51 matches
-
la 14 aprilie 1411, vama ce duce în Transilvania. Peste un an, și tot în luna aprilie, Ana, soția domnului, dăruia Moldoviței, cu un an înainte să moară, satul Vaculinți, unde Zârnă și-a făcut seliște sub pădure. În 1503, Zârnă (Zernă) era sat. La 11 februarie 1447, domnul întărea Moldoviței daniile făcute de Alexandru cel Bun “începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire la gura Moldoviței, și satul care este la vamă”, mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cereus Fr., Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
că sunetul inițial al Diernei dace nu era c ci mai curînd z avem și altă dovadă. Există la Daci o plîntă TtQodtogva, (elleborum nigrum), soiu de elebor cu foile negre. Această plîntă se numește până astăzi la poporul român zîrnă (cu z), de unde termenul întrebuințat despre plînte a se zîrni adică a deperi la umbră. Este de observat că numele de zîrnă se aplică în românește tocmai la aceeași plîntă care purta în limba dacă pe acel de n()od
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
TtQodtogva, (elleborum nigrum), soiu de elebor cu foile negre. Această plîntă se numește până astăzi la poporul român zîrnă (cu z), de unde termenul întrebuințat despre plînte a se zîrni adică a deperi la umbră. Este de observat că numele de zîrnă se aplică în românește tocmai la aceeași plîntă care purta în limba dacă pe acel de n()od’t6<>v(x, încât nu este de admis ca Românii să-l fi împrumutat de la slavicul zerna, cu toată forma sa aproape
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
slavicul zerna, cu toată forma sa aproape identică, pentru că la Slavi zerna înseamnă bob sau mazăre și în acest caz cum s-ar explica cuvântul derivat a se zîrni, a deperi la umbră, în cazul când s-ar admite ca zîrna romănească să derive de la bobul slavon ? Din contra dacă admitem originea dacă a cuvântului, care înseamnă negru, atunci avem explicarea cuvântului a se zîrni, adică a se întuneca și din cauza întunecării, a deperi. Cerna de astăzi curgând tocmai pe acolo
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
până la 8 luni, iar în pământ poate rezista de la un an la altul în resturile vegetale. Bacteria pe vreme secetoasă, când pământul este aerisit, atacă tuberculii tineri. Cercul de plante gazdă ale bacteriei include: varza, sfecla, rapița, păstârnacul morcovul, știrul, zârna și vinetele. De felul cum urmează aceste plante unele după altele, trebuie să ținem cont când le plantăm, mai ales în terenurile unde în anii trecuți am observat atacul. Prevenire și combatere. Atacul acestei bacterii este mult mai mare în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culoare cenușie-maro și prin ei iese goma bacteriană ce poate fixa grăunciori de pământ. Transmitere-răspândire. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin tuberculii de sămânță. În zonele cu temperaturi mai scăzute bacteria poate persista și în plante de zârnă. Prevenire și combatere. Ca metodă de prevenire se recomandă plantarea de tuberculi sănătoși. Toate celelalte metode de combatere chimică chiar și antibioticele s-au dovedit a fi ineficiente. Rotația cartof-porumb-fasole a redus cantitatea de bacterii din pamânt. Creștera acidității în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Rotația cartof-porumb-fasole a redus cantitatea de bacterii din pamânt. Creștera acidității în pământ a micșorat de. În vederea limitării atacului se interzice tăierea la plantare a tuberculilor, ceea ce ar putea mări de 2,5 ori frecvența atacului și distrugerea plantelor de zârnă. Agentul patogen este inclus pe lista de carantină internațională, întrucât existența raselor fiziologice și existența unui cerc larg de plante gazdă face deosebit de dificilă prevenirea instalării atacului. Boli produse de ciuperci 3.1.9. Râia neagră Synchytrium endobioticum Ciuperca este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soia, mazăre, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis și prin sămânță la lobodă, ciumăfaie, zârnă și căldărușa popii. Pe parcursul anului atacul virusului crește progresiv de la 1-2 % până la 55 % sau chiar mai mult. În lanurile mai vechi, procentul de atac crește de la 5 % în primul an, la 40-70 și chiar 80 % în anul III. Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și va produce infecții secundare. Irigarea prin aspersiune este contraindicată în serele sau tarlalele unde s-au semnalat infecții primare. Cercul de plante gazdă al bacteriei este foarte larg, ea parazitând în afară de tomate și ardei, numeroase specii de plante ca : zârna, tutunul, ridichia, cătina, măselarița, păpălau și ciumăfaia. Prevenire și combatere. Întrucât bacterioza se răspândește prin sămânța infectată, se recomandă folosirea de sămânță ce provine din lanuri sănătoase sau sămânță tratată prin cufundare timp de 10 minute în apă caldă la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nici un soi sau o populație locală nu este imună la atacul ciupercii. Soiul Natalia omologat în 2003 este tolerant la această boală. Din cercul de plante gazdă al ciupercii, mai fac parte o serie de plante ca: vinetele, cartoful, laurul, zârna, petuniile și păpălău (Physalis). Prevenire și combatere. Măsurile preventive constau în adunarea și arderea resturilor de frunze atacate în răsadniță și câmp, dezinfectarea răsadnițelor cu formol 2,5 %, sortarea răsadurilor la transplantare și îndepărtarea frunzelor bazale cu început de atac
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2003 este rezistent la verticiloză. Cercul de plante gazdă a ciupercii este foarte larg, el cuprinzând vinetele, ardeii, castraveții, pepenii galbeni și verzi, bamele și numeroase specii de plante din flora spontană ca: pălămida, păpădia, teișorul, loboda, urzica, steluțele, știrul, zârna,etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în spațiile protejate, distrugerea resturilor de plante atacate, distrugerea buruienilor ce pot fi gazde ale ciupercii, corectarea pH-ului (68) care este favorabil ciupercii, evitarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cel produs de Pythium. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în rădăcinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, păiuș, ovăz, odos, in, cartof, zârnă etc. Frecvent atacul este semnalat pe varză, gulie, conopidă, tomate și tutun. Prevenire și combatere. Pământul folosit în răsadniță și sere înmulțitor se va dezinfecta termic sau chimic. La semănat și la repicare, se va asigura o desime a plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numim Îndeobște fructe conțin substanțe și chiar o apă oarecum specială, ce inhibă germinarea; e nevoie ca fructul să putrezească sau să fie consumat. Că planta nu s’a gândit decât la protecția semințelor, o dovedesc fructele toxice, precum la zârnă ori cartof sau acelea pur și simplu necomestibile, precum ceea ce numim curent cojile nucilor; sau, Încă, fructele pădurețe, destul de acre ori astringente. Dar, dacă tot au apărut fructele, plantele le-au găsit și un rost ecologic. Decât să fie ele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
L. (Păpălău) - H., Adv. Frecv., z.silvost.-se.go.; L5T7CXU6R8N7; Ulmenion, Prunetalia, Tx., De. -Solanum dulcamara L. (Lăsnicior) - Ch., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T5CXU8RXN8, Artemisietea, Phragmition, Alnetea, glutinosae, Alnion incanae, Senecion fluviatilis, Tx. *Solanum nigrum L. ssp nigrum (Zârnă) - T., Adv. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C3U5R7N8; caucalidion, Stellarietea mediae, Tx., In. ORD. LAMIALES FAM. BORAGINACEAE -Anchusa azurea Miller (A. italica Retz.) (Miruță) - H., Pont.-medit. Spor., z.step.-se.go.; L9T8C3U2R7N3; Sisymbrietalia, Festuco - Brometea, Me., De. *Cerinthe minor
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
60 - 44. Menthae piperitae Mentă uscată - 8,50 45. Menthae bruch Mentă sitata - 20,00 46. Nepetae catariae Cătușnica 1,75 7,00 47. Salviae Salvie 1,25 6,00 48. Saturejae Cimbru de grădină - 8,00 49. Solani laciniați Zîrna australiană 0,60 6,00 50. Thymi Cimbru de cultură 1,50 8,00 51. Vincae minoris Saschiu - 12,00 RADIX RĂDĂCINI 52. Angelicae Angelica - 26,00 53. Belladonnae Mătrăguna - 17,00 54. Calami Obligeana 3,50 17,00 55
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
de gsp.ro: "Nu doar că îi voi bate la alegeri, îi voi rupe pe genunchi!" Contracandidații lui Gică Popescu în lupta pentru șefia Federației Române de Fotbal sunt Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian, Răzvan Burleanu, Marcel Pușcaș, Sorin Răducanu, Paul Zârna și Octavian Popescu.
Gică Popescu, despre contracandidații pentru șefia FRF: Îi voi rupe pe genunchi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74397_a_75722]
-
Amélie Nothomb DREPT DE VIAȚĂ ȘI DE MOARTE Traducere din limba franceză de Maria Zârna p. 7 Dacă un invitat moare pe neașteptate la dumneavoastră acasă, nu anunțați de îndată poliția. Chemați un taxi si cereți-i să vă ducă la spital cu prietenul dumneavoastră care se simte rău. Decesul va fi constatat la serviciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
porumbar, de porumbele, de potroace, frunze și păstăi de salcâm, secărică, rădăcină de stânjenei, coajă de stejar, frunze și semințe de stevie, talpa gâștei, troscot, coajă de ulm, urzică moartă, cercei de viță de vie, rădăcină de vintre și de zârnă; zeamă de morcovi, orez fiert, zaț de cafea, coarne (fructe) pisate, ghindă arsă. Ceaiuri de isop, roiniță, cărbune de lemn de tei, coajă de crușin, de slăbănog, cimbru, scânteiuță, iederă, mușețel de grădină, de cimbru și tămâie pisată, de sânge
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și oțet; pepene copt cu tărâțe; cu săpun ras și lapte dulce, macerat 3 zile, pus pe burtă Înainte de a mânca; cu hrean pisat, gălbenuș de ou și oțet; de huce pisate și miere; nuci și pelin pisat; cu vetrice, zârnă, pelin și trandafir pisat și amestecat; cu flori de trandafir opărite În oțet; huce și ceapă crudă pisată; sfeclă roșie făcută felii și unse cu rachiu; hrean pisat și oțet. Legători la burtă cu boz pisat și oțet, cu flori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
opărite În oțet; huce și ceapă crudă pisată; sfeclă roșie făcută felii și unse cu rachiu; hrean pisat și oțet. Legători la burtă cu boz pisat și oțet, cu flori de trandafir și făină de grâu, cu brusture, ceapă și zârnă, stropite cu spirt, rachiu sau oțet, cu spuză din vatră și oțet, cu ceapă și hoștină de stupi, cenușă și huște, cenușă și oțet, drojdie și oțet, flori de trandafir roșu și oțet, amestecate cu tărâțe de grâu și stropite
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceapă, mere pădurețe, cu ou și oțet cu pelin, huce și spuză, cu flori de trandafir și oțet, cu sfeclă crudă și rachiu, cu bobâlnic fiert și prăjit, amestecat cu ou și oțet; cu pelin, ceapă, oțet și spuză; cu zârnă. Băi cu fiertură de baghiță sau cu leșie amestecată cu argilă. Ceaiuri și concentrate cu cățușnică (iarba vântului), pălăria cucului, priboi, planta ciorii. Celor "stricați" rău la burtă, li se fixa pe pântece un fitil aprins, care se acoperea cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
răsuflătoarea pământului, cu turtă din flori de sunătoare, cu rostopască, frunze de tăietoare, cu miez de tărtăcuță prăjit În grăsime, cu rășină, cu unghia găii, foi și coajă de ulm, foi de varză, frunze de vătămătoare, de vetrice sau de zârnă. De asemenea, se făceau oblojeli cu frunze de cactus, cu frunze din planta floarea de gheață, cu volbură, iarbă grasă, iarbă neagră, iarbă de tăietură, cu frunze de limba oii, de nebuneală, oleandru, părul porcului, pelin, cu fructe de "roșcove
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dulce și lapte dulce, cu muguri de măr dulce și șovârv, cu semințe de mac pisate și fierte În lapte dulce. Spălături cu zeamă de urzică moartă. Ceaiuri din șovârv, frunze de urzică creață amestecate cu frunze și flori de zârnă. Unguente (alifii) de buruiană de bube dulci, de frunze, flori și semințe pisate de busuioc uscat, măcinate și amestecate cu spumă de lapte dulce nefiert, din șovârv măcinat și amestecat cu spumă de lapte dulce nefiert, din rădăcină de ștevie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
proaspăt, cu zeamă din fierea pământului, de ovăz, cu mutătoare, frunze de pătlagină, zeamă de păpădie, de pelin, cu plescăiță fiartă În lapte dulce, cu lăptiugă plescăițească, cu struguraș de poama câinelui, cu rostopască, fiertură de scuturătură de fân, de zârnă, cu tutun și lapte dulce, cu pomușoară neagră. PLESCĂIȚE (afte, pușchea, plesne, mărgăritărel) Apar la copii din cauză că bagă degetul În gură sau mânâncă mâncăruri prea piperate sau prea sărate. Tratamente: Se freacă limba cu coada unei linguri Înfierbântate, cu pudră
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]