55 matches
-
2003 este rezistent la verticiloză. Cercul de plante gazdă a ciupercii este foarte larg, el cuprinzând vinetele, ardeii, castraveții, pepenii galbeni și verzi, bamele și numeroase specii de plante din flora spontană ca: pălămida, păpădia, teișorul, loboda, urzica, steluțele, știrul, zârna,etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în spațiile protejate, distrugerea resturilor de plante atacate, distrugerea buruienilor ce pot fi gazde ale ciupercii, corectarea pH-ului (68) care este favorabil ciupercii, evitarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cel produs de Pythium. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în rădăcinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, păiuș, ovăz, odos, in, cartof, zârnă etc. Frecvent atacul este semnalat pe varză, gulie, conopidă, tomate și tutun. Prevenire și combatere. Pământul folosit în răsadniță și sere înmulțitor se va dezinfecta termic sau chimic. La semănat și la repicare, se va asigura o desime a plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
33. Lolium temulentum - zizanie 34. Lupinus albuș - cafeluța 35. Oenanthe aquatica - mărăraș 36. Paris quadrifolia - dalac 37. Ranunculus sceleratus - boglari 38. Ricinus communis - ricin 39. Ruta graveolens - virnanț 40. Sarothamnus scoparius - măturice 41. Scopolia carniolica - mutulică 42. Solanum dulcamara - lesnicior, zîrna 43. Solanum laciniatum - zîrna lacineata 44. Solanum nigrum - zîrna 45. Veratrum album - stirigoaie 46. Vinca minor - saschiu ──────────────────────────────���──────────────────────────── -----
ORDIN nr. 43 din 7 februarie 1980 pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
34. Lupinus albuș - cafeluța 35. Oenanthe aquatica - mărăraș 36. Paris quadrifolia - dalac 37. Ranunculus sceleratus - boglari 38. Ricinus communis - ricin 39. Ruta graveolens - virnanț 40. Sarothamnus scoparius - măturice 41. Scopolia carniolica - mutulică 42. Solanum dulcamara - lesnicior, zîrna 43. Solanum laciniatum - zîrna lacineata 44. Solanum nigrum - zîrna 45. Veratrum album - stirigoaie 46. Vinca minor - saschiu ──────────────────────────────���──────────────────────────── -----
ORDIN nr. 43 din 7 februarie 1980 pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
Oenanthe aquatica - mărăraș 36. Paris quadrifolia - dalac 37. Ranunculus sceleratus - boglari 38. Ricinus communis - ricin 39. Ruta graveolens - virnanț 40. Sarothamnus scoparius - măturice 41. Scopolia carniolica - mutulică 42. Solanum dulcamara - lesnicior, zîrna 43. Solanum laciniatum - zîrna lacineata 44. Solanum nigrum - zîrna 45. Veratrum album - stirigoaie 46. Vinca minor - saschiu ──────────────────────────────���──────────────────────────── -----
ORDIN nr. 43 din 7 februarie 1980 pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
60 - 44. Menthae piperitae Mentă uscată - 8,50 45. Menthae bruch Mentă sitata - 20,00 46. Nepetae catariae Cătușnica 1,75 7,00 47. Salviae Salvie 1,25 6,00 48. Saturejae Cimbru de grădină - 8,00 49. Solani laciniați Zîrna australiană 0,60 6,00 50. Thymi Cimbru de cultură 1,50 8,00 51. Vincae minoris Saschiu - 12,00 RADIX RĂDĂCINI 52. Angelicae Angelica - 26,00 53. Belladonnae Mătrăguna - 17,00 54. Calami Obligeana 3,50 17,00 55
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
cereus Fr., Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
privilegiu de întărire a vămii de la Moldovița era dat la 14 aprilie 1411, vama ce duce în Transilvania. Peste un an, și tot în luna aprilie, Ana, soția domnului, dăruia Moldoviței, cu un an înainte să moară, satul Vaculinți, unde Zârnă și-a făcut seliște sub pădure. În 1503, Zârnă (Zernă) era sat. La 11 februarie 1447, domnul întărea Moldoviței daniile făcute de Alexandru cel Bun “începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 14 aprilie 1411, vama ce duce în Transilvania. Peste un an, și tot în luna aprilie, Ana, soția domnului, dăruia Moldoviței, cu un an înainte să moară, satul Vaculinți, unde Zârnă și-a făcut seliște sub pădure. În 1503, Zârnă (Zernă) era sat. La 11 februarie 1447, domnul întărea Moldoviței daniile făcute de Alexandru cel Bun “începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire la gura Moldoviței, și satul care este la vamă”, mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numim Îndeobște fructe conțin substanțe și chiar o apă oarecum specială, ce inhibă germinarea; e nevoie ca fructul să putrezească sau să fie consumat. Că planta nu s’a gândit decât la protecția semințelor, o dovedesc fructele toxice, precum la zârnă ori cartof sau acelea pur și simplu necomestibile, precum ceea ce numim curent cojile nucilor; sau, Încă, fructele pădurețe, destul de acre ori astringente. Dar, dacă tot au apărut fructele, plantele le-au găsit și un rost ecologic. Decât să fie ele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fost preluate din hărțile cadastrale ale localităților Secusigiu (anul 1985), Semlac (1985) și Pecica (anul 1985), suprafața Mureșului, fiind măsurată prin folosirea unui GPS Magelan și a unei hărți satelitare a zonei. IV.2. Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de culmea Munților Făgăraș trecând de la est la vest prin: vârful Ludișoru (2302m), până în Curmătura Brătilei (2274m), Vârful Fața Unsă (2246m), Curmătura Zârnei (1923m), Vârful Zârna (2216m
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Golul alpin Valea Rea - Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de culmea Munților Făgăraș trecând de la est la vest prin: vârful Ludișoru (2302m), până în Curmătura Brătilei (2274m), Vârful Fața Unsă (2246m), Curmătura Zârnei (1923m), Vârful Zârna (2216m), Vârful Fundu Bandei (2450m), Vârful Iezerului (2429m), Vârful Uriea (2472m), Curmătura Mogoșului, Vârful Mogoș (2395m), Vârful Cheia Bandei (2381m), Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), Vârful Gălășescu Mic (2398 m), Vârful Gălășescu Mare (2471 m), Vârful
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Rea - Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de culmea Munților Făgăraș trecând de la est la vest prin: vârful Ludișoru (2302m), până în Curmătura Brătilei (2274m), Vârful Fața Unsă (2246m), Curmătura Zârnei (1923m), Vârful Zârna (2216m), Vârful Fundu Bandei (2450m), Vârful Iezerului (2429m), Vârful Uriea (2472m), Curmătura Mogoșului, Vârful Mogoș (2395m), Vârful Cheia Bandei (2381m), Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), Vârful Gălășescu Mic (2398 m), Vârful Gălășescu Mare (2471 m), Vârful Răcorelelor (2455 m
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Mezea, Piscul Stânei (2046 m), Piscul Mutătoarea Mare (1944 m), Culmea Oticu, Vârful Oticu (2044 m), până în Vârful Colții Cremenei; Limita sudică: Din vârful Colții Cremenei, limita se continuă spre vest prin Culmea Porcului trecând prin bornele silvice (UP VI Zârna) 201, 199, 198, 196, apoi Piscul Aninătoarei (bornele silvice 183, 182, 180, 173, 172, 171), Culmea Omătului (borna silvică 169), Izvorul cu Pietre (bornele silvice 166, 167), Culmea Caprelor (borna silvică 163), Valea Mutătoarea Mică (borna silvică 162), Piscul Mutătoarea
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Valea Brătilei (bornele silvice 127, 129, 131, 133, 134, 135, 136), Culmea Zârnulița (bornele silvice 112, 113, 116, 117, 124), Valea Zârnuliței (bornele silvice 97, 98, 101, 102, 104, 106, 107, 110, 111), Izvorul Ludișorului (bornele silvice 93, 94),' Valea Zârnei (bornele silvice 59, 60, 61, 62, 65, 66, 68, 85, 86, 89, 90, 92), Valea Leaota (bornele silvice 42, 45, 46, 50, 51, 54, 55, 57), Piscul Hotarului (borna silvica 41), Culmea Plăvia (bornele silvice 27, 37), Valea Calului (bornele
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
90, 92), Valea Leaota (bornele silvice 42, 45, 46, 50, 51, 54, 55, 57), Piscul Hotarului (borna silvica 41), Culmea Plăvia (bornele silvice 27, 37), Valea Calului (bornele silvice 25, 26), prin Colții Cremenei și Culmea Mezea bordând râurile Leaota, Zârna și Brătila urmând Culmea Căpățâna-Mușetescu și trecând prin bornele silvice ce aparțin UP V Valea Rea, Izvorul Casei (bornele silvice 288, 294, 300), Piscul Ursului (bornele silvice 207, 229, 231, 235, 238, 241, 245, 247, 250, 253, 254, 262, 263
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Izvorul Lineaț (bornele silvice 102, 105, 110) urca prin borna silvica 100 spre vest pe Valea Mocanilor până în Vârful Valea Lunga; Limita vestică: pornește din dreptul bornei silvice 100 situată la intersecția U.P. V Valea Rea cu U.P. VI Zârna urcă în vârful Valea Lungă 2254 m, urmează apoi culmea Muntelui Furfuescu, urmând apoi spre nord culmea Scărișoarei prin vârfurile Muntele Scărișoara (2435 m), Scărișoara Mică (2472 m), Scărișoara Mare 2489 m, Galbena 2412 m, continuată apoi de custura Piscu Roșu
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
custura Viștea Mare - Moldoveanu (2455 m), până în vârful Vârful Viștea Mare (2527 m). Bornele silvice sunt preluate din amenajamentul Ocolului Silvic Domnești întocmit în anul 1993, fiind incluse și pe harta silvică Descrierea suprafețelor Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna cuprinde de la est la vest următoarele goluri alpine: Brătila, Zârna, Leaota, Dara, Bândea, Valea Rea-Gălășescu, Pojarna. IV.3. Rezervația naturală Măgura-Nucșoara, 15,8 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: pornește din dreptul intersecției drumului comunal 430 cu
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Mare (2527 m). Bornele silvice sunt preluate din amenajamentul Ocolului Silvic Domnești întocmit în anul 1993, fiind incluse și pe harta silvică Descrierea suprafețelor Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna cuprinde de la est la vest următoarele goluri alpine: Brătila, Zârna, Leaota, Dara, Bândea, Valea Rea-Gălășescu, Pojarna. IV.3. Rezervația naturală Măgura-Nucșoara, 15,8 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: pornește din dreptul intersecției drumului comunal 430 cu limita parcelei PPD 7 bis ocolind vârful Măgura (877 m
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Turbatu Ț. Mihalache 3964. Turea Mărită Șerban 3965. Tutui Anculeana Alexe 3966. Ursu G. Grigore 3967. Ursu R. Gheorghe 3968. Vasilache I. Niță 3969. Vatra V. Toader 3970. Verbiță I. Alexandru 3971. Voicu V. Ștefan 3972. Zamfir R. Gheorghe 3973. Zârna R. Tănăsache 3974. Zlota P. Neculai Uniunea Veteranilor de Război și a Urmașelor Veteranilor ● județul Argeș: 3975. Din C. Ion 3976. Stătescu Gh. Mihai ● județul Bacău: 3977. Popa Gh. Aurelian ● București: 3978. Amzulescu I. Cezar 3979. Cotroceanu I. Alexandru 3980
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
antrenor fotbal-tenis; 21. domnului Pîrvulescu Adrian Silviu Ștefan - sportiv oina; 22. domnului Roșu Petrică Cornel - sportiv oina; 23. domnului Știfu Gheorghe Andi-Gheorghe - sportiv karate; 24. domnului Trusan Gheorghe Ionel - sportiv oina; 25. domnului Tudose Dănuț Lucian - sportiv oina; 26. domnului Zârna Gheorghe Ion - fost președinte al Federației Române de Fotbal-Tenis. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicata, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 16 ianuarie 2012. Nr. 30.
DECRET nr. 30 din 16 ianuarie 2012 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Sportiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238266_a_239595]
-
Voicu Ion Gheorghe; 266. domnului Voicu Niculae Petrică; 267. doamnei Voinea Ștefan Constantina; 268. doamnei Voinea Radu Mariana; 269. domnului Zainea Stancu Grigore; 270. doamnei Zamfir Ștefan Aurica; 271. doamnei Zănoaga Costică Dorina; 272. doamnei Zepa Marin Emilia; 273. domnului Zîrnă Alexandru Constantin. Anexă 4 Medalia Bărbăție și Credința clasa a III-a, cu însemn pentru militari 1. domnului maistru militar principal Cătana David David; 2. domnului maistru militar principal Vlaicu Stan Valeriu; 3. domnului maistru militar clasa I Șandru Mircea
DECRET nr. 1.241 din 20 decembrie 2010 privind conferirea Medaliei Bărbăţie şi Credinţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228399_a_229728]
-
Țel Aviv, Ierusalaim 79. (146/2006) 165. Zaharia Emanuel, fiul lui Solomon și Clară, născut la data de 13 martie 1955 în localitatea București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Harisonim nr. 26A. (212/2006) 166. Zârna Paul Emil, fiul lui Constantin și Eva, născut la data de 28 mai 1944 în localitatea Beliu, județul Arad, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 2145 Aroma Dr # A W. Covina, CA 91791. (3.481/2008) 167. Zeides
ORDIN nr. 1.116/C din 3 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210175_a_211504]
-
au locuit oameni din cele mai vechi timpuri. Mai apoi, în perioada romană, se pare că aici au fost înmormântați soldați ai Legiunii XIII Gemina. Prima atestare documentară care amintește de Zărnești datează din anul din 1373, sub numele de "Zârna". În anul 1395 localitatea este amintită ca și „possessio regalis Zerne”. Alte denumiri importante care mai apar după anul 1437 sunt: "Zerna", "Villa Czerne" și "Zernyest". Orașul Zărnești s-a dezvoltat pe vechiul așezământ al localității "Zârnești", atestarea documentară a
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de "Țara Oltului". Înspre nord, pe o distanță de doar , diferența de nivel atinge peste de metri. Spre sud, delimitarea este mult mai puțin accentuată, fiind făcută, după culmi lungi (Olanului, Robița, Scărișoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de șirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea. Suprafața totală acoperită de munții Făgărașului este peste , fiind, spre comparație, de circa 7,5 ori mai mare decât a munților Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului Făgărașului se găsesc 8 vârfuri
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]