303 matches
-
Termenul a fost consacrat în secolul XX pentru a se distinge clar de umanismul religios, sintagma dând astfel naștere unui retronim. Un sinonim poate mai puțin agresiv este umanism științific, pe care biologul Edward O. Wilson l-a denumit „singurul weltanschauung compatibil cu cunoștințele crescânde ale științei despre lumea reală și legile naturii”. Deși postulează că ființele umane sunt capabile de a fi etice și morale și fără religie sau vreun zeu, nu presupune că oamenii sunt inerent răi sau că
Umanism secular () [Corola-website/Science/302236_a_303565]
-
regalitate, administrație colonială) și puterea acaparată de o națiune (noul stat național). Aceste decupaje administrative (geografice, etnice, lingvistice, economice etc.) le-au creat viitorilor naționaliști orizonturi geografice, culturale, politice "naturale" deoarece respectivii indivizi au trăit de la bun început cufundați în Weltanschauung-ul croit de colonizatori, în acel fel de a orândui lumea în jurul individului; de remarcat că nu toți pionierii naționalismului dintr-un anumit spațiu cultural au acceptat această moștenire. De exemplu, frontierele actualelor țări hispanofone din America de sud coincid
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
propria rilevanza nell'esperienza del popolo ebraico tra l'VIII e îl V secolo a.C., lungi dall'essere coniugata nel solco di certă tradizione, che în Europa era stată ancoră particolarmente viva fino a tutto îl Medioevo, restituisce l'intera Weltanschauung dell'intellettuale italiano, che alla connotazione anche lessicalmente "religiosa" del proprio pensiero riesce a dare una cifră pienamente "laică"3. Religioso, nella peculiare accezione che îl termine assume nell' opera capitiniana, è îl dualismo rintracciabile nella realtà, o, meglio, nell
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
tipul celei supuse studiului de Ilya Prigogine) presupune și o perspectivă explicită asupra perioadei de "după". Toți acești termeni, în majoritatea cazurilor exprimând puncte izolate de vedere și intenții de punere în scenă a unor acorduri de principiu între propriile Weltanschauung și societatea dinamică, sunt legați de modernitatea muribundă. Subliniam, într-un studiu mai amplu (Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric, București, Antet, 2005) că teoreticienii care privesc spre viitor pentru a vorbi despre viitor sunt rarități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de mult îl încântă Proust cu al său roman În căutarea timpului pierdut! Voi merge însă mai departe și nu voi vedea în aceasta... o simplă metodă, aceea a introspecției, ci însăși esența stilului proustian, unic. Fiindcă stilul este o Weltanschauung, o reconstrucție a lumii și nu o explicație a ei. E chiar diferența dintre stil și sistem filozofic. Filozoful propune o cheie de descifrare a ființei, artistul tinde mai departe, el e și filozof, dar și demiurg, fiindcă reclădește universal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
simțire românească', 'românitate' etc., repetate până la sațietate în perioada comunistă 2, se întâlnesc și astăzi, atât la stânga cât și la dreapta eșichierului politic. Actualii oameni politici sunt în majoritatea lor produsele național-comunismului, această ideologie fiind cea care le-a oferit Weltanschauung-ul. În pofida dominării societății românești de către o ideologie de stânga, în forma sa extremă, proiecțiile de dreapta nu au dispărut, ci au traversat o perioadă de resemnificare, național-comunismul întreținând vechile obsesii naționaliste specifice fascismului românesc interbelic, un bogat bagaj simbolic
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
42-61. 84. Elaine H. Pagels, „Pursuing the Spiritual Eve: Imagery and Hermeneutics in the HA and Gospel of Philip” În King (ed.), Images of the Feminine, pp. 187-206, citat de la, pp. 187-188. 85. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gnosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur I: Die Gnosis des Altertums; II: Die Gnosis Mittelaters und der Neuzeit, Diederichs, Leipzig-Jena, 1903-1907. 86. Otfried Eberz (1878-1958), Sophia und Logos oder die Philosophie der Wiederherstellung, Reinhardt, München und Basel, 1967. 87. Marija A. Gimbutas, The
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Bruch im Denken des 19. Jahrhunderts, 1941; F. Meiner, Hamburg, 19787. De Karl Löwith vezi și Meaning in History: The Theological Implications of Philosophy of History, Univ. of. Chicago Press, Chicago, 1949. 14. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gnosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur, E. Diderichs, Leipzig und Jena, 1903, vol. 1, p. 3. 15. Schmitt, Die Gnosis, vol. 1, p. 9. 16. Taubes, Eschatologie, p. 3. 17. Idem, p. 5 sq. 18. Ibid., p. 15. 19. Ibid., p. 71. 20
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
by Violet Macdermot (NHS 13), 1978. H. Schmidt-Glintzer, ed., Chinesische Manichaica, Harrassowitz, Wiesbaden, 1987. Walter Schmithals, Gnosticism in Corinth: Investigations of the Letters to the Corinthians, trans. J.E. Steely, Abingdon Press, Nashville, 1971. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur, vol. 1: Die Gnosis des Altertums: vol. 2: Die Gnosis des Mittelalters und der Neuzeit, E. Diderichs, Leipzig - Jena, 1903-7. G. Scholem, Jewish Gnosticism, Merkabah Mysticism, and Talmudic Tradition, JTS, New York, 1970. —, Sabbatai Swi: The Mystical Messiah
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
F. R. Leavis, Literary Criticism and Philosophy: A Reply, în Scrutiny, VI (1937), pp. 59-70 (reprodus în culegerea The Importance of Scrutiny, întocmită de E. Bentley, New York, 1948, pp. 23-40). 14. Rudolf Unger, Philosophische Probleme in der neueren Literatur-wissenschaft, Miinchen, 1908 ; Weltanschauung und Dichtung, Zurich, 1917 ; Lileraturgeschichte als Problemgeschichte, Berlin, 1924 ; Lite-raturgeschichte und Geistesgeschichte, în Deutsche Vierteljahrschrift jur Literaturwissenschajt und Geistesgeschichte, IV (1925), pp. 177- 192. Toate aceste studii au fost adunate în lucrarea Aufsătze zur Prinzipienlehre der Literaturgeschichte, 2 vol., Berlin
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Wesen der Philosophic în culegerea Die Kultur der Gegenwart (îngrijită de Paul Hinneberg) (Teii I, Abteilung VI,' 'Systematische Philosophie', Berlin 1907, pp. l-72,: reprodus în Gesammelte Schriften, voi. V, Partea I, pp. 339- 416), si articolul 'Die Typen der Weltanschauung und ihre Ausbil-dung in den philosophischen Systernfen, în culegerea Weltanschauung, Philosophic, Religion (îngrijitor Max Frischeisen-Kohler) Berlin, 1911, pp. 3-54 (reprodus în Gesammelte Schrijten, vol. VIII, pp. 75-120). 25. Herman Nohl, Die Weltanschauungen der Malerei, Jena, 1908 ; Ty-pische Kunststile in Dichtung
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de Paul Hinneberg) (Teii I, Abteilung VI,' 'Systematische Philosophie', Berlin 1907, pp. l-72,: reprodus în Gesammelte Schriften, voi. V, Partea I, pp. 339- 416), si articolul 'Die Typen der Weltanschauung und ihre Ausbil-dung in den philosophischen Systernfen, în culegerea Weltanschauung, Philosophic, Religion (îngrijitor Max Frischeisen-Kohler) Berlin, 1911, pp. 3-54 (reprodus în Gesammelte Schrijten, vol. VIII, pp. 75-120). 25. Herman Nohl, Die Weltanschauungen der Malerei, Jena, 1908 ; Ty-pische Kunststile in Dichtung und Musik, Jena, 1915. 26. Unger în Weltanschauung und Dichtung
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în culegerea Weltanschauung, Philosophic, Religion (îngrijitor Max Frischeisen-Kohler) Berlin, 1911, pp. 3-54 (reprodus în Gesammelte Schrijten, vol. VIII, pp. 75-120). 25. Herman Nohl, Die Weltanschauungen der Malerei, Jena, 1908 ; Ty-pische Kunststile in Dichtung und Musik, Jena, 1915. 26. Unger în Weltanschauung und Dichtung, vezi Aufsătze zur Prin-zipienlehre der Literaturgeschichte, p. 77 și urm. 27. O. Walzel, Gehalt und Gestalt im dichterischen Kunstwerk, Berlin-Babelsberg, 1923, p. 77 și urm. 28. H.W. Eppelsheimer, Das Renaissanceproblem, în Deutsche Viertel-jahrschrift filr Literaturwissenschaft und Geistesgeschichte
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
the Kenyan Critics, Norfolk, Connecticut, 1945, pp. 55-71. 22. Geoffrey Tillotson, Essays in Criticism and Research, Cambridge, 1942, p. 84. 23. Friedrich Gundolf, Goethe, Berlin, 1915. 24. Herman Nohl, Die Kunststile in Dichtung und Musik, Jena, 1915, și Stil und Weltanschauung, Jena, 1920. 25. Motiv und Wort, Studien zur Literatur- und Sprachpsychologie, Hans Sperber, Motiv und Wort bei Gustau Meyrink, Leo Spitzer, Die groteske Gestaltungs- und Sprachkunst Christian Morgensterns, Leipzig, 1918 ; Josef Korner, Arthur Schnitzlers Gestalten und Probleme, Munchen, 1921. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
1937, pp. 161 ; cf. de asemenea p. 38 (7 laughed a wooden laugh) și p. 215 (A clock stopped - not the mantel's). 49. Despre semnificația Bizanțului, vezi Yeats, A Vision, Londra, 1933, pp. 279-281. 50. Herman Nohl, Stil und Weltanschauung, Jena, 1920. 51. Cf. Emile Cailliet, Symbolisme et âmes primitives, Paris, 1936, în care se acceptă cu remarcabilă seninătate și lipsă de discernămint critic echivalența dintre spiritul prelogic al popoarelor primitive și obiectivele poeților simboliști. 52. MacNeice, op. cit., p. 111
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
prin acest tip de abordare putem contribui la dezvoltarea unei noi paradigme a modernismului care, prin orientarea fățiș antimaterialistă (și, adesea, spiritualistă), nonnewtoniană și descriptivă (mai puțin explicativă), are toate șansele să se impună în viitor ca model alternativ de Weltanschauung. Ipoteza acestei lucrări este următoarea: Dacă omul contemporan parcurge un proces de mutații morfogenetice, atunci asistăm la apariția a ceea ce putem identifica drept "omul izomodern"3, ca avatar al epimorfozei unui tip nou de umanitate: omul izomodern recuperează reflexiv valorile
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Numai Dumnezeu are sau este memoria a tot programul său"131. Aceasta este o idee tipic eminesciană, exprimată aproape textual. Și: armonia divină, zice Lyotard, e "singura în stare să reprezinte totul", pe când omul-monadă nu are decât o perspectivă, o Weltanschauung, ca "diferență", fiindcă numai astfel se poate distinge și recunoaște de celelalte monade, cu care se articulează prin hazard, conform științei laice 132. În miliardele de ani care-i mai sunt hărăzite, singura șansă a omului, până la ora stingerii, e
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
îi citește pe toți acești filosofi are prea puțină relevanță; tot ceea ce contează este că vizionarul exaltat este pătruns până la refuz de ideile fundamentale puse în circulație de filosofii respectivi, idei care devin, treptat, locuri comune, parte integrantă dintr-o Weltanschauung colectivă. Din acest motiv, consider că este important sa prefațez analiza eului blakean prezentând diacronic evoluția ideii de "eu" (genealogia să), de la Descartes la idealismul german clasic. Făcând distincție între res cogitans (a caror principala calitate este reflecția) și res
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a înviat" (2003, p. 6). Totuși, Paley concede că Blake "a avut o afinitate temperamentala pentru gnosticism" (2003, p. 7), propensitate care devine mai vizibilă pe masura ce artistul își extinde și rafinează sistemul mitologic din primele cărți. Am văzut că întreaga Weltanschauung gnostica pe care se bazează dualismul blakean este una organică, însă nu este mai puțin adevărat că aceasta se servește de numeroase tratate religioase sau pilde morale. În Annotations to Lavater's Aphorisms on Mân, Blake face apologia unei ființe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Study on Scientific Creativity (1974/1981), acea condiție a fost îndeplinită aproape în totalitate prin intermediul abordării instituționale. În secțiunea destinată „mediului intelectual”, există un capitol despre concepțiile ideologice din epoca lui Darwin, un capitol despre rolul familiei în formarea de Weltanschauung și unul despre mentorii lui Darwin. Există, de asemenea, un capitol dedicat raportului dintre sistemul public de cunoștințe și cel privat, crucial în cazul teoriilor lui Darwin și al altora similare când se propun concepții cu un caracter provocator. O
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
penel, alegerea centrului de atenție probabil că necesită din partea cercetătorului atât cunoștințe tehnice, cât și nivelul cel mai profund de înțelegere. La cealaltă extremă se situează focalizarea pe ansamblul operei, care presupune surprinderea evoluției globale a gândirii creatorului, intuirea propriului Weltanschauung și înțelegerea evenimentelor de viață care îl impulsionează în producerea creației. Diferența dintre compoziție și operă este aproape imperceptibilă și cu atât mai puțin poate fi transformată într-un ghid de întocmire a studiilor de caz. Recomandăm cu prudență ca
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pedeapsă, pentru care revendicarea necondiționată a propriei libertăți devine o problemă filozofico-morală cu nesfârșite tribulații. În Demonii, roman monumental conceput inițial ca un pamphlet împotriva nihilismului, forma rusească a ateismului, diferite personaje întruchipează tot atâtea aspecte ale noii și devastatoarei Weltanschauung: "îngerul negru" Stavroghin al cărui model istoric real este Bakunin nihilist de o inteligență luciferică și depravată care corodează și distruge totul în jur fără a reuși să-și transforme propria voință demonică într-o creativitate productivă; anarhistul și revoluționarul
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
un fel de "autocadaverizare a lui Dumnezeu". Acești trei gânditori au format o adevărată "școală a pesimismului" și au transformat conceptul respins inițial ca "intuiția barocă a unui diletant original" în desemnarea unei "forțe vii" a culturii vremii, într-o Weltanschauung demnă de luat în seamă. În acești termeni s-a exprimat Eduard von Hartmann (1880) făcând un prim bilanț al mișcării. Pentru influența pe care a avut-o asupra lui Nietzsche, merită să fie prezentat mai ales Mainländer, pe adevăratul
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în Despre republica germană (Von Deutscher Republik, 1922), și apoi cu o mai mare fermitate în Germania și germanii (Deutschland und die Deutschen, 1945), temându-se că ar fi putut furniza arme obscurantismului, Thomas Mann face un pas înapoi în raport cu Weltanschauung-ul metafizico-individualist și se orientează decisiv spre o raportare mai responsabilă la politică. Declară însă că și-a schimbat ideile, dar nu propriul mod de a simți, și nici măcar pasiunea sa pentru Nietzsche, avertizând cu toate acestea asupra primejdiei sale
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Bogota, 2005. Guénon, R., La crise du monde moderne (1927), Gallimard, Paris, 1973. Hanne, J. W., Der moderne Nihilismus und die Straußsche Glaubenslehre im Verhältnis zur Idee der christlichen Religion, Bielefeld, 1842. Hartmann, E. von, Philosophie des Unbewußten. Versuch einer Weltanschauung, Duncker, Berlin, 1869, ediția a X-a, 1890 (2 vol.). Zur Geschichte und Begründung des Pessimismus, Duncker, Berlin, 1880. Hegel, G. W. F., Werke in zwanzig Bänden, E. Moldenhauer și K. M. Michel (ed.), Suhrkamp, Frankfurt a. M., 1970. Heidegger, M.
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]