130 matches
-
plină cu pași pierduți, nostalgii și povești ... Citește mai mult Într-un vas de aramăsunătoaream pus frustrări,o litra de obsesii,vise neîmplinite cât cuprinde,o lingură de remușcări,resentimente,vreo două zdrențe de bucurii ocazionale,un păhărel de așteptări zădarnice asezonate cu umflări în pene,un strop de râie de la capravecinului, supărări,un plic de neputințe,patru lungiri dincolo de plapuma,căderi cu și fără ecou,o ceașcă mare, plinăcu pași pierduți,nostalgii și povești... XXIV. VINOVAT, de Răul Bâz, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
1326 din 18 august 2014 Toate Articolele Autorului Într-un vas de arama sunătoare am pus frustrări, o litra de obsesii, vise neîmplinite cât cuprinde, o lingură de remușcări, resentimente, vreo două zdrențe de bucurii ocazionale, un păhărel de așteptări zădarnice asezonate cu umflări în pene, un strop de râie de la capră vecinului, supărări, un plic de neputințe, patru lungiri dincolo de plapuma, căderi cu și fără ecou, o ceașcă mare, plină cu pași pierduți, nostalgii și povești cu spiriduși și lupi
REŢETA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349433_a_350762]
-
Leura! Urmănaș! N-au putut răzbi printre crengi și trunchiuri încâlcite și în noaptea care se lăsase nici că se mai putea face ceva. Au pornit a doua zi cu mai mulți oameni în căutarea lor, dar truda le fu zădarnică. Copiii nu erau de găsit, fiindcă Dumnezeu se milostivise de ei și ca să mai viețuiască pe fața pământului pe fată o prefăcu într-o plăntuță verde, cu gust înțepător, bună de leac, pe care noi o știm sub numele leurdă
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
Și de prisos sunt salvatorii Cât naștem gemeni și tripleți. Dintr-o eroare de computer Vor încuia maternități Și-or face grevă pruncii-n uter, Disprețuind paternități. Și n-or mai fi copii la blocuri, Bunici vor plânge sub livan (Zădarnic curățând monocluri), Că stirpea li se stinge-n van... Să nu te întristezi, copile, Ignoră soarta de bastard! Că toate-ți sunt, astăzi, ostile Pe-acest tărâm patriotard. Țara este mamă surogat; Te vinde ieftin la străini. Tata este putred
ŞI N-OR MAI FI COPII LA BLOCURI ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366652_a_367981]
-
se va isprăvi drumul care nu am închipuirea că mă urcă la cer, de vreme ce durata pe pământ nu-mi confirmă că parcurg pe o direcție ideală! Poate că fără doctorița Luminița Marilena Pascariu, acest drum ar fi fost și mai zădarnic, mai scurt și mai tulburat de boală. Mă las abandonat naturii și mă manifest drept cel mai neconvențional spirit în fața legii pe care nu a biruit-o nimeni, de a fi și a dispărea! Dar nu pot să uit niciodată
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
vor crește printre țăruși și țină, Cruci vii plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri. Târziu, după negari și amânări deșarte, Cănd nesupuse clipe se învrăjbesc cu visuri, Cu suflet frânt de iele, în ropote de noapte, Prezumțiilor caută-vei zădarnice răspunsuri. Arar, câte un înger, cuprins de remușcare, Fraternizează-n taină cu vise răstignite, Se zvârcolește luna, gem scoicile în mare, Cu mir cârpește cerul plăgi aspre de cuțite. Troițe de lavanda mai fumega mocnit, Iar visul evadează din chinga
VIS RĂNIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369791_a_371120]
-
o aruncase peste ocean, despre niște cifre somnoroase care-i înnobilau pieptul și-i sfredeleau gândurile sub lacrima crinilor din secetă în culori; Îl adoram pentru limpezimea ochilor și pentru odihnă așezată pe umbră, în depărtări se deșchideau zări pârjolite - zădarnice jocuri inventate de un orizont mereu pregătit de cină... Referință Bibliografica: Mereu pregătit de cină / Gina Zaharia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MEREU PREGĂTIT DE CINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369414_a_370743]
-
trupul meu se hrănește o durere știu asta însă am senzația că-n prea târziul din mine se derulează o altă poveste îmi lipesc obrajii de palme și-mi imaginez o haltă în care niciun tren n-a oprit niciodată zădarnic mă uit înspre cer ruga mea e fără adresă Referință Bibliografică: rugă fără adresă / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1785, Anul V, 20 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RUGĂ FĂRĂ ADRESĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353274_a_354603]
-
numai glas, fără sfârșire, sunt păsări haihui, păsările idealului omenesc înflăcărat de dragoste, credință, statornicie! În toate aceste cântece ale interpretului Gheorghe Turda țâșnește izvorul melodiei fără perechhe a locurilor maramureșene și versul popular pornit din suflet curat, fără vorbărie zădarnică, numai cu iubirea - sete a inimii - și dorul - urzitor și neîncetat frate al drumului. Maramureșeanul din toate vremile mai luminate și mai umbrite are vocația lăsământului unui cânt fără de prihană, în care liniștea tăcerii e rară, dar necazurile și fericirile
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
tot participi la asemenea lansări de carte. Poezia cepei însă, te face sa lăcrimezi din abundență, ba și să suspini din rărunchi pentru că oglindește starea căsniciei îndelungate, fără pic de fior liric, ori afectiv, șubrezita de atâtea infidelități și trude zădarnice să-i faci pe plac partenerului, dar rezistență, rezistența, fiindcă, nu-i așa, „ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă”... 15 martie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: POEZIA CEPEI PRĂJITE - tabletă - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359143_a_360472]
-
viagere Picături de tăcere O PROBLEMĂ DE VARSTA Insula se tot micșorează Fără somn, îi cercetez malurile Cu satnavs pe hărți virtuale Aerul e-ncărcat de mânie Furtuni mici... furtuni mari... Apar și dispar la întâmplare După anotimp colectez Amintiri zădarnice Prea personale să fei împărtășite Satul meu se tot micșorează Cunosc mai multe locuri că înainte Și mai multe nume din cartea de telefon Zilele mele de azi și de ieri Devin tot mai mici Până dispar într-un punct
VERSURI DE DEPARTE de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341545_a_342874]
-
GÂND Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului am văzut-o valsând printre resturi de umbre doar lumina lunii desființa orice urmă durerea triumfa bucăți decer cădeau peste timp în așteptarea mea zădarnică s-a așternut frigul doar ea duhnind a glorie își făcea provizii pentru o altă zi în care orice eroare se va corecta cu un singur clik nimic nu mai doare oamenii stau la coadă pentru nimic se zvonește că
COŞMARUL DIN GÂND de TEODOR DUME în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379011_a_380340]
-
și a se purta cum doreau. Sigur e că siluirea deșteaptă o rezistență înzecită și că trezirea naționalităților datează din momentul încercării de-a le deznaționaliza. Fără o schimbare de sistem în privirea aceasta monarhia vecină va fi teatrul unei zădarnice risipe de puteri. Guvernele nu vor ajunge la scopul lor, iar naționalitățile vor fi împiedecate în dezvoltarea lor naturală în detrimentul și al lor și al țării întregi. Pe de altă parte nemulțumirea hrănită sistematic va face din naționalități, teamă ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le dă legea, administrațiunea centrală a statului, cât și ramificațiunile ei, au la-ndemînă un puternic ajutor, iar pe de alta abuzurile se împuținează, dacă nu dispar cu totul. Astfel bugetele diferitelor comune rurale trec prin revizuirea comitetului permanent. Câte cheltuieli zădarnice, câte dări nedrepte de natura celui atomistic al capitației nu se pot înlătura prin binefăcătoarea influență a acelui comitet? Comitetul poate apoi supraveghea, prin membrii săi, progresul lucrării drumurilor, podurilor, aprovizionărilor de pietriș; inspectează cancelariile comunelor, dacă sânt ținute în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
învăța vocabule latine pe dinafară fără a fi pătruns de acel adânc spirit de adevăr, de pregnanță și de frumusețe a anticității clasice, a învăța regule gramaticale fără a fi pătruns acea simetrie intelectuală a cugetării antice este o muncă zădarnică, e literă fără înțeles. Fixat odată pentru totdauna, nemaiputîndu-se schimba, căci aparține unor timpi demult încheiați, spiritul anticității e regulatorul statornic al inteligenței și al caracterului și izvorul simțului istoric. Dar o dovadă netedă pentru influența educativă a anticității e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
miile de fraze democratico-politice cari întunecă văzduhul și mințile; în Austro-Ungaria cel puțin, întru cât s-atinge de sferele învățătorești și clerice, caracterul e mai intact, dar aci se opun alte greutăți: ici tendențe de maghiarizare, colo de germanizare, toate zădarnice, după a noastră părere, dar toate având de rezultat moral împiedecarea culturii poporului, de rezultat material sărăcia sau stagnațiunea lui economică. Câteodată ni se pare [că] nu i-a mai rămas poporului românesc decât un singur chip de-a scăpa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
păsuieli sau concursuri pentru catedre cu clauze și condiții economicoase în cari sânt cuprinse protecții premeditate, când vedem atâtea măsuri cari par a garanta dreptatea și adevărul și nu sânt în fond decât forme inventate pentru a le încunjura și zădarnici, atunci ne convingem că îndărătul aparatului mai mult ori mai puțin impunător al statului român nu e decât meschin bizantinism, un spirit inextirpabil de hatâr, de prietinii și protecții, o adevărată mizerie. {EminescuOpXI 358} Acestea ne-a venit în minte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ospitalității îi era sacra. Carlo cere că fugarul să-i fie predat, dar de Silva refuză (``Lo vedremo, veglio audace''). Carlo este exasperat de încăpățânarea bătrânului și amenință să-l ucidă. Elvira intervine cerând indurare pentru De Silva. După cercetări zădarnice, Carlo pleacă, luănd-o cu el pe Elvira (``Vieni meco, sol di roșe'')..Furios, De Silva se gândește la răzbunare; oricum, De Silva îl provoacă din nou la duel pe Ernani. Acesta refuză să accepte o luptă inegala. În final amândoi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Egiptului. Orice încercare din partea Aidei și a lui Amonasro de a l liniști pe Radames eșuează. Dinspre templu se aude vocea lui Amneris care tocmai asistase la cele petrecute alături: “Trădător!” Amonasro își dă seama că toate eforturile sale fuseseră zădarnice și încearcă să o ucidă pe Amneris. Radames intrevine și îl împiedică pe Amonasro în această tentativă, dar totodată îi cere acestuia să fugă împreună cu Aida. Imediat Radames se predă Marelui Preot. Actul IV Tabloul 1. Un hol din palatul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
temeiuri Și voiai să vezi coroana pe o frunte legiuită, Pe când eu treceam adâncul din ispită în ispită, Și gândeai că vine vremea veche de nu azi, dar mâne; Ai ținut una și bună, dreaptă inimă de câne, Și-n zădarnica ta luptă te urma un ochi mereu... Un prieten care ție-ți părea dușman... [el] sunt eu. Ai murit prin viclenie și ucis de un mișel, {EminescuOpVIII 222} Tu, ce ai putut ucide șapte sute cum e el, Mai mult... fruntea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ar înmulți prăzile, l-ar pune pe Chrysos în poziție grea, ba l-ar aduce poate la desnădăjduire; pe când atacîndu-se chiar de la-nceput neînvinsa cetate și stâncile ei, cu neputință de a fi urcate, urmarea neapărată ar fi numai osteneli zădarnice și o măcelărire de prisos a oștirii proprii. Dar oricât de cuminte și admisibil era acest sfat, eunucii, oamenii de casă, curtenii mai înalți și pajii imberbi ai împăratului i se opuseră cu viociune și îndărătnicie și se făcură luntre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zidurilor lor unica mântuire și respinseră cel din urmă și mai tare asalt, cu multă trudă, dar cu succes. Drept că pierderile erau în amândouă părțile tot atât de însemnate, dar pe Ioannițiu îl supăra mai mult pierderea de vreme prelungită și zădarnică în urma unui asediu neizbutit, ba incalculabil și de acuma înainte. Neapărata istovire a proviziilor, apoi vestea foarte răspândită că latinii au de gând să vie-n ajutorul bântuitului oraș îl hotărâră pe regele român să ridice asediul și să se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
IV se rugă papei, care însă din {EminescuOpXIV 120} nefericire era rău certat cu împăratul Frideric II și tocmai din cauza asta el însuși avea nevoie de ajutor și nu putea pune la dispoziția Ungariei decât scrisori de mângâiere frumos încondeiate, zădarnice breve de cruciate, țidule neputincioase de absoluțiune contra tătarilor, nu însă ajutor de trupe. Tot atât de puțin sprijin afla Bela la împăratul Frederic II, căruia-i oferi regatul maghiar să fie vasal Germaniei, căci împăratul, care pe atunci petrecea în Italia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care [î]i era ginere, solemn și după toate formele dreptului, că nimeni nu se va atinge de acele moșii. Dar în curgerea anului 1306 se văzu că toată nada așezată pentru a-l câștiga pe Eltimeres rămăsese cu totul zădarnică. Eltimeres se dete în partea lui Sfentislav și uni oștile sale cu ale acestuia. Oștile lor unite pustiiră ținuturile de lângă Em și siliră pe cele mai multe tării și orașe să li se supuie, între cari pomenim îndeosebi Ktenia si Rosokastron; alte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apriori la obiecte, și {EminescuOpXIV 401} aceste două soiuri sînt: de-o parte noțiunile spațiului și ale timpului ca forme ale sensibilității, de alta categoriile ca noțiuni ale inteligenței. A-ncerca o deducțiune empirică în privire-le ar fi muncă zădarnică; căci tocmai într-asta consistă distinctivul naturei lor, că se referă la obiectele lor fără ca pentru reprezentarea acestora să fi împrumutat ceva de la experiență. Fiind o asemenea deducțiune necesară, ea-ntotdeauna va trebui să fie transcendentală. Dar precum la toată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]