68 matches
-
manevrelor manuale de presiune toracică sau abdominală este riscul de traumatizare a organelor interne: ficat, pulmoni, splină, stomac etc. Poziționarea corectă a mâinii și aplicarea rațională a forței de presiune reduce acest risc. Mâinile nu trebuie niciodată localizate peste procesul xifoid sau marginea voletului costal. În cazul manevrelor abdominale, mâinile se plasează sub aceste repere, iar în cele toracice deasupra. Presiunea abdominală Principiul metodei constă în executarea unei presiuni subdiafragmatice care, la rândul ei, produce o presiune aeriană în arborele respirator
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
conștient - poziție în șezut sau în picioare. Medicul stă în spatele pacientului cu brațele în jurul taliei acestuia. Cu o mână făcută pumn și prinsă cu mâna cealaltă se plasează mâinile medicului pe abdomenul pacientului, mai sus de ombilic, dar sub apendicele xifoid . 4 apăsări puternice, scurte, separate și distincte, în abdomenul pacientului, în direcție ascendentă. Dacă pacientul se află pe scaunul stomatologic și medicul nu reușește să cuprindă corect talia pacientului (fie că brațele medicului sunt prea scurte, fie că spătarul fotoliului
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
încălecat, dar este imposibil de realizat această poziție dacă pacientul este așezat în scaunul stomatologic • lateral de pacient, aproape de șoldul pacientului, pe dreapta sau pe stânga Se aplică podul palmei pe abdomen, pe linia de mijloc dintre ombilic și apendicele xifoid • Medicul se apleacă astfel pe pacient încât umerii lui să fie direcționați aproape perpendicular pe abdomenul acestuia. • Compresiunile pe abdomen se fac prin apăsări rapide, separate și distincte, în număr de 4, de jos în sus. Poziția capului pacientului cu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
anume expulzarea corpului străin. Pacient conștient - poziție șezândă sau în picioare. • Se stă în spatele pacientului cu brațele trecute sub axile, înconjurând toracele. • Se încrucișează mâinile cu pumnul sau cu degetele deschise pe linia de mijloc a sternului, nu pe procesul xifoid sau pe marginile voletului costal • Se execută 4 presiuni scurte, rapide, distincte. Pacient inconștient - culcat. • Pacientul în poziție de supinație • Se deschide gura pacientului • Poziția salvatorului similară cu cea din tehnica abdominală • Poziția mâinii și tehnica este identică cu cea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
presiuni scurte, rapide, distincte. Pacient inconștient - culcat. • Pacientul în poziție de supinație • Se deschide gura pacientului • Poziția salvatorului similară cu cea din tehnica abdominală • Poziția mâinii și tehnica este identică cu cea din tehnica masajului cardiac (se va evita procesul xifoid) • 4 apăsări scurte, rapide, puternice Dacă manevra Heimlich nu dă rezultate, atunci opțiunea este o procedură invazivă de dezobstrucție a căilor aeriene. Dintre toate procedurile invazive cea mai puțin invazivă și pe care o recomandăm este puncția membranei cricotiroidiene. Puncția
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
determinată cel mai adesea de o poziție defectuoasă a mâinilor reanimatorului sau de o presiune insuficientă, anarhică a sternului. MCE trebuie să fie "sternal" și nu "costal", strict median, deoarece există pericolul de ruptură a ficatului (în presiunea pe apendicele xifoid) sau de fracturi costale și leziuni splenice (în pre- siunea pe coaste în stânga sternului) . Dacă medicul stomatolog pune rapid diagnosticul de stop cardiac, resuscitarea cardiacă va începe în primul minut, cu metoda "pumnului presternal". 2. Lovitura cu pumnul precordial ("Precordial
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
înmuierea” colului uterin (Hégar). Pe măsură ce sarcina înaintează calendaristic, se produce creșterea în dimensiuni a uterului odată cu dezvoltarea fătului: fundul uterului ajunge la 3 luni să depășească simfiza pubiană, la 5 luni este la ombilic, la 8 ½ luni ajunge la procesul xifoid, pentru ca la termen (40 săptămâni) să își coboare puțin nivelul superior. Cap. VI. ASISTENȚA OBSTETRICALĂ CALIFICATĂ LA NAȘTERE îN PREZENTAȚIA CRANIANĂ GOETHE Pentru a se putea efectua în condiții optime atât pentru parturientă cât și pentru făt, nașterea trebuie să
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
anul 1996 (Horvat). Intervențiile s-au făcut sub anestezie generală cu intubație oro-traheală. Incizia se execută în partea superioară a regiunii epigastrice, se secționează linia albă și peritoneul, după care se pătrunde în cavitatea peritoneală. Nu este necesară rezecția apendicelui xifoid. Se reperează centrul tendinos diafragmatic, care este eversat, datorită presiunii lichidului intrapericardic. Se practică o mică incizie la acest nivel (3-5 mm), lichidul se evacuează lent; se vor recolta probe pentru determinări citologice, biochimice și bacteriologice. După evacuarea parțială a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
ani la anastomoza cavo-cavă tip „piggyback”, hepatectomia fiind efectuată cu prezervarea venei cave. În cele ce urmează este descrisă tehnica transplantului utilizată la spitalul Johns Hopkins. Timpii operatori sunt următorii:1. Incizia arcuată bisubcostală cu extensie mediană și rezecția apendicelui xifoid. Secționarea ligamentului rotund. Plasarea retractoarelor permite expunerea ficatului fără dificultăți. Secționarea ligamentului falciform și expunerea cavei suprahepatic. Explorarea cavității peritoneale pentru excluderea oricărei diseminări extrahepatice. 2. Mobilizarea lobului stâng, prin secționarea ligamentului triunghiular, până la vizualizarea venei hepatice stângi. 3. Mobilizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
costale sugerează sediul toracic al traumatismului. Rebordul costal a fost secționat în 3 plăgi toraco-freno-abdominale (două plăgi fără hernie posttraumatică și o plagă însoțită de hernie diafragmatică). Articulațiile condrocostale au fost secționate într-o singură plagă fără hernie posttraumatică. Apendicele xifoid a fost secționat într-o plagă fără hernie diafragmatică și fracturat într-un caz cu ruptură diafragmatică cu hernie posttraumatică [1, 2]. Fracturile de bazin se asociază în mod frecvent la ruptura diafragmatică, fiind prezente în 15% din cazuri în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
zona sternală și cea costală a diafragmului) [28]. Defectul diafragmatic anterior are axul mare transversal și este delimitat după cum urmează: anterior de planul profund al peretelui toraco-abdominal (corespunzător unghiului xifo-costal), posterior de marginea liberă a diafragmului. Unghiul intern corespunde apendicelui xifoid [23]. Defectul poate fi unilateral, bilateral sau aplazia completă a regiunii sternale a diafragmului (defect median de dimensiuni mari). Excepțional hernia poate evolua intrapericardic [30]. Defectele de dimensiuni mici sunt cele mai frecvente, în timp ce cele mari sau mediane sunt mult
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
fi un element extrem de util în stabilizarea peretelui toracic după parietec-tomiile posterioare. Sternul Este situat în partea anterioară și mediană a toracelui. Are o lungime de 15-20 cm și este format din trei elemente: manubriul sternal, corpul sternal și procesul xifoid. Sternul are o față anterioară subcutanată pe care se inseră mușchii sternocleidomastoidieni, pectoralii mari și drepții abdominali, o față posterioară pe care se inseră mușchii sternohioidieni, sternotiroidieni, transversul toracic și diafragmul, o bază situată superior cu incizura jugulară și cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
special în treimea laterală a spațiilor intercostale inferioare, având fibrele dispuse paralel cu ale subcostalilor, fiind deci expirator. Subcostalii și intercostalii intimi au raport medial cu fascia endotoracică, pleura și plămânii. Transversul toracic Are originea pe fața posterioară a procesului xifoid și a cartilajelor costale 7-3, de unde diverg lateral spre marginea inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică, pleura și pericardul. Este acoperit de mușchii intercostali interni, între el și aceștia găsindu-se vasele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
cardiace. Acul este direcționat spre umărul drept, avându-se în vedere situarea parasternală a arterei și venei toracice interne a căror lezare iatrogenă poate determina hemotorax. Abord paraxifoidian (abdominal) presupune introducerea acului la 1cm inferior și la 1cm la stânga procesului xifoid, între acesta și primul arc costal stâng acul fiind orientat spre umărul stâng. Pericardiotomia și pericardiectomia se impun în caz de pericardită constrictivă și efuziuni constrictive benigne sau maligne. Drenajul spațiului pericardic se poate realiza prin două căi de abord
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
spre umărul stâng. Pericardiotomia și pericardiectomia se impun în caz de pericardită constrictivă și efuziuni constrictive benigne sau maligne. Drenajul spațiului pericardic se poate realiza prin două căi de abord: abord subxifoidian care presupune realizarea unei incizii mediosagitale de la procesul xifoid până la jumătatea distanței dintre acesta și ombilic; se practică rezecția procesului xifoid, se tracționează inferior diafragmul permițând expunerea și rezecția pericardului anterior; abord anterolateral presupune toracotomie anterolaterală la nivelul spațiului 5 intercostal și îndepărtarea unei porțiuni din pericardul anterolateral stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
constrictivă și efuziuni constrictive benigne sau maligne. Drenajul spațiului pericardic se poate realiza prin două căi de abord: abord subxifoidian care presupune realizarea unei incizii mediosagitale de la procesul xifoid până la jumătatea distanței dintre acesta și ombilic; se practică rezecția procesului xifoid, se tracționează inferior diafragmul permițând expunerea și rezecția pericardului anterior; abord anterolateral presupune toracotomie anterolaterală la nivelul spațiului 5 intercostal și îndepărtarea unei porțiuni din pericardul anterolateral stâng. În cazul pericardiectomiei totale abordul cel mai favorabil îl constituie sternotomia mediană
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
treia și a cincea decadă de viață, afectând egal femeile și bărbații. Disfagia este simptomul principal al acalaziei, prezentă atât pentru solide cât și pentru lichide; uneori este mai importantă pentru lichide („disfagie paradoxală”). Bolnavul resimte obstacolul în regiunea apendicelui xifoid. iar o anamneză atentă poate releva că disfagia se ameliorează la adoptarea unor poziții de către bolnav (ridicarea brațelor, îndreptarea spatelui, manevra Valsalva) sau la consumul de băuturi carbogazoase în timpul mesei (probabil prin creșterea presiunii intraesofagiene și forțarea SEI). Durerea toracică
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
direcție oblică în sus, de la nivelul coastei a IX a în dreapta la nivelul cartilajului coastei a VIII-a stângi. Pe linia mamelonară dreaptă marginea inferioară este la 2cm sub rebordul costal, iar linia mediană o trece la mijlocul distanței dintre apendicele xifoid și ombilic; lobul stâng se extinde circa 5cm la stânga de stern. Vezicula biliară este situată la unirea marginii externe a drepților abdominali cu rebordul costal drept (cartilajul IX drept) (sau la unirea liniei care trece prin spina iliacă stângă și
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
coronare drepte sau a ramului retroventricular se folosește artera gastroepiploică dreaptă care uneori poate fi folosită și la graftarea arterei descendente anterioare când nu este disponibilă artera mamară internă stângă (96). Calea de abord este incizia subxifoidiană cu excizia procesului xifoid (96), expunerea putând fi facilitată de asocierea unei sternotomii limitate în T (99). Avantajele chirurgiei coronariene miniinvazive Chirurgia coronariană miniinvazivă este în prezent o metodă sigură și eficace de revascularizare a miocardului cu rezultate comparabile în ceea ce privește patența pe termen scurt
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
incizura claviculară prin care se realizează articularea cu extremitatea internă a claviculei - marginile au formă de S italic și prezintă pe fiecare parte 13 șanțuri intercostale (dintre care 7 sunt articulare și 6 nearticulare). Extremitatea inferioară este constituită din apendicele xifoid, structură care rămâne cartilaginoasă până la vârste înaintate. COASTELE Din părțile laterale ale coloanei vertebrale se desprind o serie de 24 de arcuri osoase, câte 12 pentru fiecare parte, care se vor articula, în partea anterioară a trunchiului, prin intermediul unor cartilagii
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în: mușchii regiunii antero-laterale, mușchii regiunii posterioare, mușchii regiunii superioare și mușchii regiunii perineale sau inferioare. MUȘCHIUL DREPT ABDOMINAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - cartilajele celei de-a V-a, VI-a și a VII-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. Pe marginea superioară a simfizei pubiene. Indirect cu organele cavității abdominale. - 7-12 perechi de nervii intercostali, - nervii ilio-hipogastric, - nervii ilio-inghinali. Mușchiul drept abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a discondroplaziei). Cea mai utilizată tehnică, descrisă de Ravitch și la care de-a lungul timpului s-au adus diverse modificări, procedează la condrectomii lărgite, subpericondrale, la care se asociază sau nu procedee de osteotomie sternală și rezecție de apendice xifoid. În ceea ce privește stabilizarea peretelui în poziția dorită, se realizează cu ajutorul unei lame sau broșe metalice trecute retrosternal și fixate la arcurile costale bilateral [16]. Pentru a obține o stabilizare mai bună și un efect mai estetic, unii autori asociază autotransplantul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
efectuat rezecții multiple de cartilaje și osteotomie sternală dublă. De atunci au fost imaginate numeroase procedee. În esență, tehnicile constau, ca și la pectus excavatum, în rezecții de cartilaje costale deformate, osteotomie transversă sternală, cu sau fără rezecție de apendice xifoid, fără stabilizare cu lamă metalică a sternului. Rezultatele obținute sunt foarte bune. În ultimii ani au fost propuse tehnici mininvazive. Astfel, se procedează la inserția submusculară a două trocare. Se insuflă CO2 și se disecă peretele toracic anterior endoscopic, prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
care fie îl traversează, fie se află în imediata sa vecinătate. Gregoire [8] a descris, în anul 1929, regiunea toraco-abdominală (incluzând diafragmul și viscerele de vecinătate), care are drept limite două planuri transversale: unul superior ce trece prin baza procesului xifoid și vârful celor doi omoplați, și altul inferior care corespunde bazei toracelui (planul transversal ce trece prin extremitatea anterioară a coastelor XII). Diafragmul are o suprafață de circa 250-270 cm2 și se inseră pe formațiunile osteotendi-noase ce formează circumferința aperturii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
cea mai mare parte din marginea lui anterioară. Dintre cele trei părți musculare are cea mai mare întindere. Partea sternală are cea mai mică suprafață și este formată din fascicule de fibre musculare cu originea pe fața posterioară a procesului xifoid, de o parte și de alta a liniei mediane și inserțiile pe porțiunea mediană a marginii anterioare a foliolei anterioare. Median, între fasciculele părții sternale poate exista un spațiu fără fibre musculare. De asemenea, pot fi identificate spații între fasciculele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]