106 matches
-
obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau sunt substanțe toxice. Când o substanță se secretă activ în urină, clearance-ul său plasmatic este mai mare decât GFR. Cea mai mare parte a xenobioticelor (medicamente, etc.) se elimină prin secreție tubulară. Secreția implică de cele mai multe ori transportul activ secundar prin contra-transport cu ionii de sodiu. Cel mai cunoscut sistem antiport este secreția activă a ionilor de hidrogen cuplată cu reabsorbția de sodiu. Substanțele ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pe zi. Ficatul secretă 0,25 până la 1 L/zi de bilă. Substanțele liposolubile pot fi eliminate pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește molecula prin glucuronoconjugare. Secreția activă are o proporție bilă/plasmă ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de asemeni unica modalitate de excreție a produșilor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ficatul deține o rezervă de cupru și de fier. 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului Ficatul participă la excreție prin eliminarea pe cale biliară a pigmenților biliari, colesterolului, a unor metale grele, etc., precum și prin transformarea unor metaboliți și xenobiotice în sensul creșterii hidrosolubilității și deci al favorizării excreției acestora pe cale renală. Funcția secretorie a ficatului constă în formarea bilei (vezi cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
21. Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse de procesele metabolice. Are loc la mai multe nivele. La nivel cutanat pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu (cataboliți finali). Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau sunt substanțe toxice. Când o substanță se secretă activ în urină, clearance-ul său plasmatic este mai mare decât GFR. Cea mai mare parte a xenobioticelor (medicamente, etc.) se elimină prin secreție tubulară. Secreția implică de cele mai multe ori transportul activ secundar prin contra-transport cu ionii de sodiu. Cel mai cunoscut sistem antiport este secreția activă a ionilor de hidrogen cuplată cu reabsorbția de sodiu. Substanțele ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pe zi. Ficatul secretă 0,25 până la 1 L/zi de bilă. Substanțele liposolubile pot fi eliminate pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește molecula prin glucuronoconjugare. Secreția activă are o proporție bilă/plasmă ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de asemeni unica modalitate de excreție a produșilor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ridicat de diverși poluanți (Gupta și Suhas, 2009). Ca urmare a diversității activităților menționate, un număr impresionant de compuși organici toxici ajung în mediul înconjurător, printre care coloranții sintetici ocupă un loc însemnat. Coloranții sintetici fac parte din categoria substanțelor xenobiotice (Zarnea,1983), fiind utilizați în vopsirea materialelor textile, a căror prezență în efluenții evacuați în apele curgătoare a devenit în ultimii ani o problemă serioasă de mediu. Datorită cantităților mari de coloranți textili utilizați și a diversității lor structurale, a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Modelarea echilibrului adsorbției în sistem static (batch) Deoarece coloranții, așa cum s-a arătat anterior, fac parte din categoria poluanților organici, relațiile de calcul existente în literatură, pentru prelucrarea și interpretarea datelor experimentale, sunt valabile și pentru această clasă de substanțe xenobiotice. O serie de considerente teoretice au fost extinse pentru explicarea mecanismelor mult mai complicate care stau la baza adsorbției cu adsorbenți neconvenționali, a biosorbției cu microorganisme, aceasta din urmă fiind uneori urmată și de biodegradarea coloranților. Caracterizarea sistemelor de adsorbție
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ficatul deține o rezervă de cupru și de fier. 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului Ficatul participă la excreție prin eliminarea pe cale biliară a pigmenților biliari, colesterolului, a unor metale grele, etc., precum și prin transformarea unor metaboliți și xenobiotice în sensul creșterii hidrosolubilității și deci al favorizării excreției acestora pe cale renală. Funcția secretorie a ficatului constă în formarea bilei (vezi cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
21. Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse de procesele metabolice. Are loc la mai multe nivele. La nivel cutanat pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu (cataboliți finali). Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau sunt substanțe toxice. Când o substanță se secretă activ în urină, clearance-ul său plasmatic este mai mare decât GFR. Cea mai mare parte a xenobioticelor (medicamente, etc.) se elimină prin secreție tubulară. Secreția implică de cele mai multe ori transportul activ secundar prin contra-transport cu ionii de sodiu. Cel mai cunoscut sistem antiport este secreția activă a ionilor de hidrogen cuplată cu reabsorbția de sodiu. Substanțele ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pe zi. Ficatul secretă 0,25 până la 1 L/zi de bilă. Substanțele liposolubile pot fi eliminate pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește molecula prin glucuronoconjugare. Secreția activă are o proporție bilă/plasmă ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de asemeni unica modalitate de excreție a produșilor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ficatul deține o rezervă de cupru și de fier. 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului Ficatul participă la excreție prin eliminarea pe cale biliară a pigmenților biliari, colesterolului, a unor metale grele, etc., precum și prin transformarea unor metaboliți și xenobiotice în sensul creșterii hidrosolubilității și deci al favorizării excreției acestora pe cale renală. Funcția secretorie a ficatului constă în formarea bilei (vezi cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
21. Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse de procesele metabolice. Are loc la mai multe nivele. La nivel cutanat pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu (cataboliți finali). Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau sunt substanțe toxice. Când o substanță se secretă activ în urină, clearance-ul său plasmatic este mai mare decât GFR. Cea mai mare parte a xenobioticelor (medicamente, etc.) se elimină prin secreție tubulară. Secreția implică de cele mai multe ori transportul activ secundar prin contra-transport cu ionii de sodiu. Cel mai cunoscut sistem antiport este secreția activă a ionilor de hidrogen cuplată cu reabsorbția de sodiu. Substanțele ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pe zi. Ficatul secretă 0,25 până la 1 L/zi de bilă. Substanțele liposolubile pot fi eliminate pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește molecula prin glucuronoconjugare. Secreția activă are o proporție bilă/plasmă ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de asemeni unica modalitate de excreție a produșilor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de posesia unei enzime specifice (glucozei care a trecut în celuloză, de exemplu) -, iar o parte transferată biotopului, „voluntar“ - ca substanțe alelopatice - sau „involuntar“ - pierderi consecutive rănirii. Nu în ultimul rând, substanța organică este folosită și pentru neutralizarea unor substanțe xenobiotice (poluanți direcți sau informatici, precum substanțele bioactive administrate de om [43]) sau alelopatice emise de alte organisme. Urmarea este evident reducerea, deci scăderea rH-ului mediului. Un exemplu, modelat în laborator, este prezentat în figura 32, unde un derivat de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pune pe seama puterii de tamponare extrem de mari a principiului de modulare utilizat. Principiul în discuție va fi dezvoltat mai departe, ca mijloc de combatere a foulingului biologic. Aceasta a permis dezvoltarea teoriei noastre privind mecanismul de biocontrol exercitat de agenții xenobiotici chimici și nu numai. Mecanismul ia în considerare faptul că astfel de substanțe sunt modulatori redox, inducând valori rH dependente de concentrație; de exemplu, în cazul cazul compusului 2-clor,4 sulfonamidofenoxiacetat de Na este prezentat în figura 34 [35]. Se
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fenoxiacetic discutați mai sus (§2.2.2.3.2.4.) a condus la modificări drastice ale glicemiei [63]. Tot în privința acțiunii substanțelor bioactive, o remarcă importantă se referă la aspectul gaussian al dependenței efectului de rH-ul indus de agentul xenobiotic; de exemplu acțiunea hepatoprotectoare a unor principii active (fig. 38 [64]). Totodată, diferitele procese fiziologice sunt dependente de rH tot prin legități de tip gaussian, cum ar fi absorbția zaharurilor (fig. 39 [65]: a − galactoză; b − glucoză; c − fructoză; d
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]