173 matches
-
sau Dumnezeu); cea de-a treia etapă desăvârșește decăderea umană, fiind o groapă comună În care trebuia aruncat și renegat trecutul, „haznaua libidourilor refulate”, cum o numește Marcel Petrișor 12. Delirul lua proporții uriașe, având ca scop final desacralizarea și vulgarizarea oricărei valori morale, umane, religioase etc.; erau preferate spovedaniile perverse, cei mai chinuiți fiind studenții teologi și fiii de preoți (exista chiar o „poetică” a supliciului, celor din urmă Înscenându-li-se liturghii negre). Unii mărturisitori văd În autodemascare un
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
știm parcă de unde să începem și unde să ne oprim, ce instrumente inteligente de comunicare să folosim pentru a modifica eficient modul tradițional de rezolvare a problemelor zilnice, de stopare a promovării unui nou stil de viață ce tinde spre vulgarizarea culturii, spre promovare nonvalorii și a unor false modele comprtamentale. Șocantul, senzaționalul și absurdul au început să guverneze din ce în ce mai mult interesul societății actuale. Copiii se simt atrași spre aceasta, pentru că nu au puterea și nu sunt pregătiți să deosebească binele
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
și opiniile corpului medical cu privire la produsele prezentate (n.tr.). Super Skill Transfer se vrea a fi un slogan care să sune ca Super-Sonic Transport! Universitatea Hitotsubashi, Tokyo, 2005. De exemplu, gigantul farmaceutic Pfizer. Putem opune acest model strategiilor tradiționale ale vulgarizării științifice, care consideră necesară difuzarea unidirecțională a conținuturilor, convingerea publicului de caracterul lor inevitabil, ba chiar eradicarea falselor reprezentări ale acestuia, pentru a le Înlocui cu adevărata știință... În legătură cu acest concept de armonie operațională, vezi definiția lui John Boyd din
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
actor trebuie să se situeze, să accepte sau nu să își modifice concepțiile despre lume și convingerile sau să ia în considerație alternative mai contestatare. 3. Diversitatea "obiectelor" explorate 3.1. Științe, sănătate, cultură, educație 3.1.1. Cunoaștere și vulgarizare Întrebările pe marginea difuzării sau propagării științelor într-o societate sînt cele care au constituit baza lucrării lui Moscovici despre psihanaliză și a modelului teoretic ce se află în centrul acestei cărți și al multor altora. Philippe Roqueplo, în Partage
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a modelului teoretic ce se află în centrul acestei cărți și al multor altora. Philippe Roqueplo, în Partage du savoir (1974), propune o generalizare a caracteristicilor RS, mai ales a procesului de obiectivare (cf.capitolul 3), asupra oricărui fenomen de vulgarizare. Au fost produse alte analize inspirate de aceeași abordare (Ackermann, Barbichon et al.). Au apărut lucrări consacrate concepției și impactului informaticii și ale noilor tehnologii (vezi, în special, Grize et al., 1987). Reprezentarea inteligenței, așa cum este ea construită și utilizată
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
3. Sănătate și boală Studiul-pilot Santé et maladie (Herzlich, op. cit.) a devenit astăzi clasic. Cunoașterea conținuturilor asociate cu acest obiect trimite la diverse ansambluri simbolice printre care, de exemplu, RS ale medicinei, medicului și medicamentelor. Merită notate raporturile cu chestiunea vulgarizării științifice. Definiția sănătății se poate face prin negație (a nu fi bolnav), prin legăturile cu o anumită reprezentare a tinereții sau a naturii sau prin punerea în prim-plan a unei lupte între individ, sănătos la origini, și mediul său
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
grile de lectură despre raporturile întreținute de consumatori cu toate produsele rezultate din industriile culturale și de divertisment. Putem trasa planuri de cercetare care pot urma căi tot atît de complementare și variate ca și studiul frecventării muzeelor și al vulgarizării (Schiele), aprecierea jocurilor și modelor (Barthes, Baudrillard, Caillois, Yonnet), a star system-ului (Buxton, E. Morin), a fanilor unui grup rock sau ai unor artiști consacrați (Heinich, Le Bart), a statutului corpului sau frumuseții în operele picturale (Maisonneuve și Bruchon-Schweitzer), a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
noi nu suntem vizibili dacă instrumentele de cartografiere nu sunt setate la vibrația joasă a seriilor mari. Rezultatele teoreticienilor români nu sunt relevante din perspectiva inventivității conceptuale, ci ca efect al unor transferuri culturale, ca urmă a unor "influențe" sau vulgarizări: ele fac parte dintr-o arhivă a reprezentărilor despre geniu care circulă în întreaga Europă, sub forma unor clișee ale culturii savante. Abordarea discursivă a lui Ann Jefferson ne dă astfel posibilitatea să urmărim aceste mitologii în spațiul nostru. De
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să proiectăm aplicații asupra "genurilor" caracteristice ale genialității care au fost receptate la noi. Într-o asemenea cercetare ar putea să intre, de pildă, discursul despre exemplaritatea personalităților istorice, difuzat pe canale multiple în spațiul public (manuale, presă, cărți de vulgarizare, literatură patriotică de serie mare); sau figura "Geniului României", construită la intersecția mai multor genuri ale retoricii parlamentare și ale producției revoluționare de discursuri (programe, proclamații, sloganuri). Dincolo de avantajul vizibil pe care îl oferă literaturilor mici, principala problemă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a intelectualilor autoexilați în anonimatul universului sătesc. În Revizori și inspectori, capacitatea de observație rămâne omniprezentă, situațiile și comportamentele sunt contabilizate cu sobrietate, dar aici funcționează o neinspirată tendință de coborâre a esențialului în cotidian, de unde și o impresie de vulgarizare întinsă peste zonele de viață investigate. Romanul Vitrina cu păpuși de porțelan este o compunere epică grațioasă, intermitent meditativă, transcriind povestea provincialului visător Mircea Severin, care imaginează scenariul unei iubiri perfecte și ireversibile. Pământul ispitelor-Delta aspiră la statutul de roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
sau nu. Orice încercare de abordare a subiectivității, ruptă de obiectivitate, înseamnă despărțirea cunoașterii de conștiință, mutilarea și mistificarea dublei spirale. Încercările de a explica subiectivismul în mod reducționist (la nivel biochimic-molecular sau cuantic), despărțindu-l de obiectivitate, conduc la vulgarizarea lui. Steven Weinberg 7, în cartea sa Reductionism redux, publicată în 1995, enunță: "Nu înțeleg cum cineva, în afară de George, va ști vreodată cum se simte sau ce simte George". Putem respinge (ca barieră în epistemologia conștiinței) orice încercare de a
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
află astăzi destulă libertate, un spațiu destul de larg și indecis spre a-și manifesta excesul propriu. Mai ciudat încă, excesul ca atare devine cumva acceptabil atunci când ia un chip colectiv și public. Așa se întâmplă, de pildă, când are loc vulgarizarea completă a unor ritualuri și sărbători. La fel și atunci când se practică pe scară largă importul facil al unor formule populare de "distracție", divertisment sau viață mondenă. Nu mai puțin bizar este și efortul public de a decerebraliza complet sexualitatea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
unei organizații cabalistice americane care acceptă și prezența femeilor. Am discutat cu profesorul Moshe Idel de mai multe ori despre pasiunea Madonnei pentru Kabbalah. De fiecare dată expertul în mistica iudaică surâdea trist și ironic. Ca majoritatea specialiștilor, Idel disprețuiește vulgarizarea unei subtile învățături de către magastarurile americane. Acestora le lipsește ceva esențial: înțelepciunea. Vorba primului-rabin al României, Shlomo Sorin Rosen: "Din nefericire pentru aceste vedete, cred că relația este inversă nu studiul Kabbalei te face înțelept, ci după ce devii înțelept ești
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Faptul că trăim astăzi un permanent sfârșit al lumii. Un sfârșit fără de sfârșit. El numește, printre altele, o criză economică și politică profundă, o stare de anomie generalizată, o anchiloză aproape desăvârșită a instituțiilor, o păguboasă relativizare a valorilor, o vulgarizare a celor sfinte . Actuala campanie electorală este doar o mărturie succintă a marii crizei care ne bântuie (încă). Candidați neconvingători, atacuri la persoană, lipsa de sinceritate și de consistență a dezbaterilor, mitocănia, ambițiile patologice ale unor neica nimeni care se
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mult- râvnita captatio benevolentiae), să "făurească versuri care să semene cu versuri cunoscute, ceea ce se cheamă parodie"116. Cu privire la modelul parodiat, părerile sunt însă împărțite, în funcție de exemplificările de care dispuneau teoreticienii antici. Astfel, dacă Aristotel găsise că parodia reprezintă o "vulgarizare" a epopeii, există și mențiuni care o corelează cu cealaltă mare formă dramatică a Antichității, tragedia. S-a impus și termenul de paratragoedia pentru a denumi doar acele opere literare născute prin parodierea tragediilor. Un grupaj aparte îl formează acele
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
una vulgară, Angelica se transformă într-o femeiușcă, iar Orlando într-un nătâng"226. Este adevărat că Ferraguto, Ranaldo și Orlando, îndrăgostiți la prima vedere, pornesc pe urmele Angelicăi, lăsând baltă turnirul ce trebuia să se desfășoare respectând ritualul. Dar vulgarizarea de care pomenea istoricul literar italian trece în sfera comicului, chiar dacă nu atât de reușit ca la Ariosto, deci nu ni se pare gratuită. Cum altfel ar fi putut sta lucrurile, dacă până și regele se vede nevoit să-și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
băutură, a dorințelor carnale și, în caz de plictis accentuat, în lectură, plimbări ș.a.m.d. În plus, "fericiții" pot lucra când vor și pot dormi după pofta inimii, apropiindu-se de sensul care înnobilează, spre final, orice înclinație către vulgarizarea subiectului operei prin imaginarea unor episoade al căror conținut explicit este depășit doar de limbajul trivial inventiv. Această "domnie a burlescului" din romanul rabelaisian, cum o numise Zoe Dumitrescu-Bușulenga, deschide opera în sensul acelui memento laetari (adu-ți aminte să
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în parte, de gradul de asemănare și cel de deosebire dintre termenii aflați în prezență. Subliniem acest lucru, pentru că, din perspectiva unei teorii a argumentativității, se ignoră atît manifestările interdiscursive care vizează transformarea unui text-sursă într-un text-țintă (textele de vulgarizare, comentarii, rezumate etc.), cît și relația de sinonimie instaurată între reformulare și parafrază, așa cum figurau ele împreună, încă din Antichitate, în numeroase tratate de retorică. Dacă, inițial, parafraza punea în discuție păstrarea condiției de adevăr între două propoziții considerate echivalente
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvintele diferă în funcție de emițător (specialist în grade diferite), de destinatari (care au întotdeauna ca scop achiziția de noi cunoștințe) și de tipul de discurs, care, în funcție de tipul de specializare, poate fi un discurs strict specializat, didactic sau discurs de popularizare (vulgarizare). Ca atare, în funcție de gradul de specializare, pot fi identificate următoarele tipuri: discurs strict specializat, discurs cu specializare medie și discurs redus. Termenii sînt unități lexicale a căror valoare specializată sau terminologică poate fi activată în funcție de condițiile de utilizare, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În sfîrșit, această analiză relevă procentul de inedit și sursele lui din vorbirea ce realizează discursul. V. act, alteritate, comunicare, discurs, enunț, enunțare, limbă funcțională. SAUSSURE 1916; BALLY 1944; DUBOIS 1973; COȘERIU 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO VULGARIZARE. În cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, se discută despre subtipul de vulgarizare în contextul tipologizării discursului științific. Analiza limbajelor de specialitate nu poate fi concepută fără
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1916; BALLY 1944; DUBOIS 1973; COȘERIU 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO VULGARIZARE. În cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, se discută despre subtipul de vulgarizare în contextul tipologizării discursului științific. Analiza limbajelor de specialitate nu poate fi concepută fără evidențierea și delimitarea trăsăturilor distincte și a funcționării subtipurilor de cercetare, tehnic, didactic și de vulgarizare. Din această perspectivă, discursul științific vulgarizator sau jurnalistic relevă o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i, se discută despre subtipul de vulgarizare în contextul tipologizării discursului științific. Analiza limbajelor de specialitate nu poate fi concepută fără evidențierea și delimitarea trăsăturilor distincte și a funcționării subtipurilor de cercetare, tehnic, didactic și de vulgarizare. Din această perspectivă, discursul științific vulgarizator sau jurnalistic relevă o serie de asemănări cu subtipul didactic, de care se apropie cel mai mult. Atît fenomenul de creare, cît și utilizarea frecventă a figurilor semantice, printre care un loc deosebit îl
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu subtipul didactic, de care se apropie cel mai mult. Atît fenomenul de creare, cît și utilizarea frecventă a figurilor semantice, printre care un loc deosebit îl dețin structurile metaforice, metonimiile și sinecdocele, sînt mai bine reprezentate în subtipul de vulgarizare și în cel didactic. Trebuie remarcată ocurența unei categorii aparte de metafore și metonimii, cele grafice, care completează lingvisticul. Vulgarizarea presupune adaptarea structurilor discursive pur științifice sau de cercetare la un alt tip de destinatar, care deține o cunoaștere de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantice, printre care un loc deosebit îl dețin structurile metaforice, metonimiile și sinecdocele, sînt mai bine reprezentate în subtipul de vulgarizare și în cel didactic. Trebuie remarcată ocurența unei categorii aparte de metafore și metonimii, cele grafice, care completează lingvisticul. Vulgarizarea presupune adaptarea structurilor discursive pur științifice sau de cercetare la un alt tip de destinatar, care deține o cunoaștere de specialitate limitată și care nu poate completa și nici interpreta adecvat informația care i se oferă. De aceea, gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deține o cunoaștere de specialitate limitată și care nu poate completa și nici interpreta adecvat informația care i se oferă. De aceea, gradul de codificare și de abstractizare crește treptat în funcție de tipul de discurs științific, de la minim, în cel de vulgarizare, crescînd în cel didactic și atingînd un maxim, în discursul de cercetare sau specializat. Privită prin prisma clasificării semnelor pe criterii funcționale pentru stabilirea raportului dintre determinările lingvistice ale cunoașterii și reprezentările nelingvistice vulgarizarea este determinată de concretizarea acestora din
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]