36 matches
-
și India de Nord-Est până la pădurile de conifere din Himalaya. Între aceste extreme se află pădurile de foioase (Shorea robusta) din zonele umede din estul Indiei; pădurile de foioase (tec) din zonele uscate din centru și sud; și pădurile de xerofite dominate de arbori de gumă arabică din Deccanul central și din Câmpia Gangetică de Vest. Mai puțin de 12% din suprafața Indiei este formată din junglă deasă. Planta medicinală neem, de folosită pentru fabricarea de leacuri în zonele rurale, este
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
platouri; 31 °C și 17 °C pe câmpie. Precipitațiile: 250 mm/an la Qetta; 510 mm/an în câmpie; 1.020 mm/an în munți Păduri cca. 3%; mai ales în munții din N; vegetație stepică pe valea Indusului; vegetație xerofită în deșert. Populația este formată din pakistanezi (indo-arieni); punjabi, urdu, sindhi, pushtu, baluchi, afgani. Concentrarea populației în câmpia fertilă a fluviului Indus și în partea de E a bazinului său. Rata natalității: 37‰; a mortalității: 7,8‰. Populația urbană: 34
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Dealul Vulpii-Botoaia (Ochiul de Stepă) este o arie protejată de tip floristic)situată în partea estică a orașului pe versantul sud-vestic al dealului "Vulpea" (478 m). Aici vegetează mai multe elemente floristice xerofite de stepă ilustrate de 28 de specii specifice acesteia. Dealurile Pietricica (530 m), Cozla (679 m), Cârloman (617 m) și Cernegura (852 m) străjuiesc orașul Piatra Neamț la est, nord și respectiv sud, reprezentând - cu excepția Pietricicăi care reprezintă un deal subcarpatic
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
din nou vizitate de europeni, de data aceasta un francez, căpitanul Jacques Félix Emmanuel Hamelin fu cel care regăsi farfuria pe nisipuri și a ordonat că ea să fie pusă la locul de unde căzuse. Vegetația Insulelor este în mare parte xerofita, predominînd vegetația de talie joasă, în special graminee. Arborii au o răspîndire insulara. Fauna se caracterizează prin specii de de semideșert, în marea lor majoritate endemice. Lumea animală a apelor din jurul insulelor este bogată, Insulele Dorre, Bernier și Dirk Hartog
Dorre, Bernier și Dirk Hartog () [Corola-website/Science/315190_a_316519]
-
poate fi apt și pentru consumul uman. Genul "Ceratonia" aparține fabaceelor și este considerat un reprezentant arhaic al unei familii dispărute. Este bine adaptat climatului temperat și subtropical și tolerează umiditatea și temperaturile ridicate din zonele de coastă. Prezentând caracteristici xerofite, este un arbore bine adaptat condițiilor ecologice din regiunea Mediteranei. De altfel, preferă solurile bine drenate și prezintă intoleranță la zonele saturate în apă. Pe de altă parte, rădăcinile profunde se pot adapta unor compoziții foarte variate ale solului și
Roșcov () [Corola-website/Science/318829_a_320158]
-
Speciile mezofile și mezohidrofile de lunca sunt reprezentate de: firuța (Poa pratensis), păiuș (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul, (Trifolium repens), pirul târâtor (Agropyrum repens) Pajiștile de altitudine joasă și cele stepice panonice de loess sunt populate de specii xerofite și xeromezofite, mai putine de cele mezofile și sunt folosite în principal că și pășuni, porțiunile cu fânețe fiind puține. Valoarea acestora este constă în faptul că sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frână în eroziunea de suprafață a
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
apa curge superficial de la ), sau chiar cu calcar , de asemenea, din cauza naturii a solului ( de multe ori mai multe șanțuri și fisuri , apa se scurge repede ) . Formele de adaptare la deficitul de apă în stare lichidă se numește Xeromorphien . Limitele xerofite astfel pe mesophytes și hygrophytes , limitele nu sunt în mod clar perceptibile . Cele Halofitele se găsesc adaptări morfologice , similare cu cele ale xerofite , deoarece prezenta NaCl ( sare de masă ) , o secetă fiziologica cauzată ( potențial de apă ) . Multe Xeromorphien bazat pe
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
se scurge repede ) . Formele de adaptare la deficitul de apă în stare lichidă se numește Xeromorphien . Limitele xerofite astfel pe mesophytes și hygrophytes , limitele nu sunt în mod clar perceptibile . Cele Halofitele se găsesc adaptări morfologice , similare cu cele ale xerofite , deoarece prezenta NaCl ( sare de masă ) , o secetă fiziologica cauzată ( potențial de apă ) . Multe Xeromorphien bazat pe reducerea pierderilor de apă prin transpirație . Cele mai multe dintre transpirației se întâmplă atunci când deschideți stomatele . Cu toate acestea , aceasta transpirație conduce transportul pe distanțe
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
apă prin transpirație . Cele mai multe dintre transpirației se întâmplă atunci când deschideți stomatele . Cu toate acestea , aceasta transpirație conduce transportul pe distanțe lungi a apei înfabrica de la ( transpirație ) , astfel plantele sunt dependente dedeschidere a stomatelor . sunt adaptate la această problemă . O găsește xerofite în multe familii de plante , cum ar fi în rogoz ( Cyperaceae ) , familie Crassula ( Crassulaceae ) sau de familie Daisy ( Asteraceae ) . Plantă suculenta
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina"), păducelul ("Crataegus monogyna"), porumbrelul ("Prunus spinosa") ș.a. În fâșiile silvice se găsește Muscăriță ("Muscari neglectum") Vegetația ierboasă Vegetația etajul inferior constituie asociațiile de mezoxerofite, xeromezofite cu predominarea plantelor ierboase xerofite perene, adaptate la condiții de semiariditate. Ca familii predomină gramineele, ciperaceele, fabaceele. Ierbaceele din familia linaceelor sunt reprezentate de: in galben ("Linum flavum") in linearifoliu ("Linum linearifolium"), ineață ("Linum perenne") , genul Tragopogon din asteracee - bărbiță podoleană ("Tragopogon podolicus"), bărbiță deșerticolă
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
arabile și livezi. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpină a Carpaților Occidentali și are o importanță deosebită în protejarea unor specii de floră spontană arcto-alpină (argințică, foaie-grasă), submediteraneenă (săpunăriță) și carpato-balcanică (garofiță sălbatică) precum și a unor elemente xerofite, mezoxerofitice și termofile. Aria protejată adăpostește și conservă o gamă diversă de faună sălbatică rară. Situl acoperă în întregime Munții Trascăului și porțiunea sudică a Muntelui Mare ce cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la peste 1350 m
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]