136 matches
-
puțin a treia parte din cuprinsul acelor ani e produsul meu, inclusiv 9 primarticole din 1893, toate primarticolele din 1894 și 1895 și din jumătate a anului 1896, afară de cel din numărul 2, apoi Regulamentul de alegere comunală care în zădar m-am interesat să-l scrie un jurist, căci poporul ni-l cerea, mai departe Istoria românilor bucovineni, Constituția împărăției Austriei, Pământul nostru. Și atâta laudă prin foi și cu graiul viu n-am mai auzit. ... Economul țăran Alecu Burlă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-o”, nu pot identifica ajutoarele: „S-o dus, ș-o luat armata și s-o dus până la o pădure. Și când o mărs, o trecut pă lâng-o babă și nu i-o dat bună-zâua la babă. Baba a zâs: - În zădar mereț’. S-o dus până la pădure. Acolo ș-o făcut foc s-o fript slănină ș-o vinit o vulpe. Ș-o tât fugit acolo pântre ei. Ei o tras după vulpe. Vulpea n-o putut s-o puște. S-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și revin în profan mutilați: „S-o dus, ș-o luat armata și s-o dus până la o pădure. Și când o mărs, o trecut pă lâng-o babă și nu i-o dat bună-zâua la babă. Baba a zâs: «- În zădar mereț»” (Urmeniș - Maramureș). Feciorii ratează proba somnului și sfârșesc cu nasul mâncat, semn al contagiunii nefaste cu spiritele malefice, consemnat și în scrierea antică, Măgarul de aur. Femeia nu dezvăluie decât mezinului secretele rituale și selectarea lui dintre cei trei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu vechea cetate de la Suceava, cu gropnițele Descălecătorilor de la Rădăuți și cu însuși mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, cu un cuvânt, pământul cel mai bogat în urme din trecut și din aminiri scumpe pentru întreg neamul românesc. În zădar protestară boierii și clerul în frunte cu domnul lor Grigore Ghica, împotriva încălcării hotarelor țării, demonstrând Porții că Austria a cuprins două ținuturi întregi din pământul Moldovei, în loc de o fâșie îngustă, necesară pentru deschiderea unei căi de comunicație, dară protestările
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
simplu, pe atât de important: înainte de a-și întâlni iubita, poetul o visează (Visa copilul 150), iar presentimentul erotic descris de Heliade într-o poezie întreagă (Zburătorul), Eminescu îl concentrează într-un singur vers: Râdea, cânta degeaba... plângea chiar în zădar 151. Începând din acest moment, ritmurile se schimbă. Se schimbă și atitudinea, care devine introvertită. Copilul, odată cu poetul, se adâncește în sine. Dar iată, cinematografic, întâlnirea: El s-a trezit pe-o punte sub ochii ei de foc.../ Ea păru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe care eu nu-l cunosc... îi desprețuiesc pe oameni... m-am săturat de ei. Se-nțelege că cu asta curmă șirul oricărui raționament ce se putea naște în mintea mea. Nu i-am mai făcut nici o imputare, e în zădar să vorbești celuia ce nu vrea să te - asculte. Într-o zi el plecase din București fără măcar să-și ia adio de la mine sau de la vrounul din cunoscuții săi. {EminescuOpVII 185} N-am mai auzit de el vrun an. Într-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cântecul ei pe sufletul meu. Tu caută în senina grădină a lumei o floare de crin, privește-n ea cu amor și o lacrimă de diamant din ochiul tău să cadă în mirositorul ei suflet. - Eu?... pe floarea veștezită în zădar cade lacrima, ea rămâne veștezită. Notele sfâșiase aerul și răsunetul lor adia încă prin aer. Eu mă sculasem trist și visător și-n aerul cel înserat al casei mi se părea o umbră albă, o umbră de înger. Cea din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
martori... căci doresc ca să fii fericită... Fata, roșie de bucurie, ieși, ordonă să i se gătească trăsura de drum, aduse pe tatăl și pe văru-său... - Cum, d-le marchiz... d-ta renunți la... - Aide, conte! să nu pierdem vorba-n zădar. Ai voit să-ți nefericești copila, și eu nu voi ca bogăția mea să fie cauză la aceasta... Știu că ești sărac, conte... dăruiesc deci drept zestre miresei la care renunț jumătate din averea mea... Puteți chema un notar... Notarul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
frigul iernei, amestecul unei lumi văratece, pline de senin, cu intimele plăceri ale iernei, cu căldura focului potolită, cu dulceața visătoarei gândiri. Afară era o vară rece - în case oamenii știu să-și facă o iarnă caldă. Pe stradele în zădar luminate ale capitalei flacărele din fanarele cu undelemn își întindeau limbele avare în aerul rece, trecătorii umblau iute pe stradele pavate cu trunchi de stejar, luna se răsfrângea clară și argintie pe murii nalți și albi a caselor, aruncând pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sânt umezi în genere, plutitori. Trebuie să fi fost o natură estremă * ce nu cunoștea decât bucuria or desperarea. Gând * ***, seriozitate *, surâs, melancolie, durere ce n-etai [e]nt pas. Ș-atunci o lacrimă curse... una... Era viața lui pierdută în zădar. Viața unui om, a părinților, poate a unui șir infinit de oameni... într-o lacrimă... Dar * căzuse scursă * în cafea și *** ce romanță cântă *, zise el! în această noapte, la lumina dulce a țigărei mele... Este o romanță ***... îmi aduce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
CII.~1705: 13) b. Într-acea cale cu meșterșugurile și măistriile lui Decheval, nu puține, nici iușoare primejdii au vinit la capul lui Traian, ce cu chivernisala ce făcea și cu știința a purta oști, toate meșterșugurile lui Decheval în zădar scoțind, din toate primejdiile ferit au fost. (CH.1717-23: 36) Atât pentru latină, cât și pentru turcă, poziția finală a verbului (mai general, topica SOV) a fost interpretată ca rezultând din setarea centru final a Parametrului centrului (v. Ledgeway 2012
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a intrat astfel în posesia unui instrument redutabil, utilizat pe parcursul întregului secol al XlX-lea, pînă la Eminescu. Versurile lui Dorat, de exemplu, corecte și seci, capătă sub pana lui Conachi moliciuni inedite: Mă lași, crudule, în focul așteptării în zădar,/ Cu năluciri să trec noaptea și ziua cu plîns amar. Sfîrșește, curmă pedeapsa unei crude ispitiri,/ Căci mă topăsc purtîndfrica unui amori cu-ndoiri./ Zadarnică nălucire, ce pînă mă trezii fu,/ Ah, cit îmi pare de dulce cînd mi-o
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
Emil Brumaru Copil al blîndului Soare Apune, Mă întorceam să-ți spun o rugăciune. Degeaba fluturii să-i sprijini cauți În aerul cu îngerii precauți De cînd li s-a topit de spaimă nimbul. Și în zădar plimbi coapsele în schimbul Vreunui surîs ce ți-ar veni anume Din roua-n clăi, din stivele de brume Sau din izvorul fumegînd pe prunde Care-au avut cîndva nimfe rotunde. Și fără rost cu sînii tulburi dulce Melcii hoinari, grăbindu
Elegie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15109_a_16434]
-
Ai auzit foarte bine: me-se-ria! Urechea ți-e fină, cu pavilionul larg, vorace; înregistrează aiuritor, introduce orice în cutia cu surprize, ba și franjuri de-ale tale pe deasupra, hm!, de chichiri-michiri... A scrie e o treabă păguboasă, o muncă de zădar, un efort cu fîs și harcea-parcea? Zi-i cum vrei, dar pricepe, omule! că prejudecățile, fantasmagoriile cu poeți bucșiți de micșunele-n bidinele, prozatori tumultuoși, vînjoși (primul, al doilea, al treilea tom etc.), critici infatigabili, eseiști nonstop, mă rog, părerea
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]
-
toate meritele foilor analoage străine, perfecționate prin un șir de ani și dezvoltate prin asociațiunea penelor cele mai alese. Ne putem însă făli de a fi înlăturat de desăvârșire calea cea grunzuroasă a celorlalte ziare numite la noi umoristice; în zădar dușmanii noștri s-ar bizui a găsi în coloanele Aghiuței brutalități, murdării și nerozii botezate sub numele de spirite." Într-adevăr, B.P. Hasdeu a fost un consecvent și înflăcărat susținător al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pledând pentru împroprietărirea țăranilor și
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
de fraze sunătoare, am îngăduit ca negustorii de vorbe dinlăuntru, aliați cu cavalerii de industrie din afară, să escamoteze una câte una toate vertebrele societății și să i se substituie românului în toate celea și oriunde. Prevestitorii decadenței bat în zădar la poarta luării noastre aminte. În zadar medicul recrutor constată degenerarea rasei române, perceptorul sărăcia ei, învățătorul ignoranța, economistul inepția ei produsă în mod artificial - noi urmăm, ca bizantinii decăzuți, a tăia înțelesul cuvintelor în două și, cum pentru aceștia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a se aplica după soiul lor la ramuri diverse de producțiune, a aduce prin măsuri combinate înțelepțește poporul, până azi agricol, la diviziunea muncii, a-i da ocazia de a-și întrebuința timpul iernei, pe care-l pierde în zădar - așa ceva nici nu le-a trecut prin minte acestor oameni, pe cât de vicleni pe atât de sterpi și neputincioși pe terenul adevărului. Concordia Română era deci creată într-un mediu social cât se poate de nefavorabil. Cea dentăi piedecă a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
virtuțile lor de eroi și de sfinți pot fi măsura virtuților confiscate ale ilustrațiunilor actuale. Nu abnegațiunea, onestitatea vulgară, care e dator s-o aibă orice om de rând, nu eroismul, sentimentul celei mai simple datorii, iată ceea ce căutăm în zădar la adversarii politici. Nu restabilirea trecutului; stabilirea unei stări de lucruri oneste și sobre, iată ținta la care se mărginește oricine din noi. Este sau nu adevărat că prezidentul acestei Adunări a numit-o compusă din oameni vrednici de pușcărie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
minte ca, prin tratări cu Austria, să dea forma cea mai lesne de mistuit acestui lucru inevitabil. Daca Conferența a contribuit de-a trezi o asemenea convingere în București, atunci nu s-a convocat cu totul fără scop și în zădar; dar cumcă ea n-a fost necesară, pentru ca la urma urmelor totul să se aranjeze între București și Viena, ideea aceasta i se impune oricărui politician, Oricât de mândri ar fi de munca lor modernii Danaiz cari în Londra cară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în câțiva ani de dualism, ceea ce n-au putut face într-o mie de ani de egemonie politică și socială? Un mecanician modern ar putea să calculeze enorma cantitate de putere, de muncă și sudoare omenească care se risipește în zădar, nu pentru a unifica statul prin împăcarea tuturor, ci din contra pentru a spori puterea de repulsiune și de discompunere ale elementelor constitutive ale Ungariei. Și aceasta în numele așa numitei idei maghiare de stat. Dar o idee de stat nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-o astăzi, când sunt sub o dominațiune de nu străină, desigur însă grozav de neutrală, și care nu poate să-i încurajeze la persecuțiunea naționalităților decât în detrimentul lor. Căci ori[ce] persecuțiune e o sumă [de] putere vie cheltuită în zădar care, întrebuințată în munca pentru ridicarea rasei maghiare, ar fi roditoare, pe când astfel e stearpă și n-are alt rezultat decât a împiedeca și pe ceilalți în dezvoltarea lor. ["A SPUNE GRECULUI... 2257 A spune grecului că e român înseamnă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nu, [DECEBAL] Ce-ai gândit dar? [LONGIN] Nimic. D[ECEBAL] Nimic! Așadar nu le pasă cum Turbez în al meu suflet și mă sfarăm. L[ONGIN] Drept vorbind, Decebal, eu nu [î]mi dau O osteneală ce ar fi-n zădar, Eu calculez cu acei oameni cari, Dac-au zis da, e zis pe totdeuna, Dac-au zis nu, asemenea pe veci. Nu voi să-ți mai aduc aminte cumcă Ai fi jurat. Ți-ai călcat jurământul, Nu-i treaba mea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumei poartă: Inima-i tot de flacări și minte-i tot deșartă... Retrasu-s-a la mare, gonit de vis și gânduri, Pe-un pat de trențe doarme, făcut din două scânduri, Ce vrea singur nu știe, se chinuie-n zădar, Nu bea apă d-izvoare, ci valul mării-amar Și, chinuit de doruri, de rugăciuni asceze, Vrea viața lui pierdută s-o sfarme, s-o scurteze; Î van el cată pacea ce n-avu niciodată, De lume, de-a ei visuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-l împreună. Și feriți de ochii lumii, Între rariștea de brazi Voi mergeți când vine sara, Tu ești rumenă-n obraz. Și atâta bucurie Văd în ochii tăi cei mari... Nu lipsește decât nunta C-un taraf de lăutari. În zădar oare Teodor Scrie-a codrului poveste Și atât de rău îi pare Că băiet el nu mai este? Că nu vreți a da pe față Dulcea taină înțeleg, Căci cu-atîta e mai dulce Doar un capăt nu aleg. Și ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
COR DE PĂSTORI (tenori și bași)] Sumeațo, vedea-vom ce lucru greu Să facă e-n stare de dragul tău. COR DE FETE (sop[ran] și alt) Nu vine, nu! Nu vine, nu! Și îl aștepți zadarnic tu, Sprinceana ta-n zădar o-ncrunți, Întoarce-ți fața de la munți. [IONEL] Marie scumpă, nu-n zădar Tu te-ai uitat spre codrii mari! Se rătăcise [-un] mielușel {EminescuOpVIII 393} Pe un perete gol de stâncă, La mamă-sa l-am dus pre el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]