85 matches
-
Corpii străini mari se pot extrage numai dacă nu sunt în vecinătatea pachetelor vasculo-nervoase. se va aplica seroterapia antitetanică; se va trimite bolnavul întru-un serviciu chirurgical cu un bilet pe care se va specifica ora accidentului, condițiile și agentul vulnerant care a determinat rănirea și tratamentul aplicat (dacă s-a efectuat seroterapia, iar dacă se apelez la garou, ora punerii acestuia). 12.3.7.1.2. Tratamentul de specialitate În spital, tratamentul va fi individualizat în funcție de vechimea plăgii. Din acest
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și conservator. 1. Plăgile recente: A. Tratamentul chirurgical (fig.12.6), constă în: excizie, sutură, imobilizare. Excizia se efectuează sub anestezie locală, locoregională sau generală după caz și constă în extirparea tuturor țesuturilor care au venit în contact cu agentul vulnerant, a țesuturilor devitalizate și a corpilor străini. Pentru efectuarea corectă a exciziei este necesară o cale largă de abord chirurgical debridarea mai ales în plăgile înțepate. Uneori sunt necesare incizii multiple. Excizia va fi metodică, plan cu plan, și se
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
La partea periferică epinervul constituie a teacă nervului nevrilemul. Importanța sa este fundamentală pentru regenerarea și reparația chirurgicală a nervului. Etiopatogenie: Leziunile traumatice ale nervilor sunt determinate de agenți mecanici, termici, toxici sau ischemici. Complexitatea leziunilor depinde de particularitățile agentului vulnerant. Acțiunea acestor factori poate fi directă determinând compresiuni, rupturi, secțiuni, striviri sau indirectă (tracțiune) mecanism mai rar întâlnit. Leziunile nervoase prin tracțiune se întâlnesc des la nivelul plexului brahial ca urmare a unei extinderi și abducere forțată a plexului sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
la o indispoziție funcțională a segmentului afectat (functio laesa). Exsudatul inflamator are multiple roluri în evoluția procesului: fluidele exsudate conduc la acumularea lor în spațiul interstițial și la un efect de diluție asupra factorilor nocivi introduși sau produși de agentul vulnerant (toxine și bacterii). Globulinele aduse în focar odată cu fluidele sanguine sunt anticorpi, polipeptide cu rol în apărarea antiinfecțioasă specifică a organismului. La acestea se adaugă deversarea de mari cantități de fibrină în focar, important factor de coagulare, ce va conduce
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
13.1. GENERALITĂȚI Politraumatismul este o stare patologică acută gravă în care sunt prezente două sau mai multe leziuni majore periferice, viscerale sau complexe, care comportă risc vital imediat sau tardiv, provocate prin acțiunea în timp scurt a unor agenți vulneranți mecanici, termici, chimici sau electrici. În concordanță cu această disfuncție traumatizatul nu trebuie privit ca un cumul de leziuni anatomice fixe, situația sa încadrându-se într-un concept anatomo-fiziopatologic complex cu un mare potențial evolutiv. Frecvența politraumatismelor pe timp de
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
dreaptă ficatul joacă un rol protector. Foarte rar herniile diafragmatice posttraumatice sunt bilaterale. MECANISMELE DE RUPERE A DIAFRAGMULUI ȘI FORMARE A HERNIILOR DIAFRAGMATICE POSTTRAUMATICE 1. Ruperea diafragmului prin hiperpresiune abdominală este mecanismul cel mai frecvent întâlnit. Acțiunea directă a agentului vulnerant asupra peretelui abdominal, anterior și lateral, asociată cu contracția reflexă a mușchilor abdominali conduce la scăderea volumului cavității abdominale și are ca rezultat apariția hiperpresiunii intraperitoneale, care forțează puternic cupolele diafragmatice. Starea de plenitudine a viscerelor cavitare abdominale, mai ales
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
superior, intervenții pe esofag sau stomac sau pentru cura chirurgicală a herniei hiatale (Coppinger, 1960; Effler, 1965). Plăgile diafragmatice, datorită pe de o parte a absenței presiunii ridicate exercitate asupra mușchiului frenic de către viscerele toracice sau abdominale în timpul acțiunii agentului vulnerant asupra corpului, precum și datorită dimensiunilor mai mici (de cele mai multe ori) ale orificiului diafragmatic, conduc mai rar la hernii diafragmatice (21,66% din cazuri în statistica proprie). Plăgile diafragmului (traumatismele deschise) sunt produse, de regulă, prin armă albă (cuțit, baionetă, stilet
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
în primul rând a peretelui toracic sau abdominal, iar apoi a mușchiului frenic [23, 56]. Plăgile diafragmului sunt mai frecvente pe partea stângă. Astfel, plăgile diafragmului sunt parte componentă a plăgilor toraco-abdominale. Plaga toraco-abdominală reprezintă plaga produsă de un agent vulnerant, a cărui acțiune se face concomitent asupra organelor din cavitatea abdominală și cavitatea toracică, cu lezarea diafragmului. Elementul particular și obligatoriu al plăgilor toraco-abdominale îl reprezintă leziunea diafragmului. Plăgile multiple le-am semnalat în statistica proprie la 12,76% dintre
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sunt variante rare și conduc la formarea herniilor freno-pericardice traumatice. Au publicat astfel de cazuri autori ca Moreaux (21 cazuri), Bernatz (3 cazuri), Lucido (2 cazuri) și Z. Popovici (3 cazuri) [69]. Ruptura pericardului este mai frecvent observată atunci când agentul vulnerant acționează la nivelul toracelui, pericardul plesnind în locul său cel mai slab respectiv pe fața laterală stângă și înaintea nervului frenic (mai rar în spatele acestuia) (Vergoz citat de [69]). În rupturile pericardice recente se pot pune în evidență cheaguri intrapericardice. Triada
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
fragment osos (Morel-Lavallee);- eclatarea sacului pericardic prin compresia în timpul traumatismului toracic (descris de Hunter și Crynes);- supraextensia pericardului ca urmare a unei tracțiunii anormale exercitată în timpul unui traumatism puternic (Peter);- prin acțiunea directă a cordului (după Spitzmuller), care devine agent vulnerant, ca rezultat al mișcării de translație determinată de forța traumatismului toracic închis (așa cum se întâmplă în căderile de la înălțime). Ruptura venei cave inferioare este deosebit de gravă. Ruptura esofagului este rară, fiind descoperită de Z. Popovici într-un singur caz, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
hernii posttraumatice);la cazurile cu leziuni frenice fără hernie diafragmatică, ruptura pură am întâlnit-o la 7,35% din cazuri; acest aspect susține constatarea că hernia diafragmatică asociază mai rar leziuni viscerale, ca urmare a scăderii presiunii exercitate de agentul vulnerant asupra organelor abdominale atât prin expansiunea intratoracică a acestora, cât și prin excluderea, în urma ruperii mușchiului frenic, a forței ce ar fi rezultat din contracția acestuia (și care ar fi acționat la rândul ei asupra viscerelor peritoneale); deci rupturile pure
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
armă de foc sunt mai grave decât cele prin armă albă, au un traiect mai lung și imprevizibil, producând leziuni multiviscerale foarte severe. Plăgile bipolare prin arme de foc prezintă un orificiu de intrare și unul de ieșire; uneori proiectilul vulnerant este retenționat în organism. Plăgile prin arme albe se caracterizează prin lezarea cel mai ades a două organe, unul supradiafragmatic și unul subfrenic. Acestea pot fi și univiscerale, cel mai frecvent fiind interceptate plămânul, ficatul și splina. Leziunile asociate din afara
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
peritonita postoperatorie se poate dezvolta și în absența unei leziuni a tubului digestiv, ca urmare a unei toalete deficitare și a unui drenaj inadecvat al cavității peritoneale, la momentul operației, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (determinată de agentul vulnerant);abcesele postoperatorii intraperitoneale, dezvoltate printr-o toaletă sau drenaj necorespunzător al cavității peritoneale, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (impun reexplorarea chirurgicală, cu evacuarea abcesului, rezolvarea cauzei care a dus la apariția sa, lavajul și drenajul adecvat al cavității
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
răbdare, tratamentul fiind de lungă durată. Da rezultate bune cartilajul de rechin cu condiția ca persoana să nu fi avut fracturi. 56 Plaga Este leziunea produsă de factori mecanici, chimici, termici, care lezează întotdeauna tegumentele și mucoasele. Cand acțiunea factorilor vulneranți este mai superficial se numește contuzie și o întâlnim în caz de strivire sau zdrobire a țesuturilor. Plăgile se clasifică după adâncime în: superficiale și profunde. Cele profunde dacă nu ating seroasa de la nivelul cavitații naturale iar cand interesează și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Umorali - IgG, fibronectina, complementul C3. Contaminarea seroasei peritoneale se poate realiza pe 3 căi: - exogenă - în urma existenței unor soluții de continuitate prezente la peretele abdominal ca urmare a unei plăgi penetrante când elementele septice pătrund din exterior antrenate de agentul vulnerant; - traumatică - prin care se realizează contuzii abdominale cu leziuni viscerale, în care infecția este de tip mixt;iatrogenă (endoscopică, colonoscopică) - prin care se produc perforații și rupturi viscerale; apar prin lipsă de experiență sau manevre brutale. Majoritatea peritonitelor secundare recunosc
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cazuri prin intervenții medico-chirurgicale minore (puncție pleurală, puncție-biopsie pleurală, pleurotomie) sau în urma unei intervenții chirurgicale majore (rezecții bronho-pulmonare, rezecții esofagiene, diverticulectomii esofagiene etc.). În același procent se încadrează și empiemul pleural posttraumatic. Spațiul pleural poate fi contaminat direct de agentul vulnerant și corpuri străine antrenate la acest nivel (traumatismele toracice deschise), sau infecția se grefează pe un hemotorax coagulat, care reprezintă un mediu prielnic pentru proliferarea microbiană (traumatisme toracice închise). S-au mai citat empieme pleurale după: hernie diafragmatică strangulată, aspirație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
criminalistice - Efectuarea cercetării la fața locului - cercetarea la fața locului în faza statică - cercetarea la fața locului în faza dinamică Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni ● dispunerea expertizelor medico-legale ● dispunerea expertizelor criminalistice - expertiza dactiloscopică - expertiza urmelor obiectelor vulnerante - expertiza urmelor de picioare - expertiza urmelor de dinți și buze - expertiza urmelor de vopsea, sticlă, etc. - expertiza balistică Expertiza criminalistică a urmelor biologice - expertiza urmelor de sânge - expertiza criminalistică a urmelor de salivă și spermă - expertiza criminalistică a firului de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
expertiză, care cuprinde constatările și concluziile sale cu privire la: ... a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, dacă identitatea nu este cunoscută; ... b) felul morții; ... c) cauza medicală a morții; ... d) existența leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului vulnerant și legătura de cauzalitate dintre leziunile traumatice și deces; ... e) rezultatele investigațiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate de la cadavru și a substanțelor suspecte descoperite; ... ---------- Lit. e) a alin. (8) al art. 185 a fost modificată de pct. 122
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224301_a_225630]
-
criminalistice - Efectuarea cercetării la fața locului - cercetarea la fața locului în faza statică - cercetarea la fața locului în faza dinamică Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni ● dispunerea expertizelor medico-legale ● dispunerea expertizelor criminalistice - expertiza dactiloscopică - expertiza urmelor obiectelor vulnerante - expertiza urmelor de picioare - expertiza urmelor de dinți și buze - expertiza urmelor de vopsea, sticlă, etc. - expertiza balistică Expertiza criminalistică a urmelor biologice - expertiza urmelor de sânge - expertiza criminalistică a urmelor de salivă și spermă - expertiza criminalistică a firului de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
expertiză, care cuprinde constatările și concluziile sale cu privire la: ... a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, dacă identitatea nu este cunoscută; ... b) felul morții; ... c) cauza medicală a morții; ... d) existența leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului vulnerant și legătura de cauzalitate dintre leziunile traumatice și deces; ... e) rezultatele investigațiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate de la cadavru și a substanțelor suspecte descoperite; ... ---------- Lit. e) a alin. (8) al art. 185 a fost modificată de pct. 122
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258773_a_260102]
-
expertiză, care cuprinde constatările și concluziile sale cu privire la: ... a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, dacă identitatea nu este cunoscută; ... b) felul morții; ... c) cauza medicală a morții; ... d) existența leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului vulnerant și legătura de cauzalitate dintre leziunile traumatice și deces; ... e) rezultatele investigațiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate de la cadavru și a substanțelor suspecte descoperite; ... ---------- Lit. e) a alin. (8) al art. 185 a fost modificată de pct. 122
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
expertiză, care cuprinde constatările și concluziile sale cu privire la: ... a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, dacă identitatea nu este cunoscută; ... b) felul morții; ... c) cauza medicală a morții; ... d) existența leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului vulnerant și legătura de cauzalitate dintre leziunile traumatice și deces; ... e) rezultatele investigațiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate de la cadavru și a substanțelor suspecte descoperite; ... ---------- Lit. e) a alin. (8) al art. 185 a fost modificată de pct. 122
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264887_a_266216]
-
criminalistice - Efectuarea cercetării la fața locului - cercetarea la fața locului în faza statică - cercetarea la fața locului în faza dinamică Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni ● dispunerea expertizelor medico-legale ● dispunerea expertizelor criminalistice - expertiza dactiloscopică - expertiza urmelor obiectelor vulnerante - expertiza urmelor de picioare - expertiza urmelor de dinți și buze - expertiza urmelor de vopsea, sticlă, etc. - expertiza balistică Expertiza criminalistică a urmelor biologice - expertiza urmelor de sânge - expertiza criminalistică a urmelor de salivă și spermă - expertiza criminalistică a firului de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
expertiză, care cuprinde constatările și concluziile sale cu privire la: ... a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, dacă identitatea nu este cunoscută; ... b) felul morții; ... c) cauza medicală a morții; ... d) existența leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului vulnerant și legătura de cauzalitate dintre leziunile traumatice și deces; ... e) rezultatele investigațiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate de la cadavru și a substanțelor suspecte descoperite; ... ---------- Lit. e) a alin. (8) al art. 185 a fost modificată de pct. 122
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) (Legea nr. 135). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254258_a_255587]
-
expertiză, care cuprinde constatările și concluziile sale cu privire la: ... a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, dacă identitatea nu este cunoscută; ... b) felul morții; ... c) cauza medicală a morții; ... d) existența leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului vulnerant și legătura de cauzalitate dintre leziunile traumatice și deces; ... e) rezultatele investigațiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate de la cadavru și a substanțelor suspecte descoperite; ... ---------- Lit. e) a alin. (8) al art. 185 a fost modificată de pct. 122
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254259_a_255588]