81 matches
-
iaht îmbălsămat, catargul în Cer Gâdilând în tălpi îngerii Coronițe de petale împodobesc Frunțile, Atrage căderi de stele visurile tale, Bronz rotund sunând în aureolele Toamnei Argintul prelungește privirea în urechea Ierniii. Fulger albastru E noapte și peste veac se vremuiește așa cum iarna cade peste un tărâm cețos, planetele ca niște solzi de pește străluce în sânge și ne pătrunde-n os. Doar somnul noroadelor adastă, Pe un întunecat și vitreg tărâm Aici adâncimea fulgerului e vastă Și mugurii îs îmbibați
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1358151354.html [Corola-blog/BlogPost/345174_a_346503]
-
sub aripa-nserării . Și anii au trecut cum trec, în goană . Pe toți ne-ați rânduit cum se cuvine ; Te liniștiseși mult și erai calmă, Iar noi ne bucuram că ești atât de bine ! Așa cum spune cântecul : „Vremea-i vreme, vremuiește Și-ți scurtează umbletul, De țăruș te priponește ... E toamnă timpurie; Păsările-n stoluri pleacă; Zăbranicul de brumă argintie Toate florile le-apleacă . Îmi fac timp și tot socot: Pe ghem nu mai este sfoară . Altfel, să-mi explic, nu
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1364743310.html [Corola-blog/BlogPost/345497_a_346826]
-
de a prezenta opera în formare. Astfel, aceasta (poeta) își extinde spațiul de manifestare prin varietatea formelor stilistice folosite, prin viziunea esențial nouă, asumată și exprimată ca atare. „Aripi grele de păsări moarte // izbesc veșmântul arămiu din cetate. // Vechi rădăcini vremuiesc cenușă, // muntele tace, // icoanei de piatră îi cade ispită.” ( În fața morții). Perisabilitatea accentuată, vârstele care iși anunță chemările tulburi... măresc starea de angoasă care e gata să ucidă orice urmă de speranță. Lepădându-se de „straiul” greu al orgoliului, poeta
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumul_de_poezie_viata_la_valentina_becart_1348779374.html [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > FULGER ALBASTRU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Fulger albastru E noapte și peste veac se vremuiește așa cum iarna cade peste un tărâm cețos, planetele ca niște solzi de pește străluce în sânge și ne pătrunde-n os. Doar somnul noroadelor adastă, Pe un întunecat și vitreg tărâm Aici adâncimea fulgerului e vastă Și mugurii îs îmbibați
FULGER ALBASTRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fulger_albastru_al_florin_tene_1370314129.html [Corola-blog/BlogPost/346245_a_347574]
-
din multele care se succed în viața agitată a metropolelor ce se căznesc să domine și să supună natura. Iarna e așezată, stabilă, durabilă. Nimic nu o grăbește și nici n-o lichidează. Se instalează statornic și - cerne. Domol sau vremuind avan. Există un respect reciproc între anotimp și om: e vremea cînd gospodarul are cămara plină, nutreț destul și lemne suficiente pînă-n primăvară. Îi e destul să facă o pîrtie prin ogradă pînă la acareturi. În rest, se odihnește pe
COMENTARII HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Comentarii_haiku_corneliu_traian_atanasiu.html [Corola-blog/BlogPost/351022_a_352351]
-
cînd gospodarul are cămara plină, nutreț destul și lemne suficiente pînă-n primăvară. Îi e destul să facă o pîrtie prin ogradă pînă la acareturi. În rest, se odihnește pe cuptor. Femeia mai robotește la război și mai cîrpește lucrurile. Vremea vremuiește fără să-l încurce pe om și omului nu-i trece nicicum prin cap că ar trebui s-o aservească. În acest climat, metafora, ce părea tocită, își recapătă toată forța originară - zăpada este mai mult ca sigur cernută printr-
COMENTARII HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Comentarii_haiku_corneliu_traian_atanasiu.html [Corola-blog/BlogPost/351022_a_352351]
-
mai trebuie să reținem încă două sau ... trei:” Nu se știe ce soartă vor avea cărțile celor ce dau din coate și care se laudă că sunt în vârful ierarhiei”,”Succesul literara este împrevizibil și relativ prin definiție”.” Vremea va vremui, prin judecată, ce am scris și Dumnezeu”. Felicitări celor două coordonatoare,felicitări pentru această reușită tuturor memebrilor Ligii Scriitorilor din România Filiala Timișoara Banat! Fie ca harul scrisului să nu vă părăsească niciodată,iar roadele gândiri și simțiri dumneavoastră să
CAIETE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Caiete_al_florin_tene_1330089352.html [Corola-blog/BlogPost/346828_a_348157]
-
de apariția scrisului, / acele semen prevestitoare de rău/” cine va mai asculta cântecele și gândurile noastre/ când nimeni nu știe să citească/și scrisul pe piatră costă/ cât un cibăr de iască?”/ își ziceau ieșind din grote ... Vremurile se rostogoleau vremuind generații/ și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, /menestreli de prin toate castelele Europei/încălzeau saloanele cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească/iar cartea e scumpă/și poate să ardă ca
INTERNETUL, SUPORT AL SPIRITULUI UMAN-NTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Internetul_suport_al_spiritului_uman_nterviu_cu_scriitorul_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351233_a_352562]
-
fost tocmai ușoară, dar am parcurs-o cu dragostea de a trăi, de a ne bucura de binefacerile existenței. La tributul pe care l-am plătit noi, generația de sacrificiu care am fost și anii războiului și vremea iarăși a vremuit peste noi și din cei ce supraviețuisem, am rămas tot mai puțini, tot mai puțini, în așa fel că în momentul de față am rămas doar trei colegi de promoție: eu, tu și Vasile Balosin, fiecare din noi marcați de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
nu mai recunosc vechea gară cu personalitatea ei proprie pe care o știam încă demult, fiind revopsită în culori de o cromatică stridentă, țipătoare - curată desfigurare a unei gări cu o personalitate aparte. Mă gândesc la faptul că vremea a vremuit și aproape toți din familia socrului meu au trecut cu luntrea lui Caron peste Styx. După Râmnicu-Sărat se lasă o ceață densă, încât la întârzierea inițială se adaugă noi și noi minute de întârziere. După ce trecem de Tecuci ne îngrijorează
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
prin altă muncă!“ A petrecut o parte di n toamna anului 1936 acasă, la Cotnari, susținând activitatea „Asociației pentru Prop ășirea Cotnarilor“. Seara, cânta la pian spre bucuri a săteni lor ce o ascultau ca pe o zeitate. Dar vremea vremuiește și macină străluc irile ca nisipul și veni timpul când deprimată și bolnavă, la sfârșitul lunii decembrie 1938, s-a internat la Spitalul Filantropia, chinuită de dureri, stingându-se din viață la 12 ianuarie 1939, doborâtă de un sarcom hepatic
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
oaspete în mai vasta lui ființă se destinsese amfitrionic în meandrele unor gesturi fără greș, pe când dincolo de el, pe malul legilor proclamate de obște ca universale, paza se punea în mișcare greoi, incapabilă să țină pasul cu viitura de Rică vremuind în postură de sceptru al schimbării. Inițial, căutase mai mult să verifice o ipoteză personală legată de optimizarea modului său de-a opera: la zicala "frica păzește pepenii", ceva îl îmboldea irezistibil să adauge "iar siguranța îi fură" - o contribuție
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lac.’’ Uragan= ciclon sau vânt cu viteză foarte mare (30 50 m/s); Urbanizare= proces demo-economic și social, a cărui principală dimensiune cantitativă este creșterea numărului populației urbane și a ponderii sale în populația totală a unei țări; V ,,Vremea vremuiește, floarea se pălește.’’ Vegetație= totalitatea asociațiilor de plante existente într-un ecosistem situate într-o anumită regiune biogeografică, zonă climatică; Z Zonă populată= loc în care se înregistrează o creștere excesivă a poluanților (proveniți din una sau mai multe surse
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
se auzeau mai înainte de 1900. Speranță, timp, doctor, medicament, proces, vindecare și alte multe neologisme se aud astăzi curent la sate, întrebuințate fără greșeală. Zicători și proverbe, expresii fixe, legate, de pildă, de cuvîntul vreme rămîn în limbă (în vreme ce, vremea vremuiește, în vremea aceea, nu tîrzie vreme); însă timp ia locul lui vreme de multe ori în vorbirea liberă“ <footnote Mihail Sadoveanu, În legătură cu limba literară, p. 23. footnote> . E motivul pentru care vorbirea personajelor lui Sadoveanu, aceeași în structura ei de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aceasta se modifică În permanență. Speranță, timp, doctor, medicament, proces, vindecare și alte multe neologisme se aud astăzi curent la sate, Întrebuințate fără greșeală. Zicători și proverbe, expresii fixe, legate, de pildă, de cuvîntul vreme rămîn În limbă ( În vreme ce, vremea vremuiește, În vremea aceea, nu tîrzie vreme); Însă timp ia locul lui vreme de multe ori În vorbirea liberă. E motivul pentru care vorbirea personajelor lui Sadoveanu, aceeași În structura ei de profunzime, cunoaște schimbări de-a lungul timpului: vorbirea țăranilor
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dependent de grup, călătoria o fac cu tine, cu toți, buhul fiecărui înțeles, Legiune numele lui, halta Budăi banca ruptă și prăfuită, clădirea pe spatele femeii în cojoc, pantaloni tricotați, unghiul pustiu, lumea feroviară merge cu de Chirico, vremea nu vremuiește, e de poveste cu trenul, exces de rectitudine gramaticală față de folosul ei practic, Sîrca în evidența fierului și restul ororilor infrastructură, excepție călătoria cu trupul precum beletristica între litere, truism de călătorie, stația electrică de transformare Tîrgu Frumos încetinită pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci. Curcubeu Curcubeul este brîul lui Dumnezeu. Curcubeul e o „pompă“: totdeauna un capăt al său e într-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de alun. (Gh.F.C.) Fum Cînd fumul din sobă năvălește uneori în casă e semn că vre mea o să se schimbe. Cînd fumul din hogeag* se suie drept în sus e semn de vreme bună; cînd se împrăștie pe pămînt, va vremui. Să nu te piși în drum, că-ți dă fumul în ochi. Furcă Cînd iese înaintea unui bărbat vreo femeie cu furca torcînd sau de se duce cu furca la niscaiva muncitori care lucrează pe cîmp, în acea zi va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
culcă cu fața la lună pînă ce nu împlinește un an, căci slăbește. Nu-i bine să torci pe lună, că o mănîncă zvîrcolacii*. Cînd pe lună o mănîncă vîrcolacii, va fi război ori răzmiriță. Cînd luna are în juru-i țarcalan*, va vremui. La început, luna se lăuda că ar fi mai frumoasă decît soarele. Supărat, soarele i-a aruncat o baligă pe față. De-atunci lumina ei e mai slabă. Fiind în vremea aceea cerul lipit cu pămîntul, de puteai să întinzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi moloșag. Semne de stricarea vremii Cînd sfîrșitul soarelui se face în nori. Cînd țîrîiesc vrăbiile. Cînd vin vrăbii și ciocănesc la fereastră, arată vreme rea. Cînd paserile se izbesc iarna în ferești sau se vîră prin șuri, are să vremuiască. Cînd luna-i în țarcalan, are să fie vreme rea. Cînd se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce paie-n gură și-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin casă va urma vreme rea. Cînd ciocîrlanul se izbește în fereastră, va fi vreme rea. Cînd se scaldă rațele pe uscat. Dacă rațele, scăldîndu-se în vreo baltă, aleargă sau se cufundă, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd umblă muște pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare. Cînd la două sau trei zile după luna nouă coarnele lunii sînt cam tocite e semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît pe vreme frumoasă. Cînd bate vîntul dinspre răsărit, are să fie zloată mare. Cînd la două sau trei zile după luna nouă coarnele lunii sînt cam tocite e semn că va ploua, iar dacă discul lunii e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poate fi socotit sau socotită drept coleg ori colegă a noastră? Am avut prieteni mulți în anii vieții mele, dar mulți s-au dovedit a fi neprieteni. Au rămas prieteniile vechi din anii tineri ai școlarității mele, dar vremea a vremuit și au rămas tot mai puțini la număr. Ici-colo mai am doar trei colegi și prieteni și încă o prietenie deosebită legată de micuțul ardelean din Cârțișoara. Micuțul meu prieten de atunci s-a dovedit un suflet cald și ales
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]