2,517 matches
-
bord, de acum o sută de ani. La 18 martie 2006, aniversăm un secol de la istoricul zbor al lui Vuia de la Montesson, din Franța. Când am sosit eu la Paris, nicio revistă de aeronautică, nicio publicație nu pomeneau nimic despre Vuia al nostru. A doua: prioritatea inițiativei - tot În domeniul aeronautic - a tutorelui meu spiritual, Nicolae Titulescu, care a creat, În colaborare cu francezii, prima companie de transport transcontinental din lume. Era o idee de-a lui, aceea de a vehicula
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
despre cele două priorități cărora le-am Închinat viața mea. Problema asta - a reconsiderării și a punerii În valoarea pe care o merită pionierii români ai aviației mondiale - m-a frământat de când mă știu. Când am venit În Franța, Traian Vuia era, aici, complet uitat; nu mai vorbesc despre Aurel Vlaicu, despre care nu se știa aproape nimic. Dar despre Henri Coandă? Coandă, la ora actuală, este contestat. Coandă a avut marele ghinion, dacă vreți, ca, la un moment dat, fiind
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
fiindcă este țara mea. Eu, dacă am venit aici, În Franța, am venit pentru ideea de a promova În conștiința lumii numele pionierilor români ai aviației mondiale. Altfel, nu veneam. Și am reușit să salvez nume mari, precum Vlaicu și Vuia. Revenind la Nicolae Titulescu, să amintim că el, În calitate de președinte al Ligii Națiunilor și de ctitor al Antantei, a vrut - și s-a luptat cu pasiune și cu neobișnuită forță pentru vrerea sa - o Europă unită, solidară În demersurile ei
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
În mod expres, devotat păcii și concordiei. Revin la studiile cărora le-am consacrat mulți ani din viață. România stă la temelia științei aviației mondiale. Ne-am Înscris și ne-am afirmat pe cerul lumii prin stele ca Vlaicu și Vuia, prin Coandă, care lansează primul În lume ideea „avionului fără elice”, prin transilvăneanul Herman Oberth, autorul proiectului primei rachete, care, cu tot numele său nemțesc, s-a considerat român până la moarte - și român a fost, prin Gogu Constantinescu, părintele sonicității
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
„Cu prilejul fășangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica fășangului obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
été payé, le Conducteur, Percera en pleine vue du voyageur, Quand il reçoit trois sous un coupon vert Un coupon jaune pour six sous c’ est l’ affaire Et pour huit sous c’ est un coupon De Rose , en plein vue du voyageur CHOEUR Donc, percez soigneusement, mes freres Tout en plein vues des voyageurs........5 Deși pare un subiect minor, chestiunea originalității ultimei creații literare eminesciene devine un argument important pentru cei care susțin teza conform căreia Eminescu a menținut
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
pune sub semnul întrebării afirmațiile lui Nicoleanu, autorul înclinând să creadă că schița publicată în ”Fântâna Blanduziei” este o operă originală a lui Eminescu. Fără să prezinte alte dovezi conform cărora această schiță este o creație originală a Luceafărului, Ovidiu Vuia susține că nicăieri în bibliografia marelui scriitor american nu există o compunere cu acest titlu. La rândul său, Theodor Codreanu 7 se alătură părerii lui Ovidiu Vuia, subliniind că ” Până se va descoperi o schiță cu acest titlu și acest
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
alte dovezi conform cărora această schiță este o creație originală a Luceafărului, Ovidiu Vuia susține că nicăieri în bibliografia marelui scriitor american nu există o compunere cu acest titlu. La rândul său, Theodor Codreanu 7 se alătură părerii lui Ovidiu Vuia, subliniind că ” Până se va descoperi o schiță cu acest titlu și acest conținut în bibliografia prozatorului american, povestea rămâne absolut stranie și mă tem că intră în joc uriașa noastră ignoranță în materie de Eminescu.” Răsturnând aceste presupuneri, Teodor
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
ce-a fost și neînțelegând ce-a lipsit. Fulgi de-ntuneric Fulgi de întuneric îmi cad pe sub pleoape - copioasă zăpadă funerară. De veghe pe corabia-mi de carne, visez c-ai să-mi scrii într-o seară. îmi ascult viața vuind jos, la cazane, obosită, înfometată, nepăsătoare. Jură-mi că totul e spre bine și că mă vei veghea în continuare. De Crăciun De ce n-ai mai așteptat? Chiar dacă n-aș fi venit de Crăciun - cu părul sclipind de beteala a
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
castanii Ce pendulau în ritm de clopot... Se derulă într-o secundă Povestea unei locatare Care, trăind într-o cutie Printre hârtii și aparate, Ieșea acum întâia oară Ca sub puterea unui clopot. Pe când se zbuciuma să afle, Inima ei vui ca marea Și-n puls bătu același clopot.
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
poezia ce, la o anumită vîrstă, nu mă lăsa să trăiesc, să fiu ca lumea, mă măcina, mă distrugea. Apoi, în ultimii ani, a venit acea furie oarbă, neagră, fără țel determinat, venin fierbinte, împrăștiat în tot capul meu care vuia ca un motor încins. Ieșeam pe străzi și umblam pînă la epuizare să uit, să scap de ura asta nouă, de nedescris, ură care, cred, nu poate fi rezolvată decît prin demență, printr-un salt absurd în delir. Iată de ce
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]
-
în vederea obținerii de subvenții pentru variate acte de cultură. Îl roagă pe T. Maiorescu să susțină apariția, la Academia Română, a colecției de cântece populare a lui Al. Vasiliu-Tătăruși, pe Virgil Madgearu ca să ajute muzeul Etnografic al Transilvaniei, înființat de Romulus Vuia, pe Mihail Sadoveanu, în 1947 președinte al Camerei, să vină în ajutorul lui Mihai Costăchescu, cel care a tipărit numeroase documente din vremea lui Ștefan cel Mare, a lui Bogdan-Voevod și a lui Ștefăniță Vodă. A avut o slăbiciune pentru
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
că i s-au adresat pentru informații științifice, pentru lămuriri, pentru împrumutarea de cărți și reviste, doar persoane de formație intelectuală modestă. S-au împărtășit din enciclopedia vie care era Kirileanu, nume celebre: N. Iorga, S. Mehedinți, G. Vâlsan, R. Vuia, V. Bogrea, Leca Morariu, Ion Scurtu, Jean Boutière, Petru Caraman, Victor Tufescu, Ion Conea, Gh. Ungureanu, Aureliu Sacerdoțeanu. Multora le-a stat la dispoziție vasta bibliotecă a cărturarului nemțean, alcătuită nu doar din cărți și reviste, ci și din nu
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
o deconcertare uimită, s-a uitat la mine privindu-mă în ochi, și mi-a spus: - Doamnă Postelnicu, dumneata în adevăr te-ai născut la Cisnădie. - De ce?, am întrebat, cu o sinceră nedumerire. - Dumneata nu pricepi că mîine dimineață va vui tot Bucureștiul? - Ce anume să pricep?, am întrebat cu un curaj care m-a uimit și pe mine. Indignarea lui Lovinescu, percepînd uriașa mea neputință de a pricepe ceea ce se stîrnise în sinea lui, trecuse într-un stadiu cu totul
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
ceea ce se stîrnise în sinea lui, trecuse într-un stadiu cu totul imposibil de imaginat. Făcu un efort să-și stăpînească tăria enervării lui și mi-a spus cu glas potolit: - Nimic altceva decît că mîine dimineață, tot Bucureștiul va vui de cele ce Victor Eftimiu va povesti. - Ce să povestească?, l-am întrebat cu stăruință. - Despre expediția mea estivală, despre plimbarea pe care am făcut-o cu trăsura. L-am privit cu o expresie nedumerită, nelăsîndu-l să-și încheie fraza
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
radio Europa Liberă, sub conducerea lui Noel Bernard (o descriere atentă a „șefului secției românești" este deosebit de interesantă, p. 105). Iată, la p. 106-107 și urm., o prezentare a colaboratorilor de atunci ai Europei libere : Preda Bunescu, Horia Rădulescu, Octavian Vuia, Ion (Jean) Haralamb, Aristide Burileanu, George Ciorănescu, Cismărescu, Mihai Negulescu și alții. Dar mai ales Ghiță Ionescu, secretar general al Comitetului Național Român (ulterior, profesor universitar în Marea Britanie) - sub „bagheta" căruia dl Djuvara nu a stat prea multă vreme: în
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
tem de zi, de noapte fug, De fiecare nouă clipă Care venind îmi ia din tine. Cum să te țin de timp departe? Cum să mă rog să nu te pierd? Extaz Stăteam la țărm, Tu erai marea, Te ridicai Vuind în valuri Să mă ajungi, Dar graiul tău Mi-era ca ceața... în van citeam în scoici, în alge, Cuvintele Demult desprinse, Din cartea De pe fundul apei. Silabe de nisip Mocneau în juru-mi, Cu pâlpâiri Nedeslușite. Dar ce minune - Mărunțirea
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
N. Drăganu, Ion Breazu), dar și filosofi (Marin Ștefănescu, Ștefan Bezdechi), medici (Gh. Popovici, Iuliu Orient, Iuliu Moldovan, Valeriu Bologa), pedagogi (Onisifor Ghibu), istorici de artă (Coriolan Petranu, G. Oprescu) și chiar matematicieni (Petre Sergescu), psihologi (Fl. Ștefănescu-Goangă), etnografi (Romulus Vuia), agronomi (Marin Chirițescu-Arva), economiști (George Leon), istorici ai dreptului (G. Giuglea) și sociologi (Virgil Bărbat). Avem aici un tablou orientativ al expeditorilor de scrisori. Corespondenții cei mai frecvenți rămân istoricii și filologii, dar aria problematică e mult mai extinsă. Enciclopedismul
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
al Ardealului. Contribuie la înființarea institutelor și a catedrelor de istorie a românilor și de istorie universală. Arată interes pentru un Institut de studii clasice. Colaborează cu Sextil Pușcariu, primul rector al Universității clujene, la înființarea Muzeului Limbii Române. Romulus Vuia îi solicită sprijinul (ca parlamentar) pentru dobândirea unor terenuri necesare Muzeului etnografic din Cluj și Parcului Național. Nicolae Iorga a contribuit considerabil la întemeierea Facultății de Litere și Filosofie, dar a influențat și unele decizii privitoare la Facultățile de științe
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
de la Scala din Milano cu Manon. Scala. Visul oricărui mare dirijor, cîntăreț, regizor, scenograf. Scala, locul unde perfecțiunea sunetelor înseamnă mai mult decît un cult. Scala. Scala, locul în care am auzit aplauzele lui Strehler pentru Ion Marin. De ce nu vuiesc presa, radioul, televiziunile despre asta? De ce atîta tăcere românească față de un eveniment cu adevărat remarcabil? De ce superficialitatea și ignoranța ne-au ars reverențele? Nu exista scuza "n-am știut" în plin secol al exploziei informaționale, al accesului la tot ce
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
puștani, unul de 13 ani, iar celălalt de 15 ani, sunt cercetați pentru furt calificat: ei au fost depistați de agenții de siguranță publică după ce, în noaptea de duminică spre luni, au sustras din curtea unui imobil de pe str. Traian Vuia din Timișoara o bicicletă l O acțiune executată de polițiști pe linia combaterii braconajului pe fondul de vânătoare Mănăștiur a dus la descoperirea, sub o grămadă de lemne, a unei arme de vânătoare de calibru 16, confecționată artizanal. Polițiștii efectuează
Agenda2003-32-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281348_a_282677]
-
Ion Mareș recomandă participanților la trafic să apeleze la telefonul verde - 959 - ce funcționează non stop și nu este taxabil. EMIL CONSTANTIN Dezvoltare operațională l La Aeroportul Internațional Primul semestru al acestui an a însemnat pentru Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia“ o dezvoltare pe toate planurile - operațional, tehnic și economic. Față de aceeași perioadă a anului 2002, au apărut noi destinații (Stuttgart, München, Roma, Ancona), dar s-a înregistrat și creșterea frecvențelor de operare pe unele destinații (Treviso, Verona etc.). De asemenea
Agenda2003-32-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281358_a_282687]
-
a lui Drăgan Muntean. De la ora 12, pe Dealul Cornetului începe spectacolul folcloric la care participă formații artistice din localitățile Bătrâna, Lăpugiu de Sus, Feregi, Lelese, Lunca Cernii, Ciulpăz, Toplița, Ruda-Ghelari. Vedetele sunt timișorenii Tiberiu Ceia și Felicia Stoian. Traian Vuia l Evocat la Făget Eveniment anual, simpozionul „Traian Vuia - inventator și militant social-politic“ va fi deschis vineri, 29 august, la ora 10, de primarul făgețean Dorel Covaci, protopopul Bujor Păcurar, prof. Dumitru Tomoni. Depunerea de coroane la monumentul lui Traian
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
Cornetului începe spectacolul folcloric la care participă formații artistice din localitățile Bătrâna, Lăpugiu de Sus, Feregi, Lelese, Lunca Cernii, Ciulpăz, Toplița, Ruda-Ghelari. Vedetele sunt timișorenii Tiberiu Ceia și Felicia Stoian. Traian Vuia l Evocat la Făget Eveniment anual, simpozionul „Traian Vuia - inventator și militant social-politic“ va fi deschis vineri, 29 august, la ora 10, de primarul făgețean Dorel Covaci, protopopul Bujor Păcurar, prof. Dumitru Tomoni. Depunerea de coroane la monumentul lui Traian Vuia din Făget va fi urmată de vernisajul unei
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
l Evocat la Făget Eveniment anual, simpozionul „Traian Vuia - inventator și militant social-politic“ va fi deschis vineri, 29 august, la ora 10, de primarul făgețean Dorel Covaci, protopopul Bujor Păcurar, prof. Dumitru Tomoni. Depunerea de coroane la monumentul lui Traian Vuia din Făget va fi urmată de vernisajul unei expoziții documentare la Casa de Cultură. De la ora 11, teme incitante precum zborul geniului românesc, reflexiile lui Vuia privind mișcarea națională, Vuia și rezistența franceză sau Vuia și filatelia românească vor fi
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]