77 matches
-
bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna (a) - a se cățăra zloată - belșug; noroc zlot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se voiau ceva mai drastice. Ca pentru a vedea oficialii noștri cât dispreț manifestă rușii referitor la aceste probleme, documentul din care vom cita fusese semnat de un locotenent major oarecare, Țvetkov, iar din partea românilor de un maior, Theodor Constantinescu Vrane. Adresa era o copie a ordinului nr.44/1945, ordin semnat de șeful delegațiilor județene ale C.Al.C., colonelul M.V. Constantinescu și conținea următoarele bune indicații, în caz de aplicare: Sumele pentru alocații sunt eliberate de prefecturi în urma cererilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe nume Vrancea, care are și o individualitate socio-economică pronunțată în raport cu zonele înconjurătoare. Hasdeu, primul care s-a ocupat de etimologia acestui toponim, i-a atribuit o origine dacică, trimițînd la un apelativ cu sensul de „munte“, comparabil cu sanscr. vrana, fără a mai adăuga alte detalii de natură lingvistică (în primul rînd, de unde provine și ce înseamnă sufixul). Cei mai mulți cercetători au în vedere, ca bază a toponimului, apelativul sl. vranŭ, „corb“, corelînd acest lucru cu „pădurile negre ca pana corbului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca pana corbului“ sau cu un intermediar antroponimic (cum ne indică sufixul -cea), analogic structural cu Vîlcea (< vŭlk, „lup“), Ivancea, Mihalcea etc. Pericle Papahagi sugerează că antroponimul ar fi putut proveni de la romînii sud-dunăreni, unde este întîlnit frecvent, sub forma vrană și sub diferite variante și derivate. Evident că toponimul este uzual și la nordul Dunării, nefiind nevoie să-l aducem din sud. Să ne gîndim la Vrîncioaia, Vrînceanu, Vrăncilă, Vrancu, Vrîncuț, Vrîncilă etc. N. Iorga și Simion Mehedinți au crezut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
uzual și la nordul Dunării, nefiind nevoie să-l aducem din sud. Să ne gîndim la Vrîncioaia, Vrînceanu, Vrăncilă, Vrancu, Vrîncuț, Vrîncilă etc. N. Iorga și Simion Mehedinți au crezut că poate intra în ecuația etimologică apelativul slav și romînesc vrană, „gaură de butoi“, care ar descrie fidel forma concavă a uriașei depresiuni. Din nou se opune sufixul -cea, care e la bază diminutival, deci ar fi vorba de o „găurică“, lucru incongruent în cazul depresiunii. Emil Petrovici propune ca bază
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Putnei s-ar datora “posterioarei răspândiri a elementului românesc din Oltenia spre răsărit” (p. 88). Pentru istoria acestui cuvânt trebuie să se pornească de la forme ca a vârî, alb. vrimë “gaură, cavitate, văgăună, cotlon”, visl. vrá “colț”; urmează derivate ca vrană, sl. vrana; apoi vraniță “poartă de scânduri sau de nuiele împletite”, cu variantele vramniță, vragniță, vracniță, bg. vranița < vrata “ușă” etc. Vrancea este o formă substantivală derivată de la forma adjectivală și posesivă (m-ții) Vranč(ei). Basarabia. Cuvântul este discutat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ar datora “posterioarei răspândiri a elementului românesc din Oltenia spre răsărit” (p. 88). Pentru istoria acestui cuvânt trebuie să se pornească de la forme ca a vârî, alb. vrimë “gaură, cavitate, văgăună, cotlon”, visl. vrá “colț”; urmează derivate ca vrană, sl. vrana; apoi vraniță “poartă de scânduri sau de nuiele împletite”, cu variantele vramniță, vragniță, vracniță, bg. vranița < vrata “ușă” etc. Vrancea este o formă substantivală derivată de la forma adjectivală și posesivă (m-ții) Vranč(ei). Basarabia. Cuvântul este discutat amplu de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vită, 128 viță, 128 viu, 128 Vlad, 137 Vlada, 57 Vladimir, 137 vladnic, 53 vlagă, 129 vlah, 45 vlădică, 137 Vlăsia, 57 vlăstar, 48 Vltava, 54 voce, 98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor, 57 Zamolxis, 140 zară, 134 a zămisli, 99 zău, 139 zeamă, 99 zemnic, 141 zer, 134 Zeus, 139 zgău, 105 a zgâi, 105 ziuă, 143 zori, 97 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
au pe nimeni și i-a prins bătrânețea singuri." "Tu-le muma în cur, zise el enervat, nu-mi pasă mie de ei, îmi pasă de mine..." Avea dreptate, și eu trăiam și eram tânăr, nu ca el, dar acea vrană, acel cep din care țâșneau înainte din ființa mea, ca dintr-un butoi cu vin, bucuriile, ori fuseseră astupate, ori butoiul era gol. Ar fi trebuit atunci să fiu insensibil și nepăsător, dar nu eram. Dimineața mă sculam cu o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
turma, văzut-am un poteraș ticălos, batjocuirind o muiere tânără. Doi pumni în fălci, i-am smuls flinta, i-am rupt-o în genunchi și i-am aruncat-o în cap. Musai ca să-mi sting mânia. Așa am deschis iar vrana nenorocirilor. Fugind de răul poterilor mi-a ieșit în cale buluc de turci ; mi-au luat pe Nicola, singura-mi mângâiere. Și turma mi-au furat-o. Ai... ai... că multe-aș avea de spus !.. Un alt ortac din viitoarea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Andocarea navelor, reparații corp, mașina și instalații de guvernare și de propulsie a navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]
-
Andocarea navelor, reparații corp, mașina și instalații de guvernare și de propulsie a navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106890_a_108219]
-
Andocarea navelor, reparații corp, mașina și instalații de guvernare și de propulsie a navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106888_a_108217]
-
Andocarea navelor, reparații corp, mașina și instalații de guvernare și de propulsie a navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
Andocarea navelor, reparații corp, mașina și instalații de guvernare și de propulsie a navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
Andocarea navelor, reparații corp, mașina și instalații de guvernare și de propulsie a navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în tine iubirea, ca un cântec?/ Și ca în vechi sertare cu lacătul stricat,/ aș regăsi ce-i simplu în tine și curat?/ Ți-e sufletul în carne închis, ca într-o cramă/ în care mustul sparge fierberea lui de vrană/ și nu găsește, ca să țâșnească, o canà.../ ...Și-i fericit că este închis în carnea ta". (ibidem, p. 74). 24 Ibidem, p. 102. 25 Ibidem, pp. 219, 97. 26 Ibidem, p. 290. 27 Câteva cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
epidemiologice recente au evidențiat faptul că experiența unei traume este un fenomen relativ comun, procentele estimate în cadrul populației generale variind de la 51% în cazul femeilor și 61% în cazul bărbaților (Kessler et al., 1995), la 84% în cazul grupurilor mixte (Vrana și Lauterbach, 1994). Din fericire, în nici un caz toate persoanele care au suferit o traumă vor dezvolta SSPT, iar o mare parte dintre cele care ajung în această situație își revin în primele luni de după eveniment. Estimările referitoare la prevalența
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
satul Dvorăște, pe care l-a cumpărat, în celelalte privilegii întărind daniile făcute anterior. Mânăstirea Horodnic, cu hramul Sfintei Înălțări a Cinstitei Cruci, a fost dăruită de Alexandru cel Bun cu două sate, Balasinăuți și unde a fost curtea lui Vrană. Știm acest lucru din privilegiul de întărire, pe care l-a dat Ștefan cel Mare, la 17 aprilie 1475. La 15 iulie 1439, voievozii Iliaș și Ștefan întăreau mânăstirii satul Balasinăuți cu moară. La 1 august 1444, Ștefan voievod întărește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aprilie 1475, Ștefan cel Mare reînoia privilegiile anterioare, menționându-se de data aceasta că e vorba de două sate, pentru care mânăstirea avea privilegiu de la Alexandru cel Bun. Este nominalizat de data aceasta satul “unde a fost curtea lui Petru Vrană”. Locuitorii celor două sate erau scutiți de toate dările și slujbele datorate domniei, ei fiind obligați “să păzească această mânăstire și să lucreze acestei mânăstiri”. La 16 martie 1490, stareța Eufrosina cu toate surorile ei, au venit în fața domnului și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnească. Acest lucru îl demonstrează dania unor curți făcute mânăstirilor. Într-un privilegiu din 17 aprilie 1475, aflăm că unul din satele dăruite mânăstirii Horodnic, încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, era numit „unde a fost curtea lui Petru Vrană”. Într-un document din 14 decembrie 1458, niște boieri dau mânăstirii Bistrița jumătate dintr-un sat „unde au fostu curți tatălui lor”. Mânăstirii Bistrița i se dau două curți la Botna, unde erau iezere și prisăci. Cât de neimportantă devenise
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]