196,978 matches
-
curajos, prin propria-i materie extranee ,sentimentului", deși cochet brodată de consemnarea acestuia: , Eram cu nervii la pămînt, oala în care fiersesem vinul/ mirosea a lapte și asta mă scotea din minți./ Eram deci cu nervii la pămînt sau, dacă vrei,/ într-un stadiu avansat de melancolie, într-un stadiu/ avansat în general; era un ger cumplit afară, un viscol/ de năluci roșii și verzi, iar țăranii puneau/ (la televizor)/ cizme de cauciuc viselor năpăstuite,/ înotînd pînă la genunchi în noroi
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
o persoană foarte inteligentă, pentru a-și pune astfel de întrebări. Există un sâmbure autobiografic în carte? MP: Mai mulți sâmburi chiar. Dar aici nu este vorba doar de biografia mea, sunt lucruri care se regăsesc la toată generația mea; vreau să spun că am foarte mulți prieteni care se apropie mult de personajul cărții, studenți parizieni ori străini, tineri preocupați de problemele epocii, care sunt foarte nefericiți, își găsesc cu greu locul în societate, nu izbutesc să-și găsească o
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
de ce faci cutare sau cutare lucru, e interesant. LVR: Vă înțelegeți mai bine prin intermediul psihanalistului? MP: Da, mă înțeleg mai bine. Firește, am și prieteni, dar cu ei există anumite limite, te simți mai în largul tău în fața psihanalistului. LVR: Vreți să ne vorbiți puțin despre romanul recent publicat la noi, Libelula? Și despre cărțile viitoare? MP: Libelula este povestea unei tinere pictorițe aflată în fața succesului. Am scris și o piesă de teatru, Vies communes (Vieți obișnuite), care e istoria unei
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
în declarația programatică intitulată Permis și nepermis, când Arghezi pretinde karamazovian: Totul este permis, căci nimic nu poate, într-o minte liberă, să fie interzis" ? Arghezi trece prin momente când nu are nimic sfânt, prin crizele lui Ivan Karamazov, care vrea să-l înlocuiască pe Dumnezeul-om cu Omul-Dumnezeu. Pamfletarul, lipsit de o morală creștină, încearcă satisfacția fulgurantă a unei identificări clandestine cu Antihrist: ,e un fel de a slobozi condeiul în răspăr", cum afirmă însuși Arghezi, sau, altfel spus, o
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, în colecția de ,Opere fundamentale", apărută la editurile Academiei Române și Univers enciclopedic. Înclin să cred că negativismul lui Arghezi, rezultat din pasionalitate și temperament, nu ajunge la nihilism, care presupune o filosofie. Când vrea să fie un pamfletar extremist, Arghezi uită ,pravila de morală practică", de care face atâta caz altă dată. Gratuitatea estetică și ludicul, negația de amorul artei sunt imorale în pamflet, care năzuiește spre o anumită eficiență, constând în anularea adversarului
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
puțin pentru dragoste/ nu mai iubesc de mult o femeie pentru că sunt mort/ chiar în timp ce trăiesc și pretind că sunt/ incredibil singur în viață/ artist incredibil singur în viață/ chiar în timp ce aud Ťtu nu poți să mă iubești oricât ai vrea/ tu iubești cu toată nefericirea iubirea pentru tine/ iubirea pentru mine nu te iubește pe tineť/ eu un mare superficial poet profund/ numele nu mi-l cunosc/ îmi iubesc mintea pentru că e vicleană/ și-n sticle adânci păstrează drojdia unui
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
de gen a numelor.) Cele două fete s-au cunoscut în liceu și, ulterior, au devenit colege de facultate. O perioadă au și locuit împreună, apoi un student la Teologie cam dubios și un artist boem și cam ratat se vor ,strecura" între ele. Regăsindu-se după un timp destul de lung, Kiki și Alex reiau relația care va eșua și de data aceasta. Mai apar un tînăr gay pe post de confident al lui Kiki și discret coleg de mansardă și
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
ori textul merge într-o cu totul altă direcție: văd cu ce am început, care a fost intenția, care au fost cuvintele la un moment dat interesante, dar rămase pe dinafară pe parcurs, cuvinte cu care textul nici nu mai vrea să aibă de-a face și care pînă la urmă sunt toate, în jurul meu. Dar metoda de scris este aceeași. In română pot să fac poemele colaj fiindcă am cuvintele ,de-a gata" și atîta română mai știu, înțeleg mai
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
fel ca și atunci cînd scriu cu mîna sau la laptop. Deci mă obsedează trei zile cel puțin pînă toate ,se asortează" cum trebuie, pînă , sună", pînă am ,ritmul", pînă am rimele acelea care ,sunt și nu sunt" și nu vreau să fie convenționale dar totuși trebuie să rimeze. De multe ori sunt mici povești, trebuie să ajung la ,poantă" și nu am mai mult loc decît încape pe această ,carte poștală". Și de multe ori, cum să fac acest text
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
mic în conținut dar și cum funcționează propoziția în sine, cuvintele, toate acestea îmi dau de lucru și mă obsedează ca și toate celelalte scrieri ale mele. Este pentru mine nu numai ,o distracție", că fac așa ceva în limba română - vreau... să-mi iau puțin limba la întrebări să-i arăt că acuma fac eu cu tine ce vreau și... cred că asta este și pentru că am plecat din țară R.B: O revanșă... H.M.: Da, bineînțeles am plecat benevol, dar
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
mă obsedează ca și toate celelalte scrieri ale mele. Este pentru mine nu numai ,o distracție", că fac așa ceva în limba română - vreau... să-mi iau puțin limba la întrebări să-i arăt că acuma fac eu cu tine ce vreau și... cred că asta este și pentru că am plecat din țară R.B: O revanșă... H.M.: Da, bineînțeles am plecat benevol, dar din ce cauză: fiindcă am fost distrusă nervos, am plecat ca să scap.Nu-mi propun să scriu mereu
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
O cutiuță din lemn, gata să se aprindă la prima scînteie. Așa rămîne și prin 1800 pe terminate, timpul în care poposește, scurt și plăcut, Dan C. Mihăilescu. Fel de fel de amănunte scoase în față, de te fac, vrei-nu vrei, să te gîndești la Caragiale și la păcătoasa de greșeală de tipar care strică frumusețe de broderie. O lume foarte atentă, ocupată, oricît ar părea de pedant, să se simtă bine. Dar nu vă gîndiți că erau, cu franțuzeasca lor
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
și fără adresă. Scrieți: , Aceasta ar fi tragedia postmoderniștilor basarabeni: nebunia de a se retrage total în abstracțiuni pretins filozofice sau în amănunțite descrieri fiziologice, în ascunderea lor în vaginul din care nu mai ies la aer. Să stea cât vor în el, nu vom avea nimic împotrivă, dar să nu ne amenințe mereu cu ,groapa de gunoi a istoriei", stând ei înșiși în altă groapă...". Vă asigurăm că nu veți găsi în poemele noastre asemenea licențiozități care să demonstreze teza
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
greu de înlăturat când e nevoie. Cuvântul "aiurea" pare inventat pentru a defini această peliculă, filmată în Wales de către un regizor spaniol, versat în videoclipuri și reclame - n-ai zice - pe numele său Alberto Sciamma. Singura lui scăpare - în bine, vreau să zic - e datorată cameramanului, tempo-ul pe care îl impune el narațiunii e adecvat, plus că, existând des două planuri simultane ale acțiunii care se întrepătrund, el realizează un foarte reușit paralelism între cadre din "povești" diferite. Trebuie să
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
nici răufăcătorul omnipotent, nici un stereotip extrem al etniei sale, ci o victimă propulsată către decadență totală (o dată privat de unica fiică, a doua oară privat de banii care constituiau unica lui posibilitate de supraviețuire) din cauza unui singur moment în care vrea să își demonstreze forța socială. Mai mult, dialogul shakespearean clarifică faptul că, în momentul în care Antonio se împrumută, Shylock nu cere dobândă pentru că e sigur că venețianul îl poate plăti, așa că ceea ce părea pentru mulți - o prejudecată care subzistă
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
reușește să fie bun - ca film - păstrând elementele teatrale, nereducând piesa la un scenariu. În plus, dialogurile - ca și jocul personajelor - nu încearcă să dea impresia de realism. Dimpotrivă, regizorul îți clipește complice la fiecare pas amintindu-ți că nu vrea să recreeze o epocă. Mai degrabă, intenționează să dea un decor adecvat piesei. Acesta e momentul în care trebuie să atrag atenția asupra imaginii (deși nu cred că e necesar, vă va sări în ochi inevitabil) care e construită expert
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
să nu-ți vină să crezi, aproape nici de umbre. Cu fața spre trecut e, dincolo de cîteva nădufuri trecătoare, o carte cu prieteni. Și cu modele. De-or fi oameni, de-or fi scrieri, întregesc, deopotrivă, aceeași pinacotecă de ,icoane". Vreau să spun că n-are prea mult a face, jurnalul unei mondenități filtrate pe care Ion Papuc îl ține, cu așezarea, foarte abruptă, a unor ierarhii. Fie că vorbește de ,meșterii" tradiției universale - și-l amintesc, nu chiar din întîmplare
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
cu altele, chiar venind de la oameni, în fond, oricît de diferiți. Adică lucruri de apreciat, peste nepotriviri de gust, de ,ideologie", de simpatii. Și încă ceva: are, Ion Papuc, o ,tactică" aparte de-a-i recupera pe toți ,clasicii" pe care vrea, întorcînd capul, să-i vadă, pornind de la case, de la vizite, de la plimbări în parc, pe îndelete, în cartea cu verande și grădini. Un stil firesc de-a țese o arhivă din legături de viață ori de familie, în stare să
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
ei, amator să facă din trecutul afînat și pestriț un îndreptar în alb și negru. De ce rămîne, pînă la capăt, un ,aprod" care citește verdicte moi, cumpănindu-și bine cuvintele, e de aflat din argumentul cărții, unde se vede ce vrea, de fapt - ca să recurg, zîmbind, la formula magică a ,hermeneuticii" de școală - să spună scriitorul. Și va să spună, vorba lui Voronca, ,je" sont tous les autres. Din tot ce notează, cu delicii de paseist, se alege, la sfîrșit, ,relieful
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
sacrificiului suprem pe care poetul se decide a i-l închina: ,cu degetele mele albe și fine mi-am scos ficatul și inima/ în lumina amurgului salutînd ceremonios vulturii/ secolelor și subsecolelor de lut nisip ori granit" (opt). Nicolae Tzone vrea să ne asigure că poezia nu e doar un produs al spiritului ci și al trupului, că, în ultima analiză, e un produs al vieții cosmice, versul avînd ,plămîni vegetali" și ,branhii marine".
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
Dumitru Hurubă Fila unu. Dumnezeule! Din nou inundații, din nou imagini tv terifiante, cu ape învolburate și grozăvia de pe fețele oamenilor; din nou case transformate în locuințe lacustre sau ruine și oameni privind întrebători către un Dumnezeu care nu mai vrea, parcă, să fie de partea noastră, a românilor... Într-un singur an, în câteva luni, șase valuri de inundații cumplite. Până și imaginile de la televiziune ne încremenesc de această dezlănțuire a forțelor unui rău ce pare să nu mai aibă
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
în campania electorală de domnul Traian Băsescu. Concret: fiecare participant din formația ministerială de dansuri a fost tras într-o țeapă mai mult sau mai puțin imaginară... Dorind să priceapă măcar o parte dintre figurile jocului, Premierul C.P. Tăriceanu a vrut să se prindă în iureșul geamparalelor, însă i s-a atras atenția că are pașii cam nesiguri, drept urmare, coregraful-șef, domnul Traian Băsescu, i-a aplicat prima țeapă lăsându-l să danseze doar cu liberalii lui. Fila a treia. Am
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
pipi la primele ore ale dimineții, că se inundă Capitala? E, într-adevăr, o concluzie logic-științifică perfectă, mai ales fiind spusă și în fața camerelor de filmat. Așa le trebuie! Fiindcă de multă vreme în țara asta fiecare face pipi când vrea, fără să țină seama de buletinul meteorologic; bine că nu a văzut ministrul Vlădescu reportajul, că le băga concitadinilor-bucureșteni niște accize de își udau pantalonii în fund... Fila a șaptea. Din cugetările filozofico-erotice spuse unui reporter tv de către sosia lui
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
observat că a coborât între timp din copac spunând Ciao, Darwin... Fila a noua. Gata, domnul prim-ministru a luat taurul de coa(dă)rne spunând în seara zilei de 21 septembrie, ora 21.15, cu voce marțială: Nu mai vreau arestări sub formă de show și eliberări din lipsă de probe!" Era și timpul, fiindcă marii corupți sunt de multă vreme liniștiți pe la colibele lor, iar cu borfașii, găinarii sau șarlatanii de duzină ce show să se mai facă...? Fila
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
care l-ați publicat la Madrid 1 în urmă cu zece ani, în urma vizitei dvs. anterioare, prilejuite de lansarea volumului autobiografic Peștele în apă. Nu știu dacă v-ați dat seama, dar se comentează mult impresiile dvs. de atunci. Aș vrea să știu, deși nu ați avut încă timp la dispoziție, dacă acum constatați vreo schimbare a ceea ce ați scris atunci, nu atât despre România, cât despre anumiți intelectuali. Impresia dvs. s-a schimbat sau măcar credeți că există o posibilitate
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]