837 matches
-
a dus la observarea goliciunii lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este gol, dar nu-și recunoaște vina și nu se căiește de greșeala care l-a dezbrăcat de cinstea și vrednicia de fiu al Creatorului. Depărtarea de Dumnezeu însemna moartea, Dumnezeu fiind Viață, având viața în Sine. Adam a văzut că e gol. Această goliciune din suflet era lipsa prezenței lui Dumnezeu. Și pentru că Adam nu își recunoaște cu sinceritate păcatul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ocupată. Acasă o ducem cu grijile zilei de mâine, în curând nu mai sunt lemne de încălzit și nici petrol pentru lumină. Sunt seri în care dormim în frig cumplit. Mai ales copiii au mai mult de îndurat. Mama, în vrednicia ei fără pereche se ostenește ca noi să avem pe cât se poate strictul necesar. Printr-un soldat ardelean ne vine vestea cu o scrisoare, că bunul și iubitul nostru bunic a trecut din viață. Era anul 1917, primăvară, când l-
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ai dat jos icoana ! ! Tu erai Tatăl meu și noi copiii îți spuneam Rusia... mai mult pe mine mă băteai, spre mine-ți abăteai urgia... pînă spre miezul nopții mult în casa noastră luminată se auzea cum tu lovești cu vrednicia ta de Tată ! ! Tu erai Tatăl meu și noi copiii îți spuneam Rusia... ne-ai îngrozit cu groază ta copiilor copilăria... m-ai prigonit, m-ai alungat din părinteasca noastră casă, de-aceea azi picioarele mi-s țări că fierul
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
de mâine prin cețurile spaimei și ale disperării? Cum am putea convinge un tineret născut apatic, în a cărui minte e înșurubata doar ideea părăsirii cât mai grabnice a corabiei scufundate până la nivelul punții de comandă, să se comporte cu vrednicie? Ce model comportamental i se oferă românului, cănd întreaga pătură politică excelează în iresponsabilitate, necinste și lăcomie? Mi s-a întâmplat, acum câteva luni, să trec pe lângă o imensă masă de oameni care, într-o liniște încordata, ascultă ordinele unor
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
în care evoluează Ulise. Unul al aventurii, ca o "cucerire" de orizonturi imprevizibile și uneori șocante, proiecție în obiectivitatea necunoscutului, altul al nostos-ului ca revenire la climatul pierdut al punctului de plecare, ergo ca egalitate cu sine, la triumful subiectivității. Vrednicia eroului este cea de-a fi departajat esența și aparența, de-a fi oferit interiorului și exteriorului ce li se cuvine. Ceea ce remarca Jean Starobinski: "dacă le privim îndeaproape observăm că puterile sale constau aproape toate în arta de-a
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
iarăși din fiecare din noi, ne Împărtășește spre mâncare trupul Său preacurat, pe care l-a luat din trupul neprihănit al preacuratei Născătoarei de Dumnezeu. Și mâncând acest trup al Lui, fiecare din noi, cei credincioși, care Îl mâncăm cu vrednicie, Îl avem Întreg În noi pe Dumnezeu Cel Întrupat, pe Însuși Fiul lui Dumnezeu și Fiul Preacuratei Fecioare Maria, Care șade de-a dreapta lui Dumnezeu și Tatăl<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 144 footnote>. Din sfinți nu ia
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
semn de îmbărbătare pentru creștinii ortodocși, care de-a lungul vremurilor au fost batjocoriți, dar lisus, în multa Lui bunătate, nu ne-a părăsit și nu ne va părăsi niciodată! Lumina va coborî până la sfârșitul veacurilor, pentru că nu depinde de vrednicia noastră ci de mila și dragostea lui Dumnezeu. Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți neamuri și vă plecați, căci cu noi este Dumnezeu. Auziți până la marginile pământului, căci cu noi este Dumnezeu. Cei puternici plecați-vă, căci cu noi este Dumnezeu
Sfânta Luminâ Cerească, Minunea de la Ierusalim. In: Editura Destine Literare by Eduard Filip () [Corola-journal/Journalistic/82_a_235]
-
la Ioan, P.G. XLIX, col. 394. 29 30 ea141. Viața nemuririi cerești a fost picurată în sufletul lor142 și astfel au purtat prin toată viețuirea lor, în sinea proprie, viu și lucrător pe Învățătorul 143. Dar cine ar putea după vrednicie a-i lăuda după merit? Cine ar putea măcar cu gândul să cuprindă mulțimea virtuților ce le-a împodobit și le-a luminat sufletul? Cine ar putea număra mulțimea tuturor darurilor cu care i-a copleșit Dumnezeu? Dacă ar trebui
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
se apucă de fierărie. În Vlădeni mai erau două cartiere de țigani. În cel din capul de sus al satului se așeză Țancu și ai lui, lucrînd, toți trei, cu înverșunare. Aveau clienți din plin și sătenii îi stimau pentru vrednicie și rapiditatea execuției lucrărilor. Ceilalți țigani se mirau de atîta înverșunare în muncă și o căinau pe copilă că muncește cot la cot cu Țancu și Salomia. Dar curînd amintitul Miloș trimise după cei trei. Acolo au aflat că Țancu
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
relație de la persoană la persoană, apropierea unei persoane de alta. Iubirea crește la nesfârșit pentru că persoana care se apropie de o altă persoană este indefinită în setea ei de a iubi, și persoana pe care o iubește este indefinită în vrednicia ei de a fi iubită și în capacitatea ei de a răspunde la iubire, stimulând iubirea celeilalte persoane. Iubirea este nesfârșită pentru că este actualizarea indefinitului a două persoane în relația dintre ele. În iubire se activează indefinitul persoanelor ce sunt
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
cel dintâi și cel de pe urmă cuvânt rostit de oricare pământean. Azi de de ziua mamei, dăruiesc mamei mele și mamelor în viață, flori, zâmbete și bucurii. Celor ce n-au mai trăit încă să se bucure de gloria și vrednicia fiilor sau fiicelor lor, le pun o frunză de laur la picioare. Referință Bibliografică: Mama / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile
MAMA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382690_a_384019]
-
dacic al ciobanului mioritic, dar văd suficiente argumente în favoarea ideii că Junele e tipul latin de erou: el se încadrează perfect în sistemul de valori romane, stabilit încă din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
cunoaște pe Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
revenit la Cernăuți cu opere ce-i mărturisesc sorgintea românească prin liberă opțiune și dragostea imensă pentru Bucovina. A venit, însoțit de o monumentală suită a țăranilor săi adorați, să ne amintească de noblețea rădăcinilor străbune, nouă, urmașilor slăbiți în vrednicie, celor ce se mai întâmplă să se rușineze de numele moștenit, unii reușind să șteargă din memorie chiar și întâmplarea de a fi „români doar prin ocazia nașterii”. Ne-a adus această bucurie a regăsirii nepoata sa de la fiica Irina
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
este dat cu măsură" (Ioan III, 34) și măsura neîncetat deficitară a vieții mele duhovnicești. Dar apoi, primul și cel mai important rod al întregii vieți și spiritualități creștine, așa cum se întâmplă la sfinți, nu este sentimentul sau realizarea vreunei "vrednicii", ci a unei nevrednicii . Cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu cu atât devii mai conștient de nevrednicia ontologică a întregii făpturi înaintea lui Dumnezeu, de darul Său către noi. O astfel de spiritualitate este absolut incompatibilă cu ideea
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
greu va muri cineva pentru un drept... Dar Dumnezeu își arată dragostea Lui față de noi prin aceea că, pentru noi, Domnul Iisus Hristos, a murit când noi eram încă păcătoși ..." (Romani V, 6-8). A "măsura" acel dar cu meritele și vrednicia noastră este începutul acelei trufii duhovnicești care este adevărata esență a păcatului. Această tensiune își are centrul și, de asemenea, izvorul în viața sacramentală. Aici, în timp ce ne apropiem de dumnezeieștile Daruri, devenim conștienți iarăși și iarăși de dumnezeiescul "năvod" în
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
întregime se apropie de sfârșit. Cele sfinte, Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, sunt doar pentru cei ce sunt sfinți. Dar nimeni nu este sfânt decât Unul Sfânt Iisus Hristos. Și în acest fel, la nivelul jalnicei "vrednicii" omenești, ușa este încuiată; nu există nimic ce putem oferi și care ne-ar face "vrednici" de acest Dar Sfânt. Într-adevăr nimic, cu excepția Sfințeniei lui Iisus Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-a
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
Botezului din motive de "nepregătire" și "nevrednicie" apărea ca o lipsă de grijă față de Taine. Este pur și simplu cu neputință să găsești un text patristic pe care să se sprijine ideea ca acela care nu se poate împărtăși cu vrednicie este mai bine să se abțină de la aceasta. Sfântul Ioan Casian scrie: "Nu trebuie să nu primim Sfânta Împărtășanie, fiindcă ne știm păcătoși, ci cu totul mai mult să ne grăbim dornici către ea, pentru vindecarea sufletului și pentru curăția
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
minții și cu atâta credință, încât judecându-ne nevrednici... să căutăm și mai multe leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtășania anuală, dacă ne-am lua după unii care, în așa chip măsoară vrednicia, sfințenia și meritul tainelor cerești încât socotesc că împărtășania nu trebuie luată decât de cei sfinți și nepătați și nu mai degrabă pentru că această participare să ne facă sfinți și curați. Aceștia, fără îndoială, cad într-o mai mare trufie
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
dar trebuie să primească des Sfânta Împărtășanie, în vreme ce laicilor nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice altceva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
spus posesorul înregistrării, „ el a avut cheița de aur cu care ne deschidea inimile, ne făcea să fim mai sinceri, mai generoși, ne trezea din somn, amintindu-ne că cineva trebuie să rămână treaz”. Prin melosul comorilor folclorice, au mărturisit vrednicia românească frumoșii, dragii noștri invitați, demni de a purta în inimi o fărâmă din darul Duhului Sfânt, ca în clipe de îmbrățișare frățească să ni le dăruie cu dragoste însutită. Primarul satului Mahala, Elena Nandriș, înainte de a doini jalea înstrăinării
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
la 22 iunie anul 2008 ar fi împlinit vârsta de 88 de ani... Și atunci mi-am adus aminte și m-am gândit îndelung că Părintele Ioan Iovan a fost un mărturisitor al lui Iisus Hristos, care a purtat cu vrednicie jugul preoției atât în vremea regimului comunist, înfruntând nouă ani de temniță, cât și după anul 1990, de când a slujit ca preot și duhovnic la această sfântă mănăstire. Înaltpreasfințitul Părinte Andrei - Arhiepiscopul de atunci al Alba Iuliei, a spus despre
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioan Iovan - mare personalitate a culturii și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
cu alte cuvinte este vorba de îndumnezeirea prin har, care se face încă din această viață. 4. - În altă ordine de idei, care vedeți a fi termenul corect de abordare a acestei probleme: - acela de deasă împărtășanie, rară împărtășanie, cu vrednicie, fără, cu pregătire sau fără, ori continuă împărtășanie?!... Care este, cu alte cuvinte, poziția Sfinților Părinți cu privire la această problemă?!... - Răspunsul meu este: Continuă Împărtășanie, iar cât privește vrednicia, noi preoții sfărâmăm Sfintele, după cum citim în rugăciunea de după Epicleza Euharistică ce
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]