă Și lăudăm roșeața din căpșună, Iar degetele ei de Doamnă Brună Orbecăiesc ușor prin iarba nouă. Pe urmă nu mai știu ce îi cășună
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
cunoștință cu nereida Marina Greceanu și cu colega și prietena ei al cărei nume nu-l mai rețin. Am tras cearșafurile alături, am devenit imediat amici la toartă; eram fericit, altceva parcă nici nu-mi doream decât să mă las vrăjit de perfecțiunea primei, de calda afecțiune a celeilalte: în sfârșit, eram sultanul răsfățat de soartă, mă desfătam - platonic deocamdată, îmi ziceam - cu două cadâne numai ale mele, din plin ajutat în cucerirea lor de turcaleții de la Ankara! Platonică avea să
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
acest ciclu și celelalte două e suficient de obscură: primul, În cercul amenzii suferă de maladia redundanței: îl citești și perspectiva de a mai auzi cuvântul "taxatoare" te înspăimântă; al doilea, Calea crinului are o oarecare rezonanță blagiană: Crin, ești vrăjit,/ spre roșu cîrmit/ îți fulguie încă/ în trup, flăcări/ nearse, ghețuri/ neprinse, prea tineri/ fiori, nevorbitori,/ haină, la porți/ pândește soarta. (pag. 30). Poemele din aceste două cicluri sunt mai slabe decât acelea din al treilea (mai eclectic) deoarece sunt
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
pământului. Cu vântul mării în păr, privind cu ochi arzători stâncile albastre ale amurgului. Îngeri cu trompete pluteau în aerul de cobalt. Pietre verzi zburătoare, fântâni de vis cu sirene și pești, corpuri de zei ai mării, totul mă atingea vrăjindu-mă din depărtare. Viața urla de poeme. Apoi am mers într-un ritm mai liniștit, coborând în labirintul străzilor necunoscute. Toate casele erau pline de ființe având ochi de cuarț roz, ochi de ametiste și de citrin. Se auzeau porți
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
întocmit de Caragiale. Similitudinile cu baletul Excelsior se fac observate încă din Tabloul I, care ne înfățișează Moldova și Muntenia sub chipul unor femei cernite și legate în lanțuri. În mijlocul scenei, un demon înalt și mîndru, cu aripe enorme negre, vrăjește întinzînd ghearele și aripele în dreapta și în stînga. [...] Deodată se aude un sunet de bucium depărtat. Femeile ridică fruntea. Demonul tresare. [...] Pe stîncă din mijloc apare în lumina albă un înger strălucitor. La această apariție demonul își strînge îngrozit aripele
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
cîntă mandea pitpalacu^: Dă mandea glas: mergînd pe blat, Ici hoitu^ vi-l lăsați...Cărel! Nu pierdeți piele și ciolan! Colin Scoicaru-l puse dracu^ Colin Scoicaru^ a cîntat, La mahări să-și dășerte sacu^, De-a roata, la-ntrebări luat: Vrăjind, să scape de colac, Să scape - ciripi urît, Dar ceapă nu beli săracu^: Da-n vrăji nasoale încurcat, Gealatu^ i-a venit de hac. Ștrengaru-i rupse-un os în gît. (A doua baladă) (Baladă (a II-a) a mierlitorilor) în
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
lui Alecsandri și chiar Eminescu și Coșbuc, erau prețuite mai cu seamă baladele, ,cântecele bătrânești"; generația lui Iosif și Anghel a reținut lirismul cântecelor și doinelor, pentru ca poeții contemporani (Arghezi, Blaga, Barbu, Maniu, Voiculescu, adăugăm noi, Ion Pillat) să fie vrăjiți de ,elementul tainic și adânc tulburător al descântecelor și bocetelor, de sufletul primitiv și cosmic al creației populare" (Poezia populară, Câteva considerații). Lui Ion Pillat i se părea că generația lui crea, prin modul de a se inspira din folclor
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
ca surdul cu orbul regi și neamuri au apus - îngropate-n sorburi mlaștina-a-asmuțit în munți bufniți șerpi și scorburi bieți stejarii plâng pe prispe - Lebăda-i străpunsă e nebună Cosânzeana - stă în piatră-ascunsă... unde-i Sculptor - Făt-Frumosul - cu mâna-i vrăjită din stânci iar iubita-și scoată - lumii iar trezită? LĂMURIRE (16 August 2016 - Sfinții Martiri Brâncoveni) de departe vin ecouri munții ning lumini nunți de zâne cresc în piscuri pe-aproape de crini fulgere vestesc venirea Mirelui Ceresc păsări - îngeri nesfielnici
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
toamnă cu un tren accelerat și din casa de chibrituri o să-aprinzi cu ochii tăi sufletul ce te-a visat. Dor Pune-ți coroana și-așteaptă pe jilțul de dor să apar, să ard lângă tine ca luna cu trupul vrăjit lângă jar. Hai, pune-ți coroana și-așteaptă! Nu poți să m-atingi că te dor, te mistui și carnea ți-o-ngrop în mine și-n anii ce mor. Pune-ți coroana și-așteaptă! Târziul e încă în noi
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
fi pus să guste zeama de șarpe. Dar glumind cu polițiștii, el a explicat efectele benefice ale lichidului asupra bărbăției și faptul că le-a luat... pentru mai tîrziu. Astfel nu a trebuit să desigileze recipientele. Tot acolo eu am "vrăjit" fata care îmi cîntărise bagajul de mînă cu irezistibilul "lemn de fier" care face suvenirurile atît de grele. Și am trecut cu toții. Vorba vulpii din anecdotă: ce bine e să știi limbi străine! Tot la Ha Noi am vizitat Templul
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
răul [...] De aceea, arătând șarpele fructul rău al păcatului, nu a arătat vederii răul în natura ce o avea; căci nu s-ar fi lăsat omul ispitit de răul vădit. Ci înfrumusețându-l la arătare cu o vedere atrăgătoare și vrăjind gustul cu o plăcere pentru simțire, i s-a părut femeii acceptabil [...] și luând, a mâncat. Iar mâncarea a devenit maica morții pentru oameni<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De hominis opicio, P.G., col. 200 apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]