89 matches
-
alpine și stâncării. Aceste ecosisteme sunt unele dintre cele mai complexe întâlnite în Europa, fiind foarte bine conservate. Munții Călimani, cu o suprafață de aproximativ 1800 kmp și cu o direcție generală est-vest, adăpostesc în căldarea văii Neagra, relictul glaciar zâmbrul - Pinus cembra L. Umezeala relativă suficient de ridicată - 75% și nebulozitatea scăzută din lunile iunie, iulie și august, determină realizarea unui climat umed și rece, favorabil creșterii acestei specii, mai ales la nivelele altitudinale subalpine și alpine. Peste rocile de
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
și nebulozitatea scăzută din lunile iunie, iulie și august, determină realizarea unui climat umed și rece, favorabil creșterii acestei specii, mai ales la nivelele altitudinale subalpine și alpine. Peste rocile de natură vulcanică din aceste zone din zănoaga văii Neagra, zâmbrul crește pe un sol podzolic primar, acidifiat și formează, pe alocuri, masive aproape pure sau în amestec cu: Pinus mugo, Juniperus sibirica și Picea abies. În tot lungul Munților Călimani, exemplarele de zâmbru sunt răspândite numai pe versantul nordic al
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
din aceste zone din zănoaga văii Neagra, zâmbrul crește pe un sol podzolic primar, acidifiat și formează, pe alocuri, masive aproape pure sau în amestec cu: Pinus mugo, Juniperus sibirica și Picea abies. În tot lungul Munților Călimani, exemplarele de zâmbru sunt răspândite numai pe versantul nordic al căldării glaciare a văii Neagra, în locuri stâncoase și greu accesibile, de-a lungul pâraielor și în apropierea izvoarelor. Condițiile climatice optime din căldarea văii Neagra sunt determinate în mare parte de pădurile
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
izvoarelor. Condițiile climatice optime din căldarea văii Neagra sunt determinate în mare parte de pădurile compacte care în Carpații Orientali ating altitudinea maximă. Începând cu pădurile de fag și terminându-se cu pădurile de molid și desișurile de jneapăn și zâmbru, sau chiar direct în golul subalpin, ca cele de pe Izvorul Călimani, și astfel accentuează mai mult scăderea temperaturii, umiditatea solului și a atmosferei bazinului văii Neagra, favorizând răspândirea zâmbrului. Un rol deosebit în conservarea aproape perfectă a acestui relict
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
locuitorii din zonă. Constituindu-se ca o sursă de venit și pentru foștii proprietari, după 1989, vegetația forestieră a fost exploatată, în unele cazuri, peste limita admisă. Trebuie amintit faptul că parcul adăpostește o asociație deosebită, aceea dintre molid și zâmbru, foarte valoroasă din punct de vedere științific. La fel de important, această asociație depinde în mare parte și de nefragmentarea pădurii din jur care are rolul de protecție a acesteia. În același timp, vegetația arbustivă de la limita superioară a
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
de protecție a acesteia. În același timp, vegetația arbustivă de la limita superioară a pădurii, are o funcție moderatoare asupra factorilor climatici, reducând astfel impactul acestora asupra vegetației forestiere. În anul 2012, personalul de teren a identificat 8 exemplare de zâmbru atacate de insecte de scoarță. Tot în acest an, s-a observat tendința de uscare și lepădare neobișnuită a acelor la coniferele din parc. În rezervația științifică a fost observat fenomenul atât la molid, cât și la zâmbru, și a
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
exemplare de zâmbru atacate de insecte de scoarță. Tot în acest an, s-a observat tendința de uscare și lepădare neobișnuită a acelor la coniferele din parc. În rezervația științifică a fost observat fenomenul atât la molid, cât și la zâmbru, și a fost pus pe seama secetei prelungite. În anul 2013, uscarea învelișului foliar, nu a mai fost la fel de persistentă, dar în 2014, s-au uscat 7 exemplare de Pinus cembra. Nu se cunosc cauzele acestei uscări. În
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
foliar, nu a mai fost la fel de persistentă, dar în 2014, s-au uscat 7 exemplare de Pinus cembra. Nu se cunosc cauzele acestei uscări. În ultimii 50 de ani, majoritatea cercetărilor științifice s-au canalizat asupra arboretului cu zâmbru din Rezervația Științifică 2.730 Jnepenișul cu Pinus cembra. Au fost prelevate numeroase probe din lemnul mort și viu, sub formă de carote și rondele. Întrucât numărul exemplarelor de Pinus cembra de dimensiuni mari, care sunt supuse în mod constant prelevărilor
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
semnificativ afectată. 9420 Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană Acest habitat, putem spune emblematic pentru Parcul Național Călimani, a fost identificat în teren în Rezervația Științifică 2.730 Jnepenișul cu Pinus cembra. Valoarea genetică a exemplarelor de zâmbru din cadrul parcului, este argumentată și prin faptul că, în zona parcului sunt declarate prin Ordinul ministrului nr. 945/2012, două resurse genetice pentru Pinus cembra. Acestea sunt în Ocolul Silvic Lunca Bradului, U.P. I Ilva, u.a. 179A cu o suprafață
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
faptul că, în zona parcului sunt declarate prin Ordinul ministrului nr. 945/2012, două resurse genetice pentru Pinus cembra. Acestea sunt în Ocolul Silvic Lunca Bradului, U.P. I Ilva, u.a. 179A cu o suprafață de 5,3 ha și compoziție 10MO, diseminat zâmbru și în Ocolul Silvic Vatra Dornei U.P. V Neagra, u.a. 63A, 63B, 64A, 69A, 70A cu o suprafață de 163,10 ha, din care 16,31 ha ocupate de zâmbru, compoziție 9MO1PIC. Pentru ca să se consemneze prezența habitatului 9420, proporția zâmbrului
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
u.a. 179A cu o suprafață de 5,3 ha și compoziție 10MO, diseminat zâmbru și în Ocolul Silvic Vatra Dornei U.P. V Neagra, u.a. 63A, 63B, 64A, 69A, 70A cu o suprafață de 163,10 ha, din care 16,31 ha ocupate de zâmbru, compoziție 9MO1PIC. Pentru ca să se consemneze prezența habitatului 9420, proporția zâmbrului ar trebui să fie, conform indicativelor, de cel puțin 30-40%. La nivel de unitate amenajistică această condiție nu se îndeplinește practic în nici una din parcelele 56-60 care
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
20%, 69A - 10%, 70A - 10%. În subparcela 69A proporția zâmbrului în amenajament este de doar 10% dar în urma deplasării în această zonă, s-a apreciat că proporția zâmbrului este mai mare, între 20-25%. În subparcela 64A a fost întâlnit zâmbru, în proporție de 1/10, deși amenajamentul o dă ca 10MO. În unele ochiuri de arboret din parcelele 62-70, pe suprafețe de 0,5 și pe alocuri chiar și de un hectar, zâmbrul depășește ca pondere molidul, situații în care s-ar
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
mare, între 20-25%. În subparcela 64A a fost întâlnit zâmbru, în proporție de 1/10, deși amenajamentul o dă ca 10MO. În unele ochiuri de arboret din parcelele 62-70, pe suprafețe de 0,5 și pe alocuri chiar și de un hectar, zâmbrul depășește ca pondere molidul, situații în care s-ar putea delimita limite clare între habitatul 9420 și 9410. Proporția zâmbrului crește în partea altitudinală superioară a rezervației, unde face tranziția către tufărișurile cu jneapăn din pășunea alpină Rețitiș și unde
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
clare între habitatul 9420 și 9410. Proporția zâmbrului crește în partea altitudinală superioară a rezervației, unde face tranziția către tufărișurile cu jneapăn din pășunea alpină Rețitiș și unde se constituie ca rariști distincte. Prezența semințișului și a arborilor tineri de zâmbru indică faptul că regenerarea naturală se produce în bune condiții, iar perspectivele de viitor pentru această specie sunt favorabile. Habitate de pajiști și tufărișuri A04 - Pășunatul Pășunatul în limitele normale nu este dăunător pentru habitatele vizate în proiect. Această activitate
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
din România, Editura Tehnică Silvică. București. Fielitz, W., Seghedi, I., 2005. Late Miocene-Quaternary volcanism, tectonics and drainage system evolution in the East Carpathians, România. Tectonophysics 410, 111-136. Grecescu, D., 1898, Conspectul florei României, București Gubesch, L., 1971, Răspândirea relictului glaciar zâmbrul -Pinus cembra- pe versanții sudici ai unor masive montane din Călimani, Ocrotirea Naturii, t. 15, nr. 2, pag. 149-159, București; Manoliu, Al., 1985, Cercetări micologice în Masivul Călimani. Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 37,1,13-24 Manoliu, Al., 1989, Ciuperci
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
blidul cu mâncare, lui îi venea pe loc poftă de cine știe ce... Și nu o trimetea pe ea să-i îndeplinească moftul, ci se ducea chiar el... Așa că nopți la rând Irinuța a fost nevoită să „doarmă dusă!” Lotrul, însă, făcea zâmbri dând târcoale hanului la ceas târziu din noapte... Mai intra în han în câte-o seară, dar hangița nu-i putea șopti măcar o vorbă, fiindcă ea pregătea doar de mâncare, iar pe lotru îl servea chiar hangiul... În cele
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Pricep greu, da’... și uit repede”. ― Dacă Aizic era așa, atunci nu mai avea han și crâșmă la vremurile aiestea - a răspuns hangiul, iscodindu-i din dosul ochelarilor. Da’ uite cum mă întind eu la vorbă și clienții mei fac zâmbri - s-a dojenit hangiul, luând-o din loc cu zgomotul încălțărilor scorojite târâte după el... După ce a adus cele cerute, s-a așezat în spatele tejghelei. Se vedea limpede că aștepta ca mușteriii lui să-și arate dorința de a-l
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pinului siberian în nord, cu specii siberiene de molid, brad și pin în partea centrală, iar sudul este dominat de molidișuri în amestec cu foioase. În taigaua asiatică, locul molidului din spațiul european este luat de brad (Abies sibirica) și zâmbru (Pinus cembra). Cel mai rezistent la frig este zada (Larix sibirica, Larix dahurica). La est de Enisei, unde se întâlnește cea mai nordică pădure de conifere de pe Glob, pe platourile înalte ale Siberiei Orientale și pe munții înalți pinul și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Letea. În anul 1935 a fost înființat Parcul Național Retezat, cu o suprafață de 13.000 ha, care cuprinde păduri semivirgine, peisaje alpine, căldări și lacuri glaciare, pășuni, precum și diferite specii valoroase de plante si animale. Dintre speciile forestiere amintim zâmbrul (Pinus cembra) care formează cele mai reprezentative asociații din țară pentru altitudini ridicate și are împreună cu jneapănul un rol protector pentru sol. Dintre cele peste 900 de specii de plante superioare care se găsesc în cuprinsul parcului amintim câteva endemisme
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ambalare). Ca răspuns la Apelul Conferinței de la Rio (1992) pentru conservarea diversității de plante și animale pe planetă s-au elaborat strategii naționale pentru resursele biologice. În prezent sunt ocrotite în mod special 23 de specii de plante (ex., tisa, zâmbrul, pinul de Banat, laricele spontan, ghimpele, mesteacănul pitic, strugurii ursului, smirdarul, floarea reginei, garofița Pietrei Craiului, iedera albă, papucul doamnei, bulbucii, laleaua pestriță) și 31 de specii de animale (ex., capra neagră, ursul, râsul, acvilele, vulturii, cocoșul de munte, cocoșul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
amonte de lacuri; 8. de la 500 lei la 3.000 lei, adunarea și tăierea de material lemnos pentru foc în zonele în care acest lucru este interzis; 9. de la 1.000 lei la 3.000 lei, tăierea jneapănului și a zâmbrului; 10. de la 1.500 lei la 3.000 lei, accesul în rezervațiile științifice sau în zonele închise pentru accesul public fără acordurile necesare; 11. de la 1.500 lei la 3.000 lei, refacerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee, amplasarea
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
ca cele de pe versantele de vest ale Giumalăului și de est a ale Rarăului. Molidului i se asociază bradul (Abies a alba), pinul (Pinus silvestris), laricea sau zada (Larix decidua var. plonica), precum și două specii rare specii rare și ocrotite - zâmbrul (Pinus cembra) ș și tisa (Taxus baccata). În raport de expoziție și soluri, alături de conifere se mai întâlnesc: f fagul (Fagus sylvatica, Fagus silvestris), mesteacănul ( (Betula verrucosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus montana), scorușul (Sorbus aucuparia
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
simbolic acestuia : „italianul e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote id="(9, p. 152)"/>. În acest text metaforic, românului (În text, vlah) Îi corespunde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Juglans nigra L. Nuc negru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13 Larix decidua Mill. Larice european ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14 Larix x eurolepis Henry Larice eurolepis ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15 Larix kaempheri Carr. Larice japonez ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16 Picea abies Karst. Molid ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17 Picea sitchensis Carr. Molid de Sitka ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18 Pinus cembra L. Zâmbru ───────────────────────────────────────��────────────────────────────────────── 19 Pinas nigra Arnold Pin negru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20 Pinus sylvestris L. Pin silvestru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21 Populus spp. și hibrizii artificiali între aceste specii Plopi ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22 Prunus avium L. Cireș păsăresc ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23 Pseudotsuga menziesii Mirb. Franco Duglas ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24 Quercus cerris L. Cer ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25
ORDONANTA nr. 11 din 22 ianuarie 2004 (*actualizata*) privind producerea, comercializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155450_a_156779]
-
amonte de lacuri; 8. de la 500 lei la 3.000 lei, adunarea și tăierea de material lemnos pentru foc în zonele în care acest lucru este interzis; 9. de la 1.000 lei la 3.000 lei, tăierea jneapănului și a zâmbrului; 10. de la 1.500 lei la 3.000 lei, accesul în rezervațiile științifice sau în zonele închise pentru accesul public fără acordurile necesare; 11. de la 1.500 lei la 3.000 lei, refacerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee, amplasarea
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]