32 matches
-
groaznici în tăcerea lor. Făptura lor, atât de dragă ieri, Ne înspăimântă astăzi și ne‐nghiață. și chipul lor nu‐ i cel de‐aici din viață, E cel de dincolo, cu ochi de ceață și cu obrazul supt de lungi zăceri. Arareori, vorbesc cu noi în vis, Ca dintr‐ o foarte mare depărtare, Cu glasuri stinse și tremurătoare, Năluci de glasuri, murmur indecis, Ca vâjâitul scoicilor de mare. și ani de zile trec, și‐ abia târziu, Când ochii noștri nu‐ i
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cea cu încuietoare ruginită de la WC BĂRBAȚI, unde rămâneam de la un sfert de oră în sus blocat în cabina de o persoană. Aici încercam să scap de toată încărcătura nervoasă contemplând pereții apropiați mânjiți de obscenități. În câteva minute de zăcere în veceu mă simțeam redus la neputința copilăriei și trebuia, pentru a ieși în lume, să pândesc când nimeni nu-și făcea de lucru la spălător, aici iar să zăbovesc câteva minute, aruncându-mi pumni de apă rece pe fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pentru o zi specială, a spart în cioburi mici oglinda, veche mânjită de pastă de dinți, și tot în atâtea fragmente s-a spart jumătatea superioară a trupului lui. Ziua era „specială“ doar prin faptul că, după o săptămână de zăcere, simțise chemarea să se trezească la ora obișnuită pentru zilele când mergea la slujbă. N-avea de unde să știe că ziua era specială și pentru ceea ce se va întâmpla aici în casă peste șase-șapte ore, un fel de nuntă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ceapă, parcă s-ar pregăti pentru o foamete lungă, polară. Așa trebuia să înceapă orice voiaj de iarnă spre Moldova. În București, prima ninsoare conștientizată, dând predispoziții lirice și cerșetorilor, cade abia spre a doua jumătate a lui decembrie. Plăcerea zăcerii la birou trebuia să fie cu atât mai mare, cu gândul la seara luminată de zăpadă, când o vom porni spre casa copilăriei, uitând fiecare de singurătatea lui. Mama parcă nu s-a mai întors din țările calde, din Mexic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
acută interiorizare a trăirilor, având drept consecință și o accentuare a laturii meditative a poemelor, zidul, marginea, noaptea, amintirea părinților (Tremur și tac: / Ce mult v-ați schimbat / De când am plecat / Cât ați pierdut din trup și din glas), mama, zăcerea visătoare, bacoviană, neodihna, retragerea din valea vieții, fiind astfel imagini care sporesc latura melancolic-elegiacă a cărții. De la un capăt la celălalt însă, poemele lui Ion Lazu sunt traversate de sentimente care nu ating intensități extreme, spectaculoase: iubirea este domoală, calmă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
un cadavru care abia mișcă". Soțul ultragiat, nu mai puțin romantic, l-ar fi ridicat pe prostiri și l-ar fi îngrijit, inutil, în propria-i casă. Poetul muri însă de "oftică la măduva spinării" și se pare că scena zăcerii în casa iubitei e scoasă din Antony de Al. Dumas, drama în 5 acte pe care o tradusese insuficient. Compunerea care a consacrat față de contemporani numele lui Hrisoverghi este oda Ruinelor cetății Neamțu, replică dizgrațioasă la Ruinurile Tîrgoviștii de Cîrlova
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ai ce strînge-n brațe, numai bună de iubită. Mai târziu, contunuînd heinismul "Junimii", Eminescu cultivă o romanță nudă, deconcertant de directă, mai degrabă abstractă, în care fondul e al cântecului de lume autohton, cu "jele", "dor", cu iubiri ducând la zăcere și moarte. Totuși tehnica e cu mult mai complexă decât se pare și constă în trecerea gradată de la confesiunea cea mai simplă la o atitudine speculativă. Romanța ce se deschide așa de sentimental: S-a dus amorul, un amic Supus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]