56 matches
-
Ursoaia Comuna Nicolae Bălcescu Sate: Nicolae Bălcescu, Buchila, Galbeni, Lărguța, Valea Seacă Comuna Racova Sate: Racova, Gura Văii, Hălmăcioaia, Ilieși Comuna Sărată Sate: Sărată, Bălțata Comuna Tamași Sate: Tamași, Chetriș, Furnicari Comuna Traian Sate: Traian, Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Zăpodia Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Comuna Colonești Sate: Colonești, Călini, Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare, Zăpodia Comuna Dealu Morii Sate: Dealu Morii, Banca, Blaga, Boboș, Bodeasa, Bostănești, Bălănești, Calapodești, Căuia, Dorofei, Ghionoaia, Grădești, Negulești, Tăvădărești Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Sărată Sate: Sărată, Bălțata Comuna Tamași Sate: Tamași, Chetriș, Furnicari Comuna Traian Sate: Traian, Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Zăpodia Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Comuna Colonești Sate: Colonești, Călini, Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare, Zăpodia Comuna Dealu Morii Sate: Dealu Morii, Banca, Blaga, Boboș, Bodeasa, Bostănești, Bălănești, Calapodești, Căuia, Dorofei, Ghionoaia, Grădești, Negulești, Tăvădărești Comuna Filipeni Sate: Filipeni, Brad, Bălaia, Fruntești, Mărăști, Pădureni, Slobozia, Valea Boțului Comuna Gioseni Sat: Gioseni Comuna Glăvănești Sate: Glăvănești, Frumușelu
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Glodu-Petcari, Poiana Pletari, Trestioara Comuna Colți Sate: Colți, Aluniș, Colții de Jos, Muscelu Cărămănești Comuna Cozieni Sate: Cozieni, Anini, Bercești, Bălănești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Fața Lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei, Zăpodia Comuna Gura Teghii Sate: Gura Teghii, Fitriunești, Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii, Varlaam Comuna Lopătari Sate: Lopătari, Brebii, Fundata, Luncile, Pestrițu, Plaiu Nucului, Ploștina, Potecu, Săreni, Terca, Vârteju Comuna Mărgăritești Sate: Mărgăritești, Câmpulungeanca, Fântânele Comuna Mânzălești Sate: Mânzălești, Beșlii, Buștea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 155, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Drum de pământ, cu o lungime de 4.000 m și o lățime de 5 m. Drumul se identifică după nr. topografic cadastru 239 și asigură accesul din satul Șpălnaca zona «Zăpodie» la «Cărămizi»", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "27.400", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
paleoliticul superior (în cariera de piatră) b) Așezări neolotice și eneolitice ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul b)1. Tell neolitic - Comuna Poduri, satul Poduri Bacău culturile Precucuteni și Cucuteni (în punctul "Dealul Ghindaru") b)2. Așezare - cultura Comuna Traian, satul Zăpodia Bacău Cucuteni b)3. Așezare - cultura Comuna Frumușica, satul Rădeni Botoșani Cucuteni (în punctul "Dealul Boia") b)4. Așezare neolitică de Orașul Hârșova Constanța tip tell b)5. Așezare eponimă a Comuna Cucuteni, satul Băiceni Iași culturii Cucuteni (în punctul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
terasei centrale este de 4 km, iar lățimea între 300 și 700 de metri și ține de la locul unde Ialomița este traversată de calea ferată, până la confluența râului Bezdedel cu Ialomița. Dealurile subcarpatice ale zonei sunt Stârmina, Beja cu vârful Zăpodie, Brezeanca, Mușa, Pătrana, Băloiu, Curpeniș (620 metri), Cornetu pe partea stângă a Ialomiței și a Bezdedelului, iar Spătărelu-Mitropolie și Măldăreanca pe partea dreaptă, au înălțimi variind între 500 și 700 de metri. În primăvara anului 1940 s-au produs alunecări
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Traian (în maghiară "Traján"/" Újfalu ") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Traian (reședința) și Zăpodia. Comuna se află în nord-estul județului, pe malul stâng al Siretului. Este străbătută de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ207D, care duce la Prăjești, Negri, Dămienești
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
care leagă Bacăul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ207D, care duce la Prăjești, Negri, Dămienești și mai departe în județul Neamț la Icușești și Ion Creangă. De asemenea, DN2F se intersectează la Zăpodia cu șoseaua județeană DJ241A, care duce spre nord la Roșiori și Dămienești, și spre sud la Secuieni, Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea la Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
aflată în plasa Traian din același județ și având 986 de locuitori; satele Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus au trecut în administrarea comunei Prăjești. După 1931, comuna a cuprins și satul Prăjești după desființarea comunei Prăjești, precum și satul Zăpodia, apărut între timp. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău al regiunii Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; cu această ocazie, denumirea satului Hertioana-Mănăstire a fost schimbată în "Hertioana de Jos". În anul 2005
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
din 23 martie 2005, din comuna Traian a fost desprins satul Prăjești, pentru a se reînființa comuna Prăjești. Singurul obiectiv din comuna Traian inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de la Zăpodia, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni.
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
Cozieni (în trecut, Bălănești) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Anini, Bălănești, Bercești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Cozieni (reședința), Fața lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei și Zăpodia. Numărul mare de localități componente se datorează prezenței sale în zona montană, cu sate risipite. Comuna se află în nord-vestul județului, în Subcarpații Curburii, pe valea râului Bălăneasa. Este traversată de șoseaua județeană DJ203L, care o leagă spre sud de
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
precum și o școală cu 58 de elevi (din care 3 fete). Pe actualul teritoriu al comunei funcționa, în cadrul aceleiași plăși, și comuna Trestia, formată din satele Ciocănești, Colțeni, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Pietrile, Punga, Teișu, Trestia, Valea Roatei și Zăpodia, cu 2220 de locuitori. În comună funcționau o școală și 2 biserici. În 1925, comuna Bălănești avea 2633 de locuitori (cu satele Bălănești, Bercești, Bodromirești, Cocârceni, Cozieni, Mărculești, Tulburea, Valea Banului, Valea Epei și cătunul Fața lui Nan), în vreme ce comuna
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapă de laz. Urme ale acestuia mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe "Dealul Bisericii, Zăpodie, Runc, Secătura, Dealul Costeții, Fata Agriesului" ș.a Puțin productive și greu de lucrat, partea arabila a hotarelor era cultivate cu porumb, grâu de primăvară și ovăz. Pădurea inestinabilă resursă economică, ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața așezării. Explicabil
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
sunt: Muncelul (1606 m), Piciorul Negru (1367 m), Măgura (1195 m), Dealul Hoitu (1175 m), Vârful Văraticilor (1062 m), Vârful Chicerii (1056 m), Vârful Plopilor (1004 m), Vârful Valea Saca (1002 m), Vârful Trestii (992 m), Vârful Cinii (895 m), Zăpodiile Mici (758 m), Dealul Staniște (711 m)) și altele mai mici. O enumerare a dealurilor și văilor Comunei Telciu se găsește în cartea lui Simion Retegan, „Satele năsăudene la mijlocul secolului al XIX-lea” (2002). Ele sunt prezentate astfel: „10. Ridu
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
vechiului sat Todireni. Denumirea veche a satului era TODIREȘTI sau TODIREANI. Atestare documentară: - 4 ianuarie 1523, când Ștefăniță Voievod întărește uric urmașilor lui Tăbuci din Boian pentru un schimb de sate, printre care și a treia parte din Toderești, în zăpodie, la Jijia. Cel mai vechi document istoric scris care amintește despre Todireni, datează din anul 1591, din timpul domniei lui Petru Voievod, domn al Moldovei. Al doilea document este un "zapis" de vânzare, prin care Lupul și Ion ficiorii lui
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
desacralizare...? abandonarea principiilor estetice...? deproblematizarea discursului...? Forme de evaziune...? polarități...?“ Florin Șlapac mizează și pe un ludic verbal, imposibil de ignorat în scrierile sale, indiferent ca sunt în versuri sau în proză. Ludicul verbal este exploatat la maximum în poemul Zăpodie. Preluând simbolistica șahului, titlurile capitolelor denumesc mișcări și poziții proprii acestui joc: Albul mută, Șah la rege, Cal contra turn, Mat contra regelui. Matei moștenește de la Verde meseria de bibliotecar, fapt ce-l va obliga moral și îl va determina
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
1768, se stabilesc hotarele moșiei satului Boghiceni, acestea ""urmînd semnili hotarului Boghicenilor după suretul di hotarnică... di la Stefan Voiedov din velet 6997 (1489), ghenarie 9"". Printre semnele de moșie menționate figurează și toponimele existente la acea vreme: Fața Călmățuiului, Zăpodia. Moșia Oii, Valea Socilor. Fîntîna Mare. Capui Mladenului, Ruptura, Cuibul Breahnii, Mlădineștii, Dumbrava, Trifenii (căruia i se zice acum Pașcan); Moșia Chetroșeni (a mănăstirii Bărboiu), Prăvalu, movila Petricăî, Moșia Mîrzeștilor, Piscul Nant, Șleahul cel Mare. Unele dintre aceste nume topice
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
Colonești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călini, Colonești (reședința), Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare și Zăpodia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în Podișul Bârladului, subunitatea Colinele Tutovei, în valea râului Zeletin. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Izvoru Berheciului și spre sud
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
Zapodia și în cătunele Analog, Colonești și Corbu. Legea administrației din 1931 consemnează următoarea alcătuire: Analog, Colonești, Corbu, Călini, Danciu, Păruș, Poiana, Satu Nou, Spria de Jos, Spria de Sus, Slobozia-Panu, Tigăra, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zăpodia. În 1950, comuna a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1952) din regiunea Bacău, apoi după desființarea acestui raion în 1956, raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a fost trecută la județul Bacău, tot atunci
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
județul Bacău, tot atunci desființându-se și satele Analog, Danciu (comasate cu Satu Nou), Corbu, Păruș, Valea lui Matei (comasate cu Colonești), Spria de Sus (comasat cu Valea Mare), Valea Morii (comasat cu Călini) și Salcia (fost Salahoru; comasat cu Zăpodia), iar satele Spria de Jos și Slobozia-Panu au luat numele de "Spria", respectiv "Slobozia Nouă". Trei obiective din comuna Colonești au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate aflate în Colonești fiind
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
carstic Groapa de la Bârsa aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Este situată în zona centrală a Munților Bihorului, în cadrul complexului carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din Padiș (6 km) urmând marcajul bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în care Pârâul Zăpodiei se pierde la baza unui perete de 20 m înălțime. Zona de la intrarea în Peștera de la Zăpodie, pe o lungime de 78 m, a a fost cartată și explorată în anul
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în care Pârâul Zăpodiei se pierde la baza unui perete de 20 m înălțime. Zona de la intrarea în Peștera de la Zăpodie, pe o lungime de 78 m, a a fost cartată și explorată în anul 1952 de catre I. Viehmann si M. Bleahu. Clubul Z
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în care Pârâul Zăpodiei se pierde la baza unui perete de 20 m înălțime. Zona de la intrarea în Peștera de la Zăpodie, pe o lungime de 78 m, a a fost cartată și explorată în anul 1952 de catre I. Viehmann si M. Bleahu. Clubul Z Oradea preia explorarile în 1973. O echipă condusă de Liviu Valenaș descoperă continuarea peșterii, explorează și cartează
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]