37 matches
-
discută despre subtipul de vulgarizare în contextul tipologizării discursului științific. Analiza limbajelor de specialitate nu poate fi concepută fără evidențierea și delimitarea trăsăturilor distincte și a funcționării subtipurilor de cercetare, tehnic, didactic și de vulgarizare. Din această perspectivă, discursul științific vulgarizator sau jurnalistic relevă o serie de asemănări cu subtipul didactic, de care se apropie cel mai mult. Atît fenomenul de creare, cît și utilizarea frecventă a figurilor semantice, printre care un loc deosebit îl dețin structurile metaforice, metonimiile și sinecdocele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de cercetare sau specializat. Privită prin prisma clasificării semnelor pe criterii funcționale pentru stabilirea raportului dintre determinările lingvistice ale cunoașterii și reprezentările nelingvistice vulgarizarea este determinată de concretizarea acestora din urmă sub forma sistemelor semnificante iconice, indiciale și simbolice. Discursul vulgarizator se caracterizează prin prezența limitată a elementelor deictice textuale, ceea ce reprezintă o consecință firească a depersonalizării și a neutralizării parțiale ale acestui subtip de discurs. Din perspectiva emițătorului de discurs de vulgarizare sau publicistic, se remarcă tendința de orientare și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
păstrării expresiei lingvistice neutre, clare și concise. Gradul de codificare și de abstractizare este minim în subtipul de discurs științific de vulgarizare, crescând în cel didactic și atingând un maxim, în discursul științific pur sau de cercetare. Ca instanțiere, discursul vulgarizator scris sau oral se regăsește sub diverse forme, în spații speciale destinate științei și tehnicii din presa scrisă și vorbită, destinată publicului larg. V. explicație, lexic, specializare, terminologie, vocabular. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2005. AC X XENISM. Termenul xenism este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
zei mai mărunți ... care nu au făcut vreo descoperire în domeniul economiei poltice. Această problemă după opinia lui Marx -, constituie calul de bătaie al unor inși de mâna a doua, ... al unor diletanți care scriu în manieră beletristică și al vulgarizatorilor în acest domeniu". Din nou, consider că nu are rost să luăm în discuție tonul total neadecvat pe care îl folosește în cadrul polemicii, Marx vrând să pară mai deosebit față de alții și aducând tot felul de invective la adresa claselor sociale
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de ce s-a pus accent mai mult pe „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?” și pe „Împărat și proletar” În manualele școlare, ca și cum poezia lui Eminescu ar trebui clasificată În funcție de criterii sociologizante. Nu poezia lui Eminescu e „vinovată” ci vulgarizatorii ei de ieri și de azi, pentru că eliminarea acestui poem din studiul creației poetului este echivalentă cu acceptarea ideii potrivit căreia marele poet a scris și opere fără valoare, cărora nu trebuie să li se dea prea mare atenție. Aceasta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
experi mentală. Îi cunosc bine pe cei doi, am stabilit relații de amiciție cu profesorul Doise și mi-am permis să-i vorbesc despre Împrejurările În care și-a elaborat VÎgotski teoria, despre ingerințele ideologice În știință, despre presiunea marxismului vulgarizator și despre teroarea dezlănțuită de Stalin. M-a ascultat cu atenție și mi-a explicat că ei au verificat totul experimental și au ajuns la concluzia că evoluția cognitivă a copilului, dar și mai târziu, a adolescentului, a tânărului, nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
determinismului la conștient (19, pp. 30-32). Rezultă, de asemenea, din scrierile psihologului vienez că, chiar dacă acordă un rol de prim ordin pulsiunilor interne în determinarea comportamentului uman, el nu avea în vedere așa cum au lăsat să se înțeleagă unii din vulgarizatorii săi libera satisfacere a instinctelor. Dimpotrivă, el împărtășea convingerea că civilizarea speciei umane nu este cu putință decît prin transformarea sub influența mediului social a tot mai multe înclinații egoiste în înclinații sociale, altruiste. Noi am arătat" scrie Freud în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ȘI ION BARAC Dacă nu s-ar amesteca în opera lor elemente ale veacului XVIII, Vasile Aaron și Ion Barac ar fi întîii poeți de fază medievală, prin încercarea de a preface materia evangelică și clasică. Amândoi sunt niște remarcabili vulgarizatori, vorbind poporului în limba și ritmica lui. Vasile Aaron († 1822) are chiar noțiunea sonorității ("dulceața versurilor") și dă cititorilor instrucții de respirație, pe versuri anodine: Omul cât să naște... cu cât să mărește, Grija și năcazul... încă cu el crește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
autori și transformată într-un cult laic. Textele originale ale lui Saint-Simon se încheie în 1827, aproximativ în momentul în care Heliade Rădulescu își începea cariera de scriitor. Vor urma numeroase alte texte, ale celor din cercul său sau ale vulgarizatorilor, inclusiv publicații periodice la începutul anilor 1830. Iar reverberațiile ideologice importante vor dura până spre sfârșitul anilor 1850. La noi, primele idei saint-simoniene apar în scrierile lui Heliade Rădulescu și în cercul din jurul Curierului românesc înspre 183269 și se prelungesc
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și artiștii: "Un savant e un om care prevede; prin rațiune știința oferă mijlocul de a prezice"71. Fenomenul a implicat numeroase proiecte fanteziste, a declanșat un val de reprezentări populare și a angajat un număr impresionant de ideologi, de vulgarizatori și de adepți. Cea mai utilă expunere a acestei "mode" a secolului al XIX-lea rămâne aceea făcută de Paul Bénichou într-o vastă reflecție desfășurată din 1973 până în 1992 asupra profetismului romantic 72. Saint-simonismul apare acolo ca o utopie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inițiere oarecare în ordinea universului, a națiunii sau a istoriei, care se putea manifesta prin stăpânirea științelor exacte, prin cunoașterea trecutului țării, sau pur și simplu, prin credința în viitorul patriei. Nu conta originalitatea ideilor, dacă "eroul" acționa ca un vulgarizator sau ca un inventator. Din perspectiva cunoașterii raționale - pe care o fetișizează saint-simonismul - aceste gesturi aveau o valoare similară. Dacă difuza o știință deja existentă sau dacă o descoperea, dacă publica un set de documente inedite referitoare la istoria patriei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
radio și televiziune, unde chiar ziaristul poate apărea, în generalitatea meseriei lui, ca avatarul ultim, imaginea degradată și vulgarizată la extrem a filosofului, coborât de la absolut și inițiatic la cotidian și accesibil. Tot astfel, formele: de la cursul universitar, academizant ori vulgarizator, la tratatul sobru și profund, ori la textul ludic; de la articol sau interviu de cotidian la sporovăială de salon intelectual, într-o dezordonată încălcare a timpilor și spațiilor culturale. Chiar dacă, prin firea lucrurilor, actualitatea se lasă greu ordonată, ceea ce se
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]