791 matches
-
proprii, forțe generatoare de energii capabile să articuleze probitatea gustului artistic, decența și rafinamentul opțiunilor estetice și care impun o disciplină interioară în stare să se instituie într-o pavăză în fața kitsch-urilor și artefactelor sonore de tot felul. Decizia, vrerea, consimțământul melomanului sunt expresii ale fermității și perseverenței în calificarea scopului și a mijloacelor printre prioritățile formării unei personalități pentru care curajul și inițiativa nu înseamnă neapărat a acționa sub presiunea unui impuls de moment, unui mimetism împovărat de seve
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
Început a fost Cuvântul, așa ar trebui, poate, să Înceapă orice istorisire despre cuvinte și purtătorii lor. Când relatarea se referă la oamenii care le-au „țintuit” pe hârtie, din dorința de a nu li se șterge visele, simțirile și vrerile, adică la scriitori, Întrebarea firească este: și care ar fi vorbele potrivite să o descrie? Încrederea este cuvântul cheie al ultimei Adunări Generale a Asociației Canadiene a Scriitorilor Romani, A.C.S.R., unde s-a dat gir confraților mai tineri sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate, vrere, în tainele acestui de nerostit cuvânt! În gând, în gând, în gând! Și ruga fac și mă-nspăimânt că sunt! Luminătorii scot la greu mezat un zbor al îngerului, Doamne, de mine deo chiat! Bălul Moresca uită cavalcada, iar dogele privește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate, vrere, în tainele acestui de nerostit cuvânt! În gând, în gând, în gând! Și ruga fac și mă-nspăimânt că sunt! Luminătorii scot la greu mezat un zbor al îngerului, Doamne, de mine deo chiat! Bălul Moresca uită cavalcada, iar dogele privește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
îl fac să bată țara, cu amintirile lui de elev căruia nu i s-a căutat în coarne și cu dorința de-a face, după puteri, mai mult. Un naiv, un Candide, ai cărui ochi văd mulți nechemați, și multă vrere de a îndoctrina fără să crezi. Fadaises de l'école, vorba lui Voltaire pomenită, în carte, atît de des. Și cît de cunoscut ne sună, peste ani și sisteme, examenele școlii de-altădată, pe care o credeam, măcar pe ea
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
pe o ploaie rece de toamnă, cu bunul prieten vienez Dr. Dariusz Pacak, în căutarea străzii Lt. Alexandru Costeanu, fratele bunicului meu dinspre mamă. Bănuiam că se intersec tează, cumva, cu magistrala „Calea lui Traian”, dar nu s-a brodit vrerea cu realitatea. Am renunțat să caut strada cu numele bravului eroul de la Mărășești, căzut la datorie față de țară în 22 august 1917, chiar în ziua când dușmanul, pe câmpul de luptă, i-a înfipt un glonț în piept și eroinei
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
unele puncte din politica editorială a săptămânalului: echidistanța, lipsa de patimă de orice fel, informarea cât mai corectă, informație cât mai multă. Și, aidoma „Agendei”, a rezistat și va rezista în venusiana atmosferă a unei economii de tranziție doar prin vrerea dumneavoastră, a celor care o cumpărați zi de zi. „Agenda zilei” este și va rămâne un ziar european pentru un oraș european, pentru Timișoara! Le urăm colegilor noștri un sincer La mulți ani! și cât mai multe reușite. Redacția „Agenda
Agenda2003-43-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281625_a_282954]
-
ba în șpagă... După ăștia cu nasu-n vânt, mălaiul cică ar fi comision, adică, mă înțelegi, tot un fel de păsat, dar cu miere și arome amestecat! Chestiuni de limbaj și interpretare. Vreme și vremuri! Draga mea, cu sau fără vrerea mea, gândurile mi-au dat iarăși buzna la timpurile alea pe când tu, fată, eu, băiat, vorbeam despre libertatea și dreptatea ce ne-ar fi dat demnitatea și a mea, și a ta, și a omului, în general. Află că ne-
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
și astăzi, ca și atunci când cu ceașcă la palat. Ca de altfel în toate timpurile, dar mai ales acum când justiția e doar pentru cine trebuie să fie! și mai află că aici, în ea, e marea putere. Doar la vrerea ei, hoțul se face, te miri cum, cât ai clipi, scăpat. Ba mai mult, peste noapte, te trezești cu el împins de servicii, în scaunul de împărat. Povestea cu Stalin, tâlhar, nu e chiar poveste! Criminalii îți dau, ca mie
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
servi zilnic cele trei feluri de mâncare, urmare a fondurilor (40 de milioane de lei) colectate și alocate în acest scop. Se speră, însă, că demersul să aibă un ecou și în rândul celorlalți timișoreni, îndeosebi persoanele juridice, care, după vrerea și posibilitatea fiecăruia, vor putea face donații în acest scop. Ajutoarele vor putea fi vărsate direct în contul CARP, deschis la agenția B.R.D. Timișoara din str. Eugeniu de Savoya, cont cu nr. 24 BRDE 360 SV 0678 222 43 600
Agenda2005-01-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283227_a_284556]
-
fost nucleul în jurul căruia s-a format și s-a consolidat Catedra de Tehnologie Mecanică sau, așa cum toată lumea o cunoaște: Catedra lui Nanu. Poate că a fost o simplă întâmplare (întâlnirea cu profesorul Plauțius Andronescu) sau poate că a fost vrerea destinului, dar numele profesorului Nanu este legat pentru totdeauna de tehnologia materialelor, în general, iar în mod deosebit de tehnologiile neconvenționale. El a imprimat o nouă concepție, fenomenologică, în tehnologia materialelor, contribuind decisiv la ridicarea acesteia la rang de știință. Tratatele
Agenda2004-45-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283014_a_284343]
-
Râmneanțu (Jurnalul unui ziarist de excepție: Ion Ciucurel), Thomas Remus Mochnacs (Presa culturală timișoreană. Evoluția sa între anii 1910-1930), Carina Galiș (Probleme de cultură în publicistica lui Franyo Zoltan), Horia Musteți (Revista „Pagini Literare“ de la Turda), Diana Zărie (Spiritul revistei „Vrerea“) și Aquilina Birăescu (Arta plastică și muzica în revista „Fruncea“). Peter Jecza - Formă și Armonie l În Sala „Gustav Mahler“ din Viena În Sala „Gustav Mahler“, unul dintre cele mai elegante spații ale Operei vieneze, se va deschide marți, 18
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
credincios dumnezeirii creștine, pe care o așeza, în prelegerile sale, la locul ei, adică deasupra a tot și a toate. Odată, a și precizat: "Sau, dacă vreți, totul este minune - întrucît toate lucrurile, tot ceea ce se întîmplă, se întîmplă după vrerea lui Dumnezeu. Vrerea lui Dumnezeu are o singură limită: limitele logice, adică limitele Lui însuși. De-aia este Dumnezeu Logos, nu? În înlănțuirile logice, totul este posibil pentru Dumnezeu. Necesitatea lumii este o necesitate logică. În afară Dl Marin Diaconu
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
pe care o așeza, în prelegerile sale, la locul ei, adică deasupra a tot și a toate. Odată, a și precizat: "Sau, dacă vreți, totul este minune - întrucît toate lucrurile, tot ceea ce se întîmplă, se întîmplă după vrerea lui Dumnezeu. Vrerea lui Dumnezeu are o singură limită: limitele logice, adică limitele Lui însuși. De-aia este Dumnezeu Logos, nu? În înlănțuirile logice, totul este posibil pentru Dumnezeu. Necesitatea lumii este o necesitate logică. În afară Dl Marin Diaconu, căruia i s-
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
vadă, să privească ce-au privit? De ce oare nu mi-am dat eu seama decît, după imprudenta comisă, de greșeala mea?... Da, în ochii zeilor, hazardul însuși trebuie ispășit, divinitatea nu te iartă de nici o greșeală, chiar dacă este făcută fără vrerea ta." Ovidiu s-a ferit să dezvăluie adevărată cauza a surghiunirii sale la Tomis, temîndu-se de urmări. De aceea stăruia doar asupra caracterului involuntar al faptei care i-a adus exilul. Ovidiu se explică mai departe, făcînd aluzie la două
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
Lovinescu 7 zice că-i luată după Dimitrie Anghel): „Eu port un lanț în suflet... Verigă cu verigă/ L-au făurit acolo credințele de ieri./ În zornăirea-i surdă nici nu mai știu ce strigă/ Din tot amarul zilnic înnăbușitei vreri” etc. (Eu port un lanț în suflet...); totuși, această caligrafie cumplită nu pare simplă concluzie de amor, ci reflecție de viață, meditație pe propria biografie; ce-i drept, tare amară. Dar vine îndată și un nou roi de suferințe din
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
săvârșit păcatul: La părintele Vintilă / Vine-Arvinte, cam sfios / Și se roagă-Fie-ți milă / De un suflet păcătos! / Chiar în Săptămâna Mare / Când tot omul e smerit / Și postește cu-ndurare / Uite, am păcătuit! / -Ai furat? întreabă popa ./ -Nu, prea sfinte! Fără vrere / M-am dat răului și, hopa, / În grădină c-o muiere!/ Vai de mine, vai de mine.../ Greu păcat ai săvârșit.../ Însă dacă-mi spui cu cine, / Poate vei fi mântuit./ Nu pot, a răspuns Arvinte,/ Să mi fac chinul
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
identității feminine se termină destul de rapid: de la subordonarea față de bărbat la independență și auto-determinare. De ce doar aici? De ce nu ar merge mai departe, trecînd de la emancipare la dominație? Dacă s-a putut produce evoluția de la statutul de făptură inferioară, supusă vrerii bărbatului, la acela de individualitate independentă, e chiar de neconceput că în secolele următoare evoluția să meargă un pas mai departe, la acela de ființă dornică și aptă de dominare? Aparent, pentru Lipovetsky răspunsul e negativ, iar argumentele în favoarea sa
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
este altfel; plăcut îmi este; mă bucur de el; răul ce-l sufăr e ceea ce-mi doresc și durerea mea mi se pare a fi sănătate. Așadar nu pricep de ce mă plîng, căci răul îmi vine din propria-mi vrere." În jurul acestui tip de masochism se organizează întreaga demonstrație; pornind de la motivul "Tristan", paradigmatic pentru tot ceea ce înseamnă pasiunea, înțeleasă în sensul ei etimologic, ca patio, așadar ca "nostalgie a sufletului care se vindecă de viață", ca un fel de
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
diamante: "Filosofia solomonică - ori să-i zicem lirica mult curgătoare? - a lui Horia Bădescu poate fi conspectată - nu mai puțin decît a lui Omar Khayam și a tuturor marilor modele răsăritene"; (despre Ion Alexandru Angheluș) "totul în perfectă concordanță cu vrerile și legile genului poetic inaugurat de Eliot și Pound"; "Bacoviana îl recomandă pe Ștefan Cîrstoiu ca pe un rar poet"; "Poeziile care alcătuiesc Locul unde se așteaptă de Lidia Stăniloae (C.R., 1983) sînt de fapt poeme filosofice; mai precis: sînt
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
economia moare), situația economică a României este în continuare alarmantă, tot mai mulți români trăind de azi pe mâine din expediente, împăcați cu faptul că au cel mai scăzut nivel de trai din UE și cu gândul că asta-i vrerea lui Dumnezeu. Nu știu dacă o țară întreagă merită să-i caute și apoi să-i pună la zidul infamiei pe vinovați, în timp ce activitățile productive, atâtea câte au mai rămas, au serios de suferit de pe urma dezbaterilor politice și a învârtelilor
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
nu uităm că Uniunea Europeană acordă credite în condiții extrem de avantajoase pentru realizarea unor programe de anvergură. (Ehei, unde sunt miliardele de dolari ce trebuiau să fie încasați din creanțe?!) Prin urmare, neajunsul cel mare este de ordin intern: lipsa de vrere și destoinicie politică, respectiv absența unei politici economice coerente pentru toate sectoarele de activitate și care să urmărească binele întregului popor, penuria de manageri corecți și dispuși să ia taurul de coarne din pricina acelei metehne politico-ideologice de care am amintit
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei ce se iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau fulgi, Al vrerii Tale mir și semn Pentru iubirea mea îndemn, Dă, Doamne, dorul să-l alungi! *** Referință Bibliografică: Dă, Doamne, dorul să-l alungi! Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor
DĂ, DOAMNE, DORUL SĂ-L ALUNGI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382814_a_384143]
-
patruzeci de ani împliniți, și eu nu aveam această vârstă minimă! Riscul era mare, mai cu seamă în împrejurările de atunci, în 1940, când situația populației evreiești, se înrăutățise, această populație nu mai avea reprezentanți aleși, în parlamentul țării. Totuși vrerea Domnului și decizia bine chibzuită a congresului comunităților au fost ca eu să fiu ales în acel loc care implica atunci grave răspunderi... Constantin Argetoianu, care era președintele Senatului, resimțind un fel de simpatie pentru mine, și-a exprimat nădejdea
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
abil și conducător autoritar, promotor al ridicării națiunii prin educație, bărbat marcat de pasiuni mistuitoare, sclipitor și carismatic, prieten credincios celor apropiați lui, temut și detestat de adversari, trădat de înseși evenimentele epocii, pe care sperase să le influențeze potrivit vrerii sale, Carol al II-lea se confundă cu România primei jumătăți a veacului XX. Lilly Marcou: Regele trădat. Carol al II-lea al României. Editura Corint, București, 2003. Preț: 175 000 lei. Nimfeta mitică Bazată pe informații de arhivă, lucrarea
Agenda2003-9-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280752_a_282081]