54 matches
-
resturi de tantal. 2. În secțiunea GC ("Alte deșeuri conținând metale"): GC 060 Metale uzate conținând catalizatori pe bază de: - metale din grupa platinei: ruteniu, rodiu, paladiu, osmiu, iridiu, platină - lantanide (metale terestre rare): lantan, praseodim, samariu, gadoliniu, disprosiu, erbiu, yterbiu, ceriu, neodim, europiu, terbiu, holmiu, tuliu, lutețiu. Următoarele deșeuri de metale și aliajele lor, sub formă metalică, susceptibilă de dispersare: GC 090 molibden GC 100 tungsten GC 110 tantal GC 120 titan GC 130 niobiu GC 140 reniu GC 150
jrc4737as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89903_a_90690]
-
l este un element chimic din tabelul periodic care are simbolul Yb și numărul atomic 70. Din punct de vedere fizic este o substață metalică moale, de culoare argintie; yterbiul este un pământ rar din seria lantanidelor și în natură este răspândit sub forma unor compuși în compoziția unor minerale ca: gadolinita, monazita și xenotimul. Elementul este asociat uneori cu ytriul sau cu alte elemente asemănătoare și este utilizat în
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
unor compuși în compoziția unor minerale ca: gadolinita, monazita și xenotimul. Elementul este asociat uneori cu ytriul sau cu alte elemente asemănătoare și este utilizat în tehnologie la elaborarea oțelurilor speciale. l natural este un amestec de șapte izotopi stabili. Yterbiul este un element moale, maleabil și relativ ductil care are un luciu argintiu deschis. Rareori găsit în pământ, el este atacat ușor și dizolvat de aciduri minerale, încet de reacții chimice împreună cu apa, și se oxidează în aer. Yterbiul are
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
stabili. Yterbiul este un element moale, maleabil și relativ ductil care are un luciu argintiu deschis. Rareori găsit în pământ, el este atacat ușor și dizolvat de aciduri minerale, încet de reacții chimice împreună cu apa, și se oxidează în aer. Yterbiul are trei stări alotropice pe nume alpha, beta și gamma și al căror puncte de transformare sunt -13 °C și +795 °C. Forma beta se formează la temperatura camerei și are o structură cristalină cubică cu fețe centrate, în timp ce forma
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
formează la temperaturi înalte) are o structură cristalină cu volum centrat. În mod normal forma beta are o conductivitate electrică asemănătoare metalelor, dar devine un semiconductor când este expus la aprox. 16,000 atm (1.6 GPa). Rezistivitatea electrică a yterbiului este de 10 ori mai mare la aprox. 39,000 atm (3.9 GPa), iar apoi scade dramatic până pe la 10% din rezistența ei de la temp. camerei . Un izotop de yterbiu a fost folosit ca substitut pentru o sursă de
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
16,000 atm (1.6 GPa). Rezistivitatea electrică a yterbiului este de 10 ori mai mare la aprox. 39,000 atm (3.9 GPa), iar apoi scade dramatic până pe la 10% din rezistența ei de la temp. camerei . Un izotop de yterbiu a fost folosit ca substitut pentru o sursă de radiație la un aparat portabil de raze X pe când electricitatea nu era disponibilă. Acest metal ar putea fi de asemenea folosit pentru a ajuta la îmbunătățirea granulației, durității și a altor
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
de radiație la un aparat portabil de raze X pe când electricitatea nu era disponibilă. Acest metal ar putea fi de asemenea folosit pentru a ajuta la îmbunătățirea granulației, durității și a altor proprietăți mecanice ale oțelului inoxidabil. Unele aliaje de yterbiu au fost folosite chiar și în stomatologie. De asemenea, se mai utilizează sub formă de ioni în active laser media. Prețul este de $875 (Dolari S.U.A.) pentru 1 kg. Yterbiul a fost descoperit de către chimistul elvețian Jean Charles Galissard de
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
a altor proprietăți mecanice ale oțelului inoxidabil. Unele aliaje de yterbiu au fost folosite chiar și în stomatologie. De asemenea, se mai utilizează sub formă de ioni în active laser media. Prețul este de $875 (Dolari S.U.A.) pentru 1 kg. Yterbiul a fost descoperit de către chimistul elvețian Jean Charles Galissard de Marignac în anul 1878. Marignac a găsit un component nou în pământul cunoscut atunci sub denumirea de erbia și astfel l-a denumit ytterbia (mai apoi Ytterby]], orașul elvețian unde
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
Ytterby]], orașul elvețian unde chimistul a descoperit noul component al pământului erbia). El a bănuit că ytterbia era un compus al noului element pe care l-a denumit ytterbium. În 1907, chimistul francez Georges Urbain, a separat în două componentele yterbiului lui Marignac, neoytterbia și lutețiul. Neoytterbia va deveni cunoscută mai târziu ca yterbiu iar lutețiul va deveni lutețium. Proprietățile chimice și fizice ale yterbiului nu au putut fi determinate înainte de 1953 când yterbiu aproape pur a fost produs pentru prima
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
a bănuit că ytterbia era un compus al noului element pe care l-a denumit ytterbium. În 1907, chimistul francez Georges Urbain, a separat în două componentele yterbiului lui Marignac, neoytterbia și lutețiul. Neoytterbia va deveni cunoscută mai târziu ca yterbiu iar lutețiul va deveni lutețium. Proprietățile chimice și fizice ale yterbiului nu au putut fi determinate înainte de 1953 când yterbiu aproape pur a fost produs pentru prima dată. Yterbiu se găsește împreună cu alte pământuri rare în câteva minerale rare. În
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
care l-a denumit ytterbium. În 1907, chimistul francez Georges Urbain, a separat în două componentele yterbiului lui Marignac, neoytterbia și lutețiul. Neoytterbia va deveni cunoscută mai târziu ca yterbiu iar lutețiul va deveni lutețium. Proprietățile chimice și fizice ale yterbiului nu au putut fi determinate înainte de 1953 când yterbiu aproape pur a fost produs pentru prima dată. Yterbiu se găsește împreună cu alte pământuri rare în câteva minerale rare. În scopuri comerciale acesta este cel mai adesea extras din nisipul de
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
Georges Urbain, a separat în două componentele yterbiului lui Marignac, neoytterbia și lutețiul. Neoytterbia va deveni cunoscută mai târziu ca yterbiu iar lutețiul va deveni lutețium. Proprietățile chimice și fizice ale yterbiului nu au putut fi determinate înainte de 1953 când yterbiu aproape pur a fost produs pentru prima dată. Yterbiu se găsește împreună cu alte pământuri rare în câteva minerale rare. În scopuri comerciale acesta este cel mai adesea extras din nisipul de monazit(~0,03 % yterbiu). De asemenea, elementul se regăsește
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
Marignac, neoytterbia și lutețiul. Neoytterbia va deveni cunoscută mai târziu ca yterbiu iar lutețiul va deveni lutețium. Proprietățile chimice și fizice ale yterbiului nu au putut fi determinate înainte de 1953 când yterbiu aproape pur a fost produs pentru prima dată. Yterbiu se găsește împreună cu alte pământuri rare în câteva minerale rare. În scopuri comerciale acesta este cel mai adesea extras din nisipul de monazit(~0,03 % yterbiu). De asemenea, elementul se regăsește în euxenite și xenotime. În mod normal, yterbiu este
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
fi determinate înainte de 1953 când yterbiu aproape pur a fost produs pentru prima dată. Yterbiu se găsește împreună cu alte pământuri rare în câteva minerale rare. În scopuri comerciale acesta este cel mai adesea extras din nisipul de monazit(~0,03 % yterbiu). De asemenea, elementul se regăsește în euxenite și xenotime. În mod normal, yterbiu este dificil de separat de alte metale rare, dar tehnicile schimbului ionic și extragerea cu solvenți dezvoltate la sfârșitul secolului 20 au simplificat procesul de separare. Compușii
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
dată. Yterbiu se găsește împreună cu alte pământuri rare în câteva minerale rare. În scopuri comerciale acesta este cel mai adesea extras din nisipul de monazit(~0,03 % yterbiu). De asemenea, elementul se regăsește în euxenite și xenotime. În mod normal, yterbiu este dificil de separat de alte metale rare, dar tehnicile schimbului ionic și extragerea cu solvenți dezvoltate la sfârșitul secolului 20 au simplificat procesul de separare. Compușii chimici cunoscuți sunt puțini —aceștia nu au fost încă bine caracterizați. Yterbiumul apare
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
izotopilor radioactivi au timpi de înjumătățire mai mici de 2 h, iar majoritatea lor au timpi de înjumătățire sub 20 min. De asemenea, acest element are 6 stări metastabile, cea mai stabilă fiind Yb-169m (timpul de înjumătățire 46 s). Deși yterbiu este destul de stabil, acesta trebuie păstrat totuși în recipiente închise pentru a-l proteja de aer și umiditate. Toți compușii de yterbiu trebuie priviți ca foarte toxici, deși studiile inițiale par să indice un grad de pericol limitat. În orice
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
asemenea, acest element are 6 stări metastabile, cea mai stabilă fiind Yb-169m (timpul de înjumătățire 46 s). Deși yterbiu este destul de stabil, acesta trebuie păstrat totuși în recipiente închise pentru a-l proteja de aer și umiditate. Toți compușii de yterbiu trebuie priviți ca foarte toxici, deși studiile inițiale par să indice un grad de pericol limitat. În orice caz, se cunoaște că compușii de yterbiu produc iritații ale pielii și ochilor și pot fi teratogenici. Praful metalic de yterbiu reprezintă
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
totuși în recipiente închise pentru a-l proteja de aer și umiditate. Toți compușii de yterbiu trebuie priviți ca foarte toxici, deși studiile inițiale par să indice un grad de pericol limitat. În orice caz, se cunoaște că compușii de yterbiu produc iritații ale pielii și ochilor și pot fi teratogenici. Praful metalic de yterbiu reprezintă un pericol de incendiu sau explozie.
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
de yterbiu trebuie priviți ca foarte toxici, deși studiile inițiale par să indice un grad de pericol limitat. În orice caz, se cunoaște că compușii de yterbiu produc iritații ale pielii și ochilor și pot fi teratogenici. Praful metalic de yterbiu reprezintă un pericol de incendiu sau explozie.
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
anul 1907 de către omul de știință francez Georges Urbain, mineralogul austriac Baron Carl Auer von Welsbach și chimistul american Charles James. Toți aceștia au descoperit lutețiul ca o impuritate în yterbină, care se credea că ar fi compusă numai din yterbiu. A urmat o dispută privind prioritatea descoperirii, Urbain și von Welsbach acuzându-se reciproc de influențarea celuilalt din ceea ce a publicat celălalt. Onoarea denumirii a revenit lui Urbain, care a publicat rezultatele mai devreme. A ales numele "luteciu" (lutecium), dar
Lutețiu () [Corola-website/Science/305367_a_306696]
-
chimistul francez Georges Urbain, geologul autriac Baron Carl Auer von Welsbach și chmistul american Charles James. Au descoperit elementul ca fiind o impuritate în mineralul ytterbia, despre care chimistul elvețian Jean Charles Galissard de Marignac credea că nu conține decât yterbiu. Oamenii de știință implicați au propus diferite nume pentru acest element: Urbain a ales "neoyterbiu" și "luteciu", în timp ce Welsbach a ales "aldebaraniu" și "cassiopeiu". Ambii oameni de știință se acuzau reciproc de publicarea rezultatelor bazate pe lucrările celuilalt. Comisia pentru
Lutețiu () [Corola-website/Science/305367_a_306696]
-
bazate pe lucrările celuilalt. Comisia pentru Mase Atomice, care era atunci responsabilă pentru atribuirea de nume noilor elemente, a rezolvat disputa dând prioritate lui Urbain și adoptând numele acordat de acesta, bazând această decizie pe faptul că separarea lutețiului de yterbiul lui Marignac a fost descrisă mai întâi de către Urbain; După ce numele alese de Urbain au fost recunoscute, neoyterbiul a revenit la yterbiu. Până prin anii 1950, unii chimiști germani numeau lutețiul cu denumirea lui von Welsbach, "cassiopeiu"; în 1949, ortografierea elementului
Lutețiu () [Corola-website/Science/305367_a_306696]
-
prioritate lui Urbain și adoptând numele acordat de acesta, bazând această decizie pe faptul că separarea lutețiului de yterbiul lui Marignac a fost descrisă mai întâi de către Urbain; După ce numele alese de Urbain au fost recunoscute, neoyterbiul a revenit la yterbiu. Până prin anii 1950, unii chimiști germani numeau lutețiul cu denumirea lui von Welsbach, "cassiopeiu"; în 1949, ortografierea elementului 71 s-a schimbat din luteciu în denumirea actuală, lutețiu. Însă, eșantioanele de lutețiu ale lui Welsbach din 1907 erau pure, în timp ce
Lutețiu () [Corola-website/Science/305367_a_306696]
-
observat că mostrele de ytria conțineau 3 oxizi: oxid de ytriu alb (ytria), oxid de terbiu galben (acesta a fost numit, greșit, „erbia” la acel moment) și oxid de erbiu roz (numit „terbia” atunci). Un al patrulea oxid, oxidul de yterbiu, a fost izolat în 1878 de Jean Charles Galissard de Marignac. Noi elemente vor fi izolate din fiecare din acești oxizi, având la bază numele satului Ytterby, unde au fost identificați (vezi yterbiu, terbiu și erbiu). În deceniile următoare, 7
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
atunci). Un al patrulea oxid, oxidul de yterbiu, a fost izolat în 1878 de Jean Charles Galissard de Marignac. Noi elemente vor fi izolate din fiecare din acești oxizi, având la bază numele satului Ytterby, unde au fost identificați (vezi yterbiu, terbiu și erbiu). În deceniile următoare, 7 noi metale au fost descoperite în „ytria lui Gadolin”. Ytriul a fost izolat pentru prima dată în 1828 când Friedrich Wöhler a încălzit clorură de ytriu (III) anhidră cu potasiu: Până la începutul anilor
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]