139 matches
-
cer sincer scuze pentru eventualele neplăceri pe care absența mea vi le-a pricinuit." S-a uitat așa, cam dintr-o parte la mine, a oftat, schițând totuși un surâs mic, după care, dând încetișor din cap, a zis: "Mare zăpăcit ești dumneata, domnule Dan C. Mihăilescu, dar acum, poftim, m-ai dezarmat total. Recunosc că în urmă cu câteva zile mă gândeam să-ți trag un perdaf, de numa' și numa'. Acum însă, mă uit la dumneata, băiat tânăr și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
veritabilă cusurgioaică, critic profesionist al persoanei mele. Bărbații ei trebuie să fie perfecți. Eu, însă, sunt orb la toate astea: nici măcar nu observ asemănarea dintre puștoaica asta și fotografia maică-mii din albumul promoției. De-aici reiese clar cât de zăpăcit și de isteric eram în Israel. La doar câteva minute după ce o luasem din drum, mă întrebam cu toată seriozitatea: „Ce-ar fi să mă-nsor cu ea și să rămân aici? De ce să nu urc în munții ăia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să se Întoarcă. În zece zile, vocile vor intona: „Doamne, primește-ne cu binecuvântarea Ta pe noi, cei adunați iarăși aici“. Dr. Czinner Întoarse pagina ziarului și citi puțin. Lucrul cel mai aproape de ură pe care-l putea simți față de zăpăciții aceștia era invidia. Nu-i putea urî când Își amintea detalii pe care nici un corespondent de ziar n-ar fi considerat că merită să le dea, cum ar fi că bărbatul care, după ce trăsese și ultimul glonț, fusese străpuns cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Apropiat o plasă bine gândită, care să te facă să-ți spui că ai de-a face cu o putere cu adevărat mondială, își vedeau de treaba lor și cehii cu Avia, iar Air France lucra pe din două cu "zăpăciții" de la Băneasa. Dacă venea vorba de aviație pe undeva, în vreun salon ori chiar pe la vreun birou ministerial, se putea discuta serios cu date, kilometri, tone, cu nume de oameni nemaipomeniți, cu priorități universale în materie, dar pînă la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
putea discuta serios cu date, kilometri, tone, cu nume de oameni nemaipomeniți, cu priorități universale în materie, dar pînă la urmă nu era vorba decît despre o dexteritate. Aviația, marina, chestiuni elegante și poate de viitor. Deocamdată, în mîna unor zăpăciți", nebuni de admirat, dar totuși nebuni. Ori măcar nebunateci. Pînă în acea seară nu-l văzuse pe Italo Balbo și, cînd l-a zărit, l-a recunoscut imediat după bărbuța neagră, creață, plină, a scos un strigăt înăbușit imediat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se pare ridicol ca un bărbat de patruzeci și nouă de ani să caute sprijin la o fetișcană de optsprezece ce visează arhangheli cu motorizate îmbrăcați în bluzoane de piele, accelerând, ca să o salveze de bătrânelul inofensiv care sunt eu, zăpăcit de timiditate și de surprindere. Și totuși, Iolanda, să nu crezi că viața mea într-un sătuc din regiunea Ericeira unde eucalipții picurau lacrimile unei mâhniri fără leac nu era agreabilă: ba da, era agreabilă. Când sciatica nu o chinuia
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
statut era confirmat indirect și de diversitatea extremă a răspunsurilor la cerința de a i se indica sensul. Tinerii au explicat că ușchit înseamnă: "fugit", "plecat în grabă", "plecat pe furiș", "gonit" ("alungat"), "furat", "nebun" ("nebunatic", "trăsnit", "țăcănit", "țicnit", "zbanghiu", "zăpăcit", "zmucit", "aiurit" etc.), "șmecher", "drăguț", "urât", "slab, urâțel", "interesant", "ciudat" ("un pic ciudat", "neobișnuit"), "gătit, înțolit", "amărât". Multitudinea de interpretări, derutantă și descurajantă la prima vedere, conținând chiar evaluative de sens contrar ("drăguț" și "urât"), corespunde unei polisemii reale a
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
dezvoltării sensurilor contextuale: tot la P. Ciureanu, în 1935, verbul apărea si cu sensul "a bate", "a da (o lovitură)": Când ți-oi ușchi una între felinare..." Sensul curent al adjectivului ușchit (atestat încă din anii '30) este, însă, "aiurit, zăpăcit; extravagant" (DEX): "O prietenă de-a ei, la fel de ușchită, boită, cu un miliard de codițe-n păr" (S. Tănase, op. cit., p. 128); "A venit cu o mașină ușchită" (Evenimentul, 25.08.2008), "o idee mai originală și ușchită de cadou
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
azi, este să provoace frica. Să bagi în cititor, încet și cu profit, frica; iar frica, iarăși se știe, ne înarmează, ne vitalizează pe toți, de mici. Și-atunci, tot căutînd, lupul strănută... „Să-ți fie de bine, nînașule!" Ah zăpăcitul, ah guralivul! Mijlociul vorbise! De atunci știu că o urare nechibzuită poate să te piardă. Și că nu-i bine, cînd te joci de-a pitita, să-ți trădezi poziția cu atîta grijă aleasă. Cel mic, deștept! Tăcuse mîlc în
Țața Lixandra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6500_a_7825]
-
grijă în camera lui, doar atât cât să poată ațipi puțin și să lase pe pat urma corpului său. Într-o dimineață, întrând în dormitor, o găsi pe Delia așezată pe marginea patului. - Stai jos o clipă. Rămase pe loc, zăpăcit, cu mâna pe clanța ușii. Apoi se întoarse spre sora lui și o privi în tăcere. - Trebuie să plece imediat. Chiar acum, spusese Delia pe ton ferm, fără să-și piardă calmul, în timp ce-și examina fratele, țintuit în fața
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
întorc când pe o parte, când pe alta, speriat că din tot ce-mi propun să citesc nu mă atrage nimic. Cum se întâmplă și în viață, mi se face somn când venise vremea să mă scol. Nu demult, un zăpăcit împungea doamnele, cu un ac, în tramvai. Ieri, o persoană rămasă neidentificată i-a tăiat pielea celui mai bun prieten al meu în aceste zile friguroase: bătrânul cojoc. Omul a tăiat buzunarul în van, ca să zic așa. Era gol. Parcă
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4509_a_5834]
-
procent de 1% inspirație, intră cu o cotă de 99% în compoziția geniului. După felul în care confirmă sau nu „rețeta”, marii artiști se împart în „serioși” și „neserioși”, „concentrați” la masa de scris sau în fața șevaletului, respectiv „inconstanți”, „lunateci”, „zăpăciți”, vaganți prin jungla vieții; sau: „sobri” și „boemi”, „muncitori” și „risipitori” etc. etc. etc. - cu toate variantele intermediare, bineînțeles. Vasăzică, talentul ieșit din comun al lui Gheorghe Crăciun s-a sprijinit pe o tenacitate la fel de formidabilă. Avea un veritabil „cult
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
Manasia: „ai grijă la secretarele cu ten gras,/ la șefi cu picior/ de iac tibetan// cât te invidiez dintr-o dată, moarte cu mânere de jad/ moarte luxuriantă și kitsch/ ca o frază uitată din saramago// vai, cât îl invidiez pe zăpăcitul de vasilievici/ și într-o clipă moartea e mai ușoară/ iar viața - tolerabilă” (p. 60) sau, ceva mai încolo, în altă secvență: „și când a răsuflat pentru ultima oară// și a stins jumătate din lumânări/ (ții minte cu câtă poftă
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
Și începe să contabilizeze ce lucruri dintr-astea i s-au mai întâmplat. Deodată, mă iluminez. „Stai, doamnă, că nu ești tu de vină! N-am coborât eu să-ți aduc telefonul? Iar eu nu de ramolit las aprins. De zăpăcit.” Happy end. - Adu, te rog, Alexandrei vesta mea în carouri, de pe scaun. -Pe care scaun? - Cum, care scaun? Din hol. N-o vezi toată ziua acolo? -N-o văd. -Da’ ce vezi? -Văd că sunt lucruri, că dacă aș vedea care
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2969_a_4294]
-
m-am rostogolit într-o parte ajungând după colțul cabanei. În clipa aceea trecu un camion pe șosea, așa că nu mă auzi căzând. Băiatul se îndepărtă. Îmi luai și eu catrafusele. - Fără să știu prea bine ce fac, urmă Vasiliu, zăpăcit, am trecut strada, m-am întors în casa Florcioiu, m-am strecurat printre copăi și copii, am intrat în camera bătrânei doamne care nu păru mirată de întoarcerea mea. - Fiul meu o să vină-ndată îmi spuse, dovedindu-se perfect la
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
se eliberă din prinsoare, dându-se Înapoi. Celălalt nu Încercă să Îl urmeze. Rămăsese cu brațele Întinse către el, ca și când ar fi crezut că Îl strânge Încă În mâini. Deodată se dezmetici. Dante Îl văzu mișcându-și capul În jur, zăpăcit, ca și când abia s-ar fi deșteptat dintr-un vis și Îi venea greu să se orienteze. Apoi se răsuci, Întorcându-se spre Baptisteriu. Priorul Îl văzu Înaintând cu pașii săi târșâiți până sub ziduri, unde se opri, câteva momente, deschizându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
că recită unul la difuzor, de ne-a rupt inima.. — Ce ai, mamă, nu-ți mai recunoști băiatul? Mamă, eu am fost!!! — Ce-ai, copile? — Păi, am recitat din Coșbuc. — Păi, bine, copile, și eu, și nenea Marin am rămas zăpăciți, am crezut că nu ești tu, mamă. Păi, mi s-a schimbat vocea, sunt și eu bărbat! Tânărul se întristează el acuma, nu mă recunoaște mama mea, păi, cum, mamă, să nu mă recunoști tu pe mine? Păi, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mâna în portofel. Slavă Domnului, se apropie o curbă și viteza scade. Când cretinul ăla duce în silă mâna la buzunarul de la piept, cei doi frați sar din vagonul remorcă, cu câteva mișcări energice, urmați imediat, aproape prea târziu, de zăpăcitul de Hans, care n‑a priceput încă nimic. Aproape că se dau de‑a dura, își recapătă cu greu echilibrul și, în timp ce acolo înăuntru monstrul ăla își caută disperat portofelul - banii lui care trebuiau să se transforme ca prin minune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
file-ostenite Noi cataloage și mărci Adrese gratis de brașoave umflate Negustori de himere Costume de carnaval și vorbe mobile Gondole pe canale-mpuțite Gesturi și țipete mute Din mers echipaje Din carete-n drum Armăsarii din cursele verii trecute Sar zăpăciți din file de Cataloage nou apărute La vreme de carnaval Fermecați clopoței cu surprize Pe arăturile artei ecvestre Armăsari nemișcați Prezent din ce-a fost Viitor din ce este De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Ai bunicii
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
place de vocea mea? E înebunită... Aseară când am strigat-o să vină să se culce, că tot la balcon stă și ea când tu îți faci programul muzical, ce crezi că mi-a zis? Ce?... Ai răbdare, să tremine zăpăcitul ăsta de cântat... că drept să-ți spun, are dulceață în glas și dorm mai liniștită când îl acult. Păi... ar trebui să cânt și în seara asta, dacă zice că-i aduc somnul dragei tale soții. A, nu e
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348009_a_349338]
-
de veselie, refuzând ca vreodată să se lase cuprins de tristețe; așa cum el lăsase să se întrevadă. O vreme chiar, mai apoi, Toloșica îi crease convingerea superficialității lui. A înțeles ce nu a putut înțelege cu ceva timp în urmă; zăpăcitul ăsta de Albert nu încetase să o iubească din tot sufletul. I-a redevenit drag. De ce însă o pedepseaț și mai ales, de ce se pedepsea ? * * * A început procesul de pregătire militară. Mai întâi sunt încolonați în formații distincte pe platoul
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
un ton aproape protocolar. - Dragul meu, departe de mine să profit de nevastă-ta, dar nu te gândești și la viața mea!?... Pot să mor din clipă-n clipă. - Mă gândesc... cum să nu mă gândesc? E adevărat că un zăpăcit de gărgăune te-a înțepat în capul puții, dar pune-te, conașule, în locul meu!... dumneata ce ai gândi? - Uite ce gândesc și nu o să-ți pară rău... Poftim cinci mii de lei să te cinstești cu prietenii și să-ți
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
beu, dar nu ca el - și-o vrea careva să-i dea o mamă de bătaie? Sau cu cine s-o fi certat, și cui i s-o fi pus capsa pe el, să-l bată? Care-o fi năcazul zăpăcitului ăsta al meu? Dar na!, dac’ o trebui să-l apăr, să mă bat pentru el, fac asta, că doar îi de-al meu, nu? Că mă bătui eu pentru Monica, până veni băiatu’ ăla cu pretenii lui, nu?’’ În timp ce
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
văd eu, nici nu-ți trece prin cap ce năcaz am eu! Te gândești numai la prostii, ești plecat cu pluta, mă’! - Pă’ zi o dată, mă’! țipă acum nervos Vasile, nu mă mai fierbe atâta, că mă omori de viu, zăpăcitule, ce ești tu! Zi-mi o dată, ce-ai? - Bine mă’, hai că-ți spun. Da-mi promiți c-ai să m-ajuți? - Îți promit mă’, orice, îțî dau cuvântul meu de căpitan de cavalerie, c-oi face tot ce-oi
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
uitat în jur și, observând că nu se uită nimeni la ei, l‑a sărutat repede pe obraz, lăsându‑l să o privească galeș cum pleacă aproape în fugă să‑și vadă de treabă. „Uf, ce drag am prins de zăpăcitul ăsta! Mi‑a sucit capul de tot. N‑aș fi crezut niciodată că mai pot iubi. El mă iubește de mai mult timp. El s‑a îndrăgostit primul, chiar dacă nu recunoaște. Îl simt în tot ce face, în toate gesturile
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]